55 matches
-
câțiva boieri care s-au revoltat, în 1508 în favoarea lui Mihnea cel Rău, domnul Țării Românești. Matei Mailat face parte din scaunul de judecată care le confiscă acestor boieri averile, acest lucru indică un statut social destul de înalt în cadrul boierimii făgărășene și o bună stare materială. Faptul că este un boier bogat ne este demonstrat tot în același an când Matei Mailat cumpără de la frații Ladislau, Petru, Mihai și Nicolae Forrö satul Țânțari (azi Dumbrăvița). Punctul culminant al istoriei familiei Mailat
Ștefan Mailat () [Corola-website/Science/303833_a_305162]
-
banus Zeverino necnon dux de Fogaras"», și Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, (1386-1394 și 1397-1418), care a purtat și titulatura de «"Amlașului și Făgărașului herțeg"». Cetatea Făgărașului a trecut, în decursul timpului, pe rând în posesia unor boierii făgărășeni și voievoizi. În timp orașul a devenit un important centru politic, mai ales datorită găzduirii dietelor, ca reședință princiară, precum și pentru faptul că în secolele al XVI-lea - al XVII-lea, a fost scaun superior de judecată. În 1721 Făgărașul
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]
-
află în legătură cu alte câteva subunități distincte de relief, compuse, de la est spre vest, din dealurile Perșanilor, central-făgăreșene, Măgurei și Blidăriei. Acest sistem este continuat spre nord de câmpia piemontană, care ocupă circa 83% din suprafața totală a depresiunii. Câmpia piemontană făgărășeană se extinde de la altitudinea de aproximativ 700 m, către munte, până la aproximativ 400 m, cât măsoară în medie pe Valea Oltului. Clima depresiunii înregistrează o temperatură medie anuală de 8,7 °C, cu creșteri maxime în luna iulie și scăderi
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
coalizează. 1948 “Elevul Mogoș Ion, din comuna Toderița, împreună cu un grup de profesori și colegi de la liceul „"Radu Negru"” din Făgăraș au înființat o organizație de luptă împotriva abuzurilor comuniste ce se făceau din ce în ce mai simțite la sate”. Cei mai mulți dintre studenții făgărășeni activi în mișcare, inclusiv majoritatea fraților de cruce de la Liceul „"Radu Negru"”, sunt arestați și închiși. Aceia care au reușit să scape nearestați au constituit grupul de rezistență de pe versantul nordic al munților Făgăraș. În partea estică a județului Făgăraș
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
comandament unic pe țară, care să coordoneze acțiunile, fără o legătură externă permanentă, cu tactici și strategii diferite, rezultatele nu au putut fi de amploare. Se poate vorbi de o rezistență anticomunistă până în anii 1962, când a fost distrusă. Rezistența făgărășeană, ca de altfel întreaga rezistență anticomunistă pe țară, lucru ce reiese din documentele de atunci, a avut trei caracteristici: 1. caracter național: ""Componența eterogenă a grupurilor de rezistență, atât din punct de vedere al originii sociale, cât și al orientării
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
de Medicină printre primii zece din cei două sute de candidați. O întâlnește pe Dorina Bucur, viitoarea sa soție. Dorina Bucur provenea dintr-o familie de obârșie brăileană, tatăl său, George Bucur, participând la războiul din 1916 și coborând din strămoși făgărășeni care luptaseră în Războiul de Independență, în timp ce pe linie maternă avea rădăcini în Dobrogea și Basarabia. În anii 1948-1950 , care încerca să se realizeze pe doua planuri, ca medic și ca indianist, publicase deja primul său studiu, "Le mythe de
Sergiu Al-George () [Corola-website/Science/317045_a_318374]
-
din județul Brașov. De la toponimul Făgăraș s-au format, prin derivare și compunere: Munții Făgărașului, Golul Alpin al Munților Făgăraș, Făgă rașul Nou (sat în județul Tulcea), Depresiunea Făgărașului (sau Țara Făgărașului, parte a Podișului Transilvaniei), Vîrful Făgărașului, Culoarul Central Făgărășean (subunitate a Mun ților Făgărașului), Făgărășel-Berivoi (pîrîu, afluent de stînga al Oltului), Transfăgărășan (șosea alpină peste Munții Făgărașului). În maghiară numele este Fogaras, iar în săsește, Fugresch. Este atestat începînd cu 1231, dar documentul s-a dovedit a fi un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Pițu (sub pseudonimul Andrei Vremir) și Alexandru Mușina. Alături de prozele scurte ale lui Petru M. Haș și Gavril Pinte, revista găzduiește, în foileton, romanul În cerc al lui Paul Goma. Secțiunea rezervată teatrului este ilustrată de o piesă a dramaturgului făgărășean Cornel Teulea. Editorialele aparțin lui Caius Dobrescu, iar Doru Burlacu ține cronica literară. Tot acesta oferă un eseu despre „neașezarea” țării în opera lui Grigore Ureche, în vreme ce A.I. Brumaru scrie un eseu intitulat Mihai Eminescu. Loc românesc și locuire românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288618_a_289947]
