79 matches
-
IV, 178-186; A.D. Xenopol, Raport despre „Puterea sufletească”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXXI, 1908-1909; A. Ieșean, C. Rădulescu-Motru, „Junimea literară”, 1909, 10; N. Em. Teohari, Forma și fondul în literatură. Dl. C. Rădulescu-Motru, NRR, 1912, 1; C. S. Făgețel, Literatura d-lui C. Rădulescu-Motru, „Drum drept”, 1915, 20; M.R., „F. W. Nietzsche. Viața și filosofia sa”, CL, 1916, 4; O. C. T.[Octavian C. Tăslăuanu], Ideea europeană și C. Rădulescu-Motru, LU, 1919, 18; Ion Petrovici, C. Rădulescu-Motru, SBR, 1919, 35
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
în sprijinul literaților, aducându-le „la cunoștință părți din viața acestui ținut”, precum și al filologilor, „dându-le forme curioase de limbă” și completând culegerile folclorice cu „poezie populară, povești, legende, anecdote”. Culeg folclor C. Rădulescu-Codin, Al. C. Calotescu-Neicu, C.Ș. Făgețel. D. Nanu traduce din Paul Verlaine și Alfred de Vigny, iar Elena Farago transpune liber din Clément Marot. Alți colaboratori: Lucia Caracostea, Mihail Lungianu, Șt. St. Tuțescu, Al. Gherghel, Ana Codreanu, Ștefan Braborescu, Const. S. Spirescu, N. Vulovici, Mircea Ionescu
MUSCELUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288329_a_289658]
-
Eminescu), dar și de simplitatea exprimării, accede la o modestă posteritate. SCRIERI: Poezii, București, 1909. Repere bibliografice: Dragomirescu, Scrieri, 218; Tr. D. L., „Poezii”, CL, 1909, 7; I. Borcia, „Poezii”, LU, 1909, 19; N. Iorga, [„Poezii”], NRL, 1909, 7; C. Ș. Făgețel, Volumul de poezii al d-rei Ecaterina Pitiș, R, 1909, 11; Ion Scurtu, Poetele noastre: Ecaterina Pitiș, MLI, 1909, 6; Ion Clopoțel, Antologia scriitorilor români de la 1821 încoace, IV, Arad, 1918, 209-211; Lovinescu, Scrieri, IV, 394-395; [Ecaterina Pitiș], PAU, 575-582; Petru
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
susținut de cîntărețul rus Boris Mezențov. O altă notă conține vituperări caustice la adresa publicațiilor sămănătoriste: „Drum drept. D-l Iorga și-a scuturat de cristalele fulgurii ale naftalinei odăjdiile de sacerdot literar. Din cînd în cînd, corespunzător vomitivelor ingerate, scrie Făgețel și expectorează rustic Tomescu. Alte reviste: Flacăra, Zări senine, Versuri și proză, Jos Nemții, Tribuna, Făt-Frumos, etc...” Nu lipsesc mostrele de versuri stupide (extrase din I.U. Soricu, Scăunaru ș.a.). Coperta întîi a numărului al doilea înfățișează două femei sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ucr. Bukóv, Bukova, Bučyna, Bukovynka, Podbukovina, ceh Bučina, Bukovyna, gr. Bukovina. În Romînia multe toponime sunt formate de la apelativul romînesc fag: Fagi, Fagul, Trei Fagi, Valea cu Fagi, Făget, Făgă raș (diminutiv, cu sufixul -aș, al apelativului *făgar, „făget“), Făgat, Făgețelul, Făgulețul. Altele provin de la apelative maghiare din aceeași rădăcină semantică: Bichiș (< bükkös, „făget“), Bicsandru (< magh. bükszád, „gura unei văi cu fagi“), Habic (< magh. hétbükk, „șapte fagi“). Există și toponime săsești care trimit la același fel de arbore: Boholța, Boholț (< săs
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Romanescu, Al. Iacobescu, Th. Roman ș.a. În V.l. Tudor Vianu figurează cu necrologul Émile Faguet. Se publică, de asemenea, cronici, dări de seamă, se recenzează numerele recente ale unor reviste și ziare. Alți colaboratori: Victor Eftimiu, Al. Busuioceanu, C. Ș. Făgețel, Otilia Ghibu, Eugen Relgis, Al. Al. Leontescu, Al. T. Stamatiad. I. H.
VIAŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290528_a_291857]
-
Iorga, O luptă (1979), II, 305, 393; N. I. Apostolescu, „Vitejești”, LAR, 1906, 2; D. Tomescu, Atitudini politice și literare, Craiova, [1932], 291-292; Pușcariu, Cinci ani, 102; Emil Nicolau, Cum muri căpitanul Vulovici, U, 1916, 260; Chendi, Schițe, 161-162; C. Ș. Făgețel, Căpitanul N. Vulovici, R, 1920, 1; N. Iorga, Războiul nostru în note zilnice, II, Craiova, 1922, 137-138; Eugen Constant, „Vitejești”, „Năzuința”, 1925, 1; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 63-64; Ion Agârbiceanu, Meditație în septembrie, Cluj, 1971, 70-71; Iorga, Ist.
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
Cluj, 1971, 70-71; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 144, 226; Predescu, Encicl., 914; Augustin Z.N. Pop, Despre scriitorul soldat N. Vulovici, „Revista Bucovinei”, 1942; Aurel George Stino, Basarabia în poezia lui N. Vulovici, VBA, 1942, 8-9; C.Ș. Făgețel, Revista „Ramuri”, R, 1943, 4-5; Valentin Iulian Moldoveanu, Un ostaș poet: Nicolae Vulovici, SPM, 1975, 241; Ștefan Bossun, Destine paralele, R, 1976, 10; Teodor Vârgolici, Ecouri literare ale cuceririi independenței naționale, București, 1976, 261-262; Eugen Marinescu, Cântărețul luptelor și al
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
Jos 24. Vălișoara 25. Vorta B. Parțial ------- 1. Beriu - Cucuis - Magureni - Poieni - Sibisel 2. Bosorod - Alun - Bobaia - Cioclovina - Luncani - Prihodiste - Târsa - Ursici 3. Branisca - Barastii Iliei - Cabesti - Furcsoara - Gialacuta 4. Carjiti - Cherghes 5. Densus - Criva - Poieni - Stei 6. Dobra - Bujoru - Făgețel - Panc - Panc-Saliste - Stancesti - Stancesti-Ohaba 7. Geoagiu - Bâcâia - Bozes - Geoagiu-Băi - Homorod - Mermezeu-Valeni - Renghet - Văleni 8. Gurasada - Boiu de Jos - Boiu de Sus - Carmazanesti - Danulesti - Runcsor - Vica 9. Lapugiu de Jos - Bastea - Cosești - Fintoag - Holdea - Lapugiu de Sus - Ohaba 10. Martinesti - Măgura
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
Suko 5. Forteni 5. Farcad 6. Hoghia 6. Hodgya 7. Oteni 7. Ocfalva 8. Poienița 8. Szekely 9. Tăureni 9. Bikafalva 10. Teleac 10. Telekfalva 11. Văleni 11. Patakfalva 23. Frumoasă 1. Frumoasă 1. Szepviz 2. Barzava 2. Csikborzsova 3. Făgețel 3. Bukkloka 4. Nicolesti 4. Csikszentmiklos 24. Gălăuțaș 1. Gălăuțaș 1. Galocas 25. Joseni 1. Joseni 1. Gyergyoalfalu 2. Borzont 2. Borzont 3. Bucin 3. Bucsin 26. Lăzarea 1. Lăzarea 1. Gyergyoszarhegy 2. Ghidut 2. Guduc 27. Lueta 1. Lueta
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Kaszonimper 5. Plăieșii de Sus 5. Kaszonfeltiz 38. Praid 1. Praid 1. Parajd 2. Becas 2. Bekastelep 3. Bucin 3. Bucsin 4. Ocna de Jos 4. Alsosofalva 5. Ocna de Sus 5. Felsosofalva 39. Remetea 1. Remetea 1. Gyergyoremete 2. Făgețel 2. Kicsibukk 3. Sineu 3. Eszenyo 40. Săcel 1. Soimusu Mare 1. Nagysolymos 2. Soimusu Mic 2. Kissolymos 3. Vidacut 3. Szekelyhidegkut 41. Sărmaș 1. Hodoșa 1. Gyergyohodos 2. Runc 2. Runk 42. Sancraieni 1. Sancraieni 1. Csikszentkiraly 2. Fitod
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
din ce în ce mai puțin solicitați; chiar o revistă ca Vremea, devenise Vremea războiului, Adevărul literar și artistic fusese suspendat, Universul literar se aliniase spre dreapta, Luceafărul de la Sibiu aplauda, deși confuz, literatura de război. Convorbirile literare agonizau, Ramuri-le lui C. Șerban Făgețel deveniseră o revistă izolată a Olteniei"56. Se remarcă însă preluarea de către Kalende a rolului jucat de Revista fundațiilor, faptul că un rol important încep să-l joace și paginile literare/ culturale ale unor ziare, precum Timpul și Ecoul (1943-1944
