29 matches
-
cel Mare"" (Ed. Academiei, București, 1958). Biserica avea plan treflat (formă de cruce), după tradiția bizantină, cu următoarele dimensiuni: lungimea - 22,50 m; lărgimea naosului - 8,75 m și lărgimea absidelor laterale - 11,20 m. Fațadele bisericii erau din piatră fățuită sau cioplită, blocurile de piatră fiind tencuite cu un mortar alb. Zidurile edificiului erau susținute de șase contraforți înalți de cărămidă (câte doi încadrau absidele laterale și alți doi de formă oblică se aflau în colțurile vestice ale pronaosului) și
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
anii 1960. În anii 1978-1980 a fost refăcut acoperișul de șiță și biserica a fost racordată la curentul electric. În anii 2005-2006 a fost încă odată refăcut acoperișul, iar mobilierul a fost reparat. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul, tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) și încheind cu altarul, mai îngust
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
au fost adauși doi stâlpi sub streașina de la intrarea în pridvor. Învelitoarea de lemn a fost schimbată în anii din urmă, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul, tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) și încheind cu altarul, mai îngust
Biserica de lemn din Cârcești () [Corola-website/Science/324210_a_325539]
-
la rândul lui bogat sculptat în relief și basorelief. Funia puternic profilată de pe portal se desprinde și continuă pe cele două părți într-un brâu median ce înconjoară întreaga bute a lăcașului. Butea este ridicată din bârne de stejar atent fățuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericești, în coadă de rândunică. Capetele bârnelor din partea superioară a pereților sunt lăsate să iasă în exterior, în formă de console profilate, cu scopul de a susține cosoroabele. Acestea din urmă formează talpa de
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]