-
ce am înțeles în aceste zile de detenție, socotesc că nu există concepție mai oribilă și metode mai drăcești decât acestea. Sunt bucuros că am fost arestat, ca să-mi salvez sufletul de la moarte veșnică. Au fost aduși și trei ostași făgărășeni, arestați și condamnați la câte 10 ani, pentru că au fost cooptați de către un ofițer reacționar pentru a intra în rezistență. Au fost depistați în momentul când părăseau unitatea într-o temă de luptă. Ofițerul a fost condamnat la moarte și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ceea ce mi s-a transmis În familie. Primul meu strămoș ardelean de care am cunoștință este Oprea Cornea XE "Cornea" , zis Barbu XE "Barbu" , trăitor pe la anul 1628 În satul Ileni, din Făgăraș. Făcea parte dintr-un neam de boieri făgărășeni, veri boerones terrae Fogaras ab antiquo (adevărați boieri ai Țării Făgărașului, din vechime) cum spune diploma de Înnobilare pe care am moștenit-o de la el. Potrivit aceluiași document, boierul Oprea stăpânea, pe malurile Oltului, „pământuri arabile, cultivate și necultivate, ogoare
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
văi, ape și râuri, iazuri cu pește, precum și alte dependințe și foloase”. Nu am mărturii mai vechi despre familia Cornea și nu am făcut cercetări să Îi urmăresc stirpea. Dar, după toate indiciile, Oprea Cornea era un urmaș al boierimii făgărășene, ridicată (sau confirmată) aici, În secolul al XIV-lea, de primii voievozi ai Țării Românești care au stăpânit și la nord de Carpați, Vlaicu-vodă XE "Vlaicu-vodă" , Radu I XE "Radu I" și Mircea cel Bătrân XE "Mircea cel Bătrân" . Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
câți conaționali de-ai mei de astăzi, foarte români și patrioți de felul lor, se pot mândri cu o ascendență atât de Îndepărtată, atestată de documente? Nu mai știu multe despre soarta ulterioară a Corneștilor, deși existența lor de nobili făgărășeni a lăsat numeroase mărturii prin arhivele epocii. Urmașii lui Oprea, purtători ai predicatului „Barbu XE "Barbu" de Ileni”, au solicitat mereu confirmări ale statutului nobiliar, care le aducea privilegii economice și fiscale. În hârtiile familiei, ei mai apar În anii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
specialitate și În românește, În Transilvania lui natală. Vărul lui Valer, străbunicul meu Gheorghe Hedeș XE "Hedeș" , a rupt Însă această tradiție a orientării spre apus și s-a Întors cu fața spre Răsăritul de unde veniseră și strămoșii săi, boierii făgărășeni. După cum scria pe frontispiciul ziarului Tribuna (Încă din anul 1884), soarele românilor ardeleni răsărea acum de pe malurile Dâmboviței. Nu știu dacă străbunicul Gheorghe a ajuns vreodată la București, dar, după cum Îmi povestea cu emoție bunicul - și după cum atestă credenționalele păstrate
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în familie. (Anexa 11.8.) în 28 august 1965 cu nr. 11965 primește o dovadă medicală pentru ai servi la Sfatul popular. (Anexa 11.9.) Descoperă că la sanatoriul TBC Marila din Banat raion Oravița are un prieten bun, pe făgărășeanul Vasile Neagoe din Sibiu, care lucra ca funcționar acolo și îi poate înlesni o internare, dar să aibă bilet de internare emis de Spitalul TBC Sibiu. (Anexa 11.10.) La acea dată deja se mutase în apartamentul 27 de două
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
întrebarea: dacă mergeam, seara, la o acțiune cu șoferul și mașina ambasadei, de ce aveam nevoie la înapoiere de chei și, dacă șoferul era cu mine, de ce trebuia să mai sar și gardul? Așa, numai ca să mă dau "mare" în fata "făgărășenilor"? Mai răsfirat, băieți, mai răsfirat! La sfârșit de septembrie 1981, după doi ani petrecuți în Chile, ne întorceam acasă. La aeroport, în afară de reprezentanții "colectivului" de la ambasadă (care probabil doreau să fie siguri că "am decolat"), ne-am despărțit și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
teritorii mărginașe Țara Bârsei (terra Saxonum de Barasu), ținutul Secuilor din Szepsi ( terra seculorum de Sebus) și ținutul românilor din Cârța (terra Olachorum de Kerch). Unii istorici din trecut au încercat să identifice Cârța amintită în acest document cu Cârța făgărășeană, alții au localizat-o pe baza asemănării etimologice la Crizbav, sat din Țara Bârsei. Localizarea acestei Cârța o putem face numai cunoscând întinderea posesiunii «terra Zek» amintită în anul 1252, care corespunde cu enclava comitatului Alba Superioară, cuprinzând hotarele satelor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
când au venit în satul nostru ca invitați ai domnului plutonier, mai mulți oficiali care ne-au mâncat 9 câble ovăz și 3 care cu fân». Aceștia erau desigur prietenii de chef și de trai pe spatele iobagilor din satele făgărășene, care-l cercetau pe Măria Sa baronul, rătăcit între barbarii Valahi. Și lucrarea lui Ștefan Meteș dă încă nenumărate exemple de metode de spoliere a iobagului transilvănean, din Iași, din Scorei, Bucium, Copăcel, Dejani, Lisa, Mărgineni, Netot, Ohaba, Pojorta, Șinca, Vad
