101 matches
-
sus pe Munte... Dor de Psalm 21 Ian. 2010, spre seară... Mi-e dor să scriu un Psalm cu dorul tău, Să-l murmurăm acolo sus pe Munte, Toți îngerii din Cer să îl asculte Și oamenii, cei mulți, din făgădău... Mi-e dor să scriu un Psalm întru Iubire, Până se face noapte în cuvânt Și-acolo, între flacără și vânt, Să-mi fac din el altar de mănăstire... Mi-e dor să scriu un Psalm, ce dor mereu! Rămas
ROMÂNIA, DEOCAMDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349134_a_350463]
-
când feciorul său, avocat, este silit să părăsească Transilvania și să se retragă în Regat : Nu-ț' pasă de rumân!!! i-a strigat, arătând cu pumnul spre Cer, mai înainte de-a se opri cu cai și căruță la primul făgădău. A băut deț după deț de jinars d'ăl rău dar era mult prea amărât ca băutura să se lege, ca muierea cea stricată, de el. A pornit caii la trap voios, dar glodul devenea din ce în ce mai vârtos, animalele osteneau, hamul
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
perioadă am cântat din repertoriul altor soliști, până mi-am încropit unul al meu. Primele imprimări le-am făcut după vârsta de treizeci de ani, pe când eram despărțit de prima soție. Cântecul ce m-a făcut cunoscut este „În Hășdate-n Făgădău”, o doină foarte frumoasă. Când v-ați întâlnit cu interpreta care v-a devenit soție erați cunoscuți fiecare separat? Da. Amândoi eram cunoscuti cu cântecele proprii ale fiecăruia. Valeria era consacrată cu mult înaintea mea. Ea venea dintrun duet cu
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
după George Călinescu, regia Ion Cojar (1968); Aglaia Epancina, „Idiotul”, după F.M. Dostoievski, regia Al. Finți (1969); Margaret, „Fanny”, de G. B. Shaw, regia Mihai Berechet (1970); Honey, „Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, de Edward Albee, regia Michel Făgădău (1970); Cordelia, „Regele Lear”, de W. Shakespeare, regia Radu Penciulescu (1970); Corina, „Jocul de-a vacanța”, de Mihail Sebastian, regia Mihai Berechet (1971); Ana, „Valiza cu fluturi”, de Iosif Naghiu, regia Sanda Manu (1975); Lady Anne, „Richard al III-lea
VALERIA SECIU. O MITOLOGIE INTIMĂ, DEPARTE DE SINGURĂTATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362721_a_364050]
-
ca-ntre vecini cu El, cu Dumnezeul care nu voia să-l ajute la greu. Nu-ț pasă de rumân! I-a strigat, arătând cu pumnul spre cer, mai înainte de-a se opri cu cai și căruță la primul făgădău În drumul acela greu l-a recunoscut pe Dumnezeu, da n-a căzut, nu s-a prăbușit ca lovit la pământ; ba, chiar, țărănește, a profitat, I s-a plâns și jelit zicându-I cum că , drumul Vieții-i era
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
de moment. Când eram în România o auzeam des, foarte des peste tot și o luam ca pe o vorbă aruncată în vânt, văzându-mi de treabă, de drum sau de povești unde mă aflam cu prietenii, la bufet sau făgădău, pe vreo terasă sau în restaurant. Numai prima dată, când am auzit-o m-am speriat rău, fiindcă, deși copil, știam deja că cei ce sunt împușcați mor cu adevărat, iar bunicul meu, țăran oltean, căruia îi ziceam Alde Bâtu
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
2015. LĂUTARII DIAVOLULUI La răscruci la Hanul Bron șoptește vântul o poveste zuitată de bătrânul Hron’, de-o nuntă cum nu este... ...În decembre nins spre seară, în Șimand căzu-un strein ciudat... săcui cu guldeni pe-umeri căra; la făgădău la Velj intra deodat’. În jur oameni de vită bună se-ospătau și beau vin pe-alese; lăutarii le cântau în struna, tinere nurlii serveau la mese. Goscul diblașilor le zise drept, sunând galbenii în mână: - Să cântați la nunta
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
toți ... Citește mai mult LĂUTARII DIAVOLULUILa răscruci la Hanul Bronșoptește vântul o povestezuitată de bătrânul Hron’,de-o nuntă cum nu este...... În decembre nins spre seară,în Șimand căzu-un strein ciudat...săcui cu guldeni pe-umeri căra;la făgădău la Velj intra deodat’.În jur oameni de vită bunăse-ospătau și beau vin pe-alese;lăutarii le cântau în struna,tinere nurlii serveau la mese.Goscul diblașilor le zise drept,sunând galbenii în mână:- Să cântați la nunta va așteptLa
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
1933) și va publica după 1944 câteva volume de reportaje și poezii agitatorice, antiburgheze și antiimperialiste, va scrie versurile primului imn al Republicii, cunoscând, în anii ‘50, notorietatea prin piese de teatru ce satisfăceau „comanda socială” a vremii - Bal la Făgădău (premiera în august 1946, regia Sică Alexandrescu), „comedia lirică” Voiaj în Noua Caledonie (jucată în 1947, la Cluj), Iarbă rea (1948), Recolta de aur (1949), Pentru fericirea poporului (1951; în colaborare cu Nicolae Moraru), Bulevardul împăcării (1952) etc. Membru al PCR