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Schițe vesele), Th. D. Speranția (Anecdote împănate), Al. Cazaban (încurcă lume), Vasile Popp (Fleacuri, Ocna vieții), Petre Locusteanu (Căpitanul Străjescu) etc. A treia - e deschiderea paginilor unor reviste de ținută pentru „cronicile vesele”: Al. G. Doinaru, în „Sămănătorul”, C. Ș. Făgețel, în „Ramuri” și G. Topîrceanu, în „Viața Romînească”. A patra - atracția masivă față de divertisment, îndeosebi față de „reviste”. Prima revistă la noi - s-a spus - pare să fi fost „Cer cuvîntul!”, scrisă de Petre Grădișteanu, Ciru Oeconomu, Mihail Zamfirescu, literați strînși
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un superlativ dintre cele mai frecvente: „chef monstru” („Peste 3 săptămîni voi avea plăcerea să vă văd și să-i tragem un chef monstru la București”, îi scria din Dărmănești-Bacău, la 21 nov. 1915, căpitanul N. Vulovici lui C. Ș. Făgețel)6), „tămbălău monstru”, „concert monstru”, „meeting monstru”, „grevă monstră”, „horă monstră”7) etc. într-o lume cu „nervii iritați”, la noi ca și aiurea, sînt tot mai mulți cei care - vorba lui Caragiale - „simt enorm și vă[d] monstruos”. încărcat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
V. Ispir și Constantin C. Giurescu. Unii dintre aceștia se remarcaseră deja în timpul disputelor interliberale din anii 1923-1927. În sală se aflau, de asemenea, reprezentanți ai județelor Argeș, Baia, Bihor (Nicolae Zigre), Ciuc, Constanța, Cluj (Dimitrie Blaga), Dâmbovița, Dolj (Șerban Făgețel), Durostor (Constantin Zaharescu), Gorj (C. Cămărășescu), Ialomița (S. Niculescu), Iași (Constantin Ifrim), Ilfov, Mehedinți (M. Băileanu), Olt (M. Popescu), Prahova (Pr. Vasilescu), Putna (Popescu Ileanța), R. Sărat (Constantin Zamfirescu), Satu Mare (Nicolae Protopopescu), Someș (A. Milea), Teleorman (Dimitrie Cioc), precum și reprezentanți
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din județul Dolj, unde s-au constituit Comitetul executiv, Comitetul județean, Delegația permanentă și Cercul de studii. Președinte al Comitetului executiv al oganizației georgiste doljene a fost desemnat Gheorghe Brătianu, vicepreședinți Mitu Stoenescu și Nicolae Plopșor, iar secretar C. Șerban Făgețel 138. Alte întruniri au avut loc în județele Romanați, Cetatea Albă și Brăila 139. Imediat după declanșarea crizei de guvern, în 6 aprilie 1931, a fost convocat Comitetul central al PNL-Gh. Brătianu. În discursul susținut cu această ocazie, șeful georgiștilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
italiană traduc Pimen Constantinescu (Alfredo Panzini), Const. D. Ionescu (Renato Fucini), D. Gerariu (Luciano Zùccoli), I. Cetină (Giovanni Papini, Alfredo Panzini, Fausto M. Martini). Dimitrie Sandu traduce din Marta Kasterska, iar Al. David, din proza sovietică. Alți colaboratori: C. Șaban Făgețel, Istrate Micescu, I. Simionescu. Prin bogăția și calitatea informației literar-culturale, prin ținuta artistică deosebită (desene și xilogravuri de Marcel Olinescu, G. Simionescu, D. Ghiață) și nu în ultimul rând prin durata de apariție, D. se impune ca una din importantele
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
Gheorghe Macarie și Manuela Macarie, Botoșani, 1997. Repere bibliografice: I. Gr. Oprișan, „De pe la noi ce-a fost odată” de Tiberiu Crudu, VL, 1926, 9; Toma C. Spătaru, Pe urmele lui Ion Creangă, „Răsăritul”, 1926, 8; C.Ș.F. [C. Șaban Făgețel], „Lunatecii”, R, 1929, 4; Eugen Ciuchi, „Sihăstria Sihlei”, CL, 1933, decembrie; Număr închinat domnului Tiberiu Crudu, „Revista școlii”, 1942, iunie; Leca Morariu, Tiberiu Crudu, FF, 1942, 5-6; Al. Lascarov-Moldovanu, Cărțile amintirii, I, București, 1943, 160-162; Dicț. scriit. rom., I, 738-739