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
acelor așa zise moșii iobăgești, din exercitarea a diverse meșteșuguri sau din negoțul cu ceea ce le prisosea din activitățile lor de tot felul. Tot Ștefan Meteș ne informează despre tarifele cu care se plătea ziua de lucru într-un sat făgărășean, Veneția de Sus în anul 1789. Dăm numai prețurile medii practicate, în creițari : - o zi de plug vara 36 - o zi de plug toamna 24 - o zi de secere cu mâncare 7½ - o zi de secere fără mâncare 9½ - o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unele lămuriri, chipurile în numele țăranilor, care-l contrazic (vezi unele susțineri ale celor din Arpașul de Jos, de Sus etc.) cu scopul de a influența și a «îndruma mărturisirile», - consemnează comisia - acesta punând numai în socoteala funcționarilor toate nemulțumirile sătenilor făgărășeni. Această declarație conținea cam următoarele: «Dacă ne întreabă pe noi dece se pustiește țara, ce alta putem spune decât că pe pielea noastră se experimentează purtarea poverilor grele și ale dărilor.... Că aceste dări merg în visteria împărartului sau altundeva
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Traian Cânduleț • Ilie Costache fază, la operația de zdrobire cu baroasele a pietrei din care se făcea sticla, până era adusă la starea de făină, bună de turnat în cuptoare. Și cu toate acestea, tânărul preot Constantin Puia, de obârșie făgărășean, ce și-a început ucenicia în slujba de serv al lui Dumnezeu în comuna Micfalău din județul Covasna, azi paroh la Biserica Română din Brașov, ne povestește despre lucrătorii Ursu Aurel, Radu Iuonu și Streza Coman de la Glăjăria din Micfalău
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Executiv al Sfatului Popular al raionului Făgăraș, în salba de gospodării colective ale scumpei noastre patrii, de la această dată încolo se vor afla și cele două gospodării ale satului nostru. Foarte curând, în 2 septembrie 1962, mai marii agriculturii socialiste făgărășene, au unificat cele două gospodării cârțișorene, organizând toată activitatea într-o singură unitate cu denumirea «Bâlea», cu sediul la Streza. Și văzând oamenii că altă cale nu mai există, au luat treaba în serios, s-au pus pe muncă și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o bibliotecă națională, el care înfruntase legile asupritorilor dând dovada unei rezistețe de stâncă, ne cere astăzi ca noi să ne facem datoria, urmând calea arătată de dânsul. I Țara Oltului, cetate frumoasă a naturii, așezată între Olt și Carpații făgărășeni, martoră seculară a suferințelor îndurate de Neamul Românesc, a vut fericirea să dea din seva rădăcinii sale etnice, adânc înfiptă în pământul și crezul latin, un număr însemnat de intelectuali naționaliști, care au păstrat în popor tezaurul graiului, credinței, obiceiurilor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
BRAZDE FĂGĂRĂȘENE, revistă apărută la Făgăraș, săptămânal, între ianuarie 1946 și decembrie 1947, având inițial subtitlul „Cultură, cooperație, politică”; de la numărul 6 pe 1947, publicația este subintitulată „Săptămânal de cultură, cooperație și politică plugărească”. Redactori: Ioan Pica și Emanoil Florens. Pornit la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285875_a_287204]
-
de fapt, „Zilele Cetății”. Sursa citată a precizat că „am fost alocat de la bugetul local un miliard lei vechi pentru «Zilele Cetății», dar banii au fost recuperați integral din taxele de închiriere a terenului către diferiți comercianți. În concluzie, sărbătoarea făgărășenilor a costat bugetul local... zero lei!”. Primarul Făgărașului a precizat că suma de 10 miliarde de lei vechi la care a făcut referire senatorul Rasaliu, reprezintă, de fapt, „o finanțare nerambursabilă, obținută printr-un proiect de finanțare europeană pentru promovarea
3600 de locuinţe din Făgăraş riscă să rămână fără căldură dacă Ecoterm nu îşi plăteşte datoriile () [Corola-journal/Journalistic/24511_a_25836]
-
Fără patetismul care animă schița biografică Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de Buteasa (și, în general, panegiricele și evocările semnate de Augustin Bunea), Ștefan Manciulea, istoric aparținând școlii clujene moderne, de după 1918, reface pas cu pas biografia cărturarului, pornit din comuna făgărășeană Vad, unde tatăl era preot, și ajuns până la demnitatea de secretar mitropolitan și canonic la Blaj. Istoricului îi revine meritul de a semnala și documenta, cu multă finețe, o fațetă mai puțin cunoscută a activității lui Bunea: aceea de iscusit
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]