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
bulevardier, se transformă în spectacole de succes și uneori chiar de durată (Mielul turbat s-a jucat, în 25 de ani, de mii de ori, ca și Opinia publică, montată și în străinătate. Primele piese ale lui B. - Bal la Făgădău, Iarbă rea, Recolta de aur, Bulevardul împăcării - sunt de-a dreptul îndatorate lui I. L. Caragiale și lui Tudor Mușatescu, prin actualizarea, în beneficiul unui inventar de idei propriu epocii, a câtorva elemente dramatice de succes: atmosfera electorală care se încheie
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
din descoperirile satirice ale lui Aurel Baranga. Servite de o pricepere rară a meșteșugului comediei, ele îi asigură autorului o prezență emblematică în dramaturgia contemporană. MIRCEA GHIȚULESCU SCRIERI: Poeme cu orbi, București, 1933; Ninge peste Ucraina, București, 1945; Bal în Făgădău, București, 1946; Marea furtună, București, 1946; Sufletu’ arendășoaiei, București, 1949; Vocea Americii, București, 1949; Viața învinge (în colaborare cu Dinu Negreanu), București, 1950; Voința de pace a popoarelor nu poate fi înfrântă, București, 1951; Pentru fericirea poporului (în colaborare cu
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
joc de umbre și muzică, într-o atmosferă de mister montan. Fragmentul a fost integrat în Icoane din Carpați. Ceață romantică de legendă, tălăngi sunând din „negre văi”, un toponim enigmatic - „Vadul Rău”, astfel se încheagă o atmosferă. Întoarcerea de la „făgădău”, în decor de argintărie sublunară, stă sub semnul unei tăceri de basm: „Se duc uitați/ Cei trei fârtați,/ Săltând în șa,/ Plutind, așa,/ Ca trei stafii...” Din nou în ceață, dintre stânci irumpe doina amplificată de „mii de guri”. Punerea
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
puică de hangiu relatează, într-un limbaj plin de regionalisme, povestea unei trădări și a unei răzbunări haiducești, Sân Gheorghe Nou debordează de o imaginație hâtră, demitizantă, enormă. Plictisit să își joace rolul sacru-eroic, Sfântul Gheorghe coboară în lume, „la făgădău”, ca să bea „trascău” cu notabilitățile rurale, în timp ce țara, bântuită de „zauru-balauru”, e izbăvită de o cătană slobozită de la oaste, Gheorghe din Boiabârz (numele pare coborât din Țiganiada lui Budai-Deleanu), care devine astfel, prin „remitizare ironică” (Ion Vartic), noul sfânt. Sunt
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
din cei mai activi. Cât de pasionantă ar fi urmărirea dezvoltării dramaturgilor noștri cei mai însemnați: Mihail Davidoglu, de la misticul și stufosul Omul din Ceatal până la piesele despre mineri și metalurgiști, jucate în ultimii ani, Aurel Baranga, de la Bal la Făgădău la reușita comedie Mielul turbat, discutată la Uniunea Scriitorilor; și nu e mai puțin interesantă creația dramatică a unor scriitori ca Lucia Demetrius, Laurențiu Fulga, Maria Banuș. Atâtea lucrări, ale unor scriitori foarte numeroși, fiecare cu felul său personal de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
La 14 km SV de municipiul Vaslui pe DJ 245 A se află satul Lipovăț, așezat pe coastele dealurilor Ghearaș, Făgădău și Holm. Localitatea este atestata pentru prima dată întru-un document din 24 februarie 1437 al lui Hiasi și Ștefan, voievozi, cănd Ștefan Jumătate, pentru credincioasa slujba, primea mai multe sate. Printre care și “Lipovăț, din jos de Vaslui” ,pe
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
să pară indiferenți, privind ninsoarea. Și deodată tresărind, Maria da Maria începu să șteargă geamul cu palma stângă, apropiindu-și fruntea și clipind repede din pleoape ca să vadă mai bine. Cineva se trudea să deschidă poarta. Atunci o văzu și Făgădău. Călcând anevoie, dar fără șovăială, printre troiene, înainta o femeie îmbrăcată într-o manta de ploaie, cu cizmele înalte până aproape de genunchi. Un șal a cărui culoare nu se mai putea distinge îi acoperea aproape în întregime figura. Curând o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Am putea începe așa. Ieronim, chiar așa cum s-a întîmplat... Ieronim înălță din umeri. - Ar fi prea frumos, spuse. Adică, ar părea prea frumos... Ceilalți se strânseră din nou lângă el, turburați și totodată însuflețiți. - Ar putea avea dreptate, spuse Făgădău. În orice caz, să încercăm... - Am sigur dreptate, exclamă Maria. Și spectatorii ar descoperi, treptat, că nu e vorba de o fetiță bolnavă, ci de altceva, infinit mai grav, că e vorba de... Se întrerupse brusc, roșind vinovată. În clipa