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
în mod special, romanța? Felicia Filip: Drept să vă spun, eu m-am născut în orașul Slatina, județul Olt și am copilărit la bunicii din partea mamei, într-o comună care se află între județul Olt și Argeș, care se cheamă FĂGEȚELUL, o familie din partea mamei foarte numeroasă, unde de sărbători, în special de CRĂCIUN și de PAȘTE era tradiția să ne întâlnim toți nepoții. Și eram... Doamne-Dumnezeule!... câți de mulți nepoți, că ne distram cu adevărat, eram fericiți. Bunica a fost
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
prin limitele administrative ale comunelor Pui, respectiv Baru Mare cu Câmpul lui Neag, orașul Uricani și Lupeni. Din Vârful. Bilugu Mare, limita sudică a Geoparcului urmărește spre est creasta principală trecând peste vârful Bilugul Mic, cota 1464,5 m, Curmătura Făgețel - Vârful. Făgețel, cota 1589,0 m., Curmătura Tulișa, 1555 m. și Vârful. Tulișa, Cota 1792,5 m. Din Vârful. Tulișa în continuare spre est limita trece prin dealul Coasta Laturii, cota 1695,1 m., vârful Mic, cota 1516,5 m
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
administrative ale comunelor Pui, respectiv Baru Mare cu Câmpul lui Neag, orașul Uricani și Lupeni. Din Vârful. Bilugu Mare, limita sudică a Geoparcului urmărește spre est creasta principală trecând peste vârful Bilugul Mic, cota 1464,5 m, Curmătura Făgețel - Vârful. Făgețel, cota 1589,0 m., Curmătura Tulișa, 1555 m. și Vârful. Tulișa, Cota 1792,5 m. Din Vârful. Tulișa în continuare spre est limita trece prin dealul Coasta Laturii, cota 1695,1 m., vârful Mic, cota 1516,5 m, dealul Cornetul
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Din piscul șoimului (borna 10) coboară și traversează pârâul Borzia, la confluența cu Zăpodia Arsura (bornele 7, 8), urcă pe Zăpodia Pleșilor (borna 46) și, după primul afluent, cotește la vest și, urcând pe o culme secundară, ajunge în culmea Făgețel - culmea dintre Valea Mureșului și valea Borzia, sub plaiul Borzia (bornele 51, 52, 65). Limita vestică pornește de pe culmea dintre valea Mureșului și valea Borzia, coboară pe creasta secundară până la limita pădurii (borna 68) și urmărește limita fondului forestier și
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
Articolul 1 (1) Se înființează comuna Itești, județul Bacău, având în componență satele Itești, Ciumași, Dumbrava și Făgețel. ... (2) Reședința comunei Itești se stabilește în satul Itești. ... Articolul 2 (1) În urma reorganizării prevăzute la art. 1, comuna Berești-Bistrița are în componență satele Berești-Bistrița, Brad, Climești și Pădureni. ... (2) Reședința comunei Berești-Bistrița rămâne în satul Berești-Bistrița. ... Articolul 3 (1
LEGE nr. 215 din 5 iulie 2005 pentru înfiinţarea comunei Iteşti prin reorganizarea comunei Bereşti-Bistriţa, judeţul Bacău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168884_a_170213]
-
5 Valea Ugra 14,7 Valea Gârbea 6,9 Izvorul Trotușului 2,6 �� Comiat 2,8 Păltiniș Ciuc 11,5 Dănești Dănești 9,6 Tușnad Vrabia 13,1 Tușnadu Nou 11,0 Tușnad Sat 4,2 Frumoasă Frumoasă 10,0 Făgețel 10,0 Gălăuțaș Gălăuțaș 2,2 Gălăuțaș Parau 1,3 Cozmeni Cozmeni 1,5 Lăzărești 0,3 Joseni Joseni 24,5 Borzonț 30,0 Șimonești Șimonești 18,9 Cobătești 25,7 Rugănești 3,4 Mihăileni 4,6 Cădaciu Mare 13
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Cârjiți Cârjiți 3,4 �� Cozia 3,1 Almașu Sec 0,8 Certeju de Sus Săcărâmb 1,5 Densuș Densuș 2,0 Hățăgel 0,9 Stei 10,7 Criva 3,7 Peștenița 0,2 Poieni 3,5 Dobra Dobra 0,7 Făgețel 6