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
noi, Ieronim. Sensul îl revelăm noi, prin spectacol. Prin Spectacol, Ieronim, fără început și fără sfîrșit! Întorcîndu-se către Marina, Ieronim începu să rîdă: - Ați ghicit că e vorba de începutul unui spectacol experimental. Dar... - Așa începe și acolo, îl întrerupse Făgădău. Mai precis: așa ar putea începe și acolo, dacă vom ști... - Și mai precis: dacă vom izbuti să înțelegem ce s-a întîmplat acolo, continuă Maria. - Eu, personal, știu ce s-a întîmplat, reluă Făgădău. Am trecut și eu pe-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
începe și acolo, îl întrerupse Făgădău. Mai precis: așa ar putea începe și acolo, dacă vom ști... - Și mai precis: dacă vom izbuti să înțelegem ce s-a întîmplat acolo, continuă Maria. - Eu, personal, știu ce s-a întîmplat, reluă Făgădău. Am trecut și eu pe-acolo. - Băiețaș, îl amenință Maria, purgare non est necesse! Spune ce ai de spus, scurt și concis. Arată-ne! Făgădău se depărtă câțiva pași, apoi se întoarse brusc, încruntat, cu o privire sălbatecă, înfigîndu-și pumnii
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ce s-a întîmplat acolo, continuă Maria. - Eu, personal, știu ce s-a întîmplat, reluă Făgădău. Am trecut și eu pe-acolo. - Băiețaș, îl amenință Maria, purgare non est necesse! Spune ce ai de spus, scurt și concis. Arată-ne! Făgădău se depărtă câțiva pași, apoi se întoarse brusc, încruntat, cu o privire sălbatecă, înfigîndu-și pumnii în șolduri. Părea un alt om. - Tu ești ăla care, așa și pe dincolo?! strigă el cu un glas sălbatec, izbucnit parcă din gâtlej, îngroșat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ghicit? Ați aflat de la cineva? Marina își scutură din nou pletele, apoi își netezi prelung fruntea cu palma dreaptă. - Nu. Nu mi-a spus nimeni nimic. Dar mi se pare evident: gesturile, tonul vocii, vocabularul... - Ați auzit? Ați auzit? strigă Făgădău. - Dar nu înțeleg ce-are a face Buchenwaldul cu Boddhisattva, adăugă Marina. Câțiva începură să râdă, tinerește, fericiți, căutîndu-și unul altuia privirea. - Dacă doamna ne asigură că va fi discretă, să-i spunem? îi întrebă Ieronim. - I-am spus deja
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
refuzat soluția, să-i spunem magică, a miracolului - porți deschise ca prin farmec, ziduri abolite etc. - și au acceptat, aparent, condiția celorlalți, cum și-ar fi putut arăta altfel libertatea pe care... - Ia priviți! întrerupse Maria da Maria, ridicând brațul. Făgădău călcă apăsat, grav, parcă ar fi avut cizme de campanie, cu mâinile în șolduri. Se opri în fața unui tânăr înalt, slab, cu ochii adânciți în orbite. - Tu ești ăla care, așa și pe dincolo, ziceai că ești fachir? - Poți fi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
oară erau doi doctori acolo, trimiși special de la Centrală. S-au convins și ei. Nu simțeam fierul roșu, nici măcar pe limbă, și când mi-au curățat una din coaste cu bisturiul le-am spus să fie atenți, căci mă gâdil... Făgădău îl plesni cu cravașa, invizibilă, și tânărul începu să-și șteargă liniștit sângele de pe obraz. - Minunea e, reluă Făgădău, că nu știi ce te așteaptă. - Ba știu foarte bine: crematoriul. Dar ce folos, dacă nu vei fi și dumneata acolo
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe limbă, și când mi-au curățat una din coaste cu bisturiul le-am spus să fie atenți, căci mă gâdil... Făgădău îl plesni cu cravașa, invizibilă, și tânărul începu să-și șteargă liniștit sângele de pe obraz. - Minunea e, reluă Făgădău, că nu știi ce te așteaptă. - Ba știu foarte bine: crematoriul. Dar ce folos, dacă nu vei fi și dumneata acolo, să mă vezi cum am să tremur, zgâlțâit de frig, și o să-mi suflu în pumni ca să mă încălzesc
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
întrebați de ce ne-a cerut ea să privim petele astea? - Nu ne-a cerut, o întrerupse Ieronim. Ne-a spus doar atît: că dacă am ști cum să privim petele acestea... - Cum să le privim și să le înțelegem, completă Făgădău. - Petele acestea decolorate de soare și adâncite de umezeală... - A spus altfel: "sensibilitate" de umezeală... - În orice caz, nu ne-a cerut nimic, continuă Ieronim. Nici nu i-am fi îngăduit, de altfel, să ne ceară ceva... Dar, la un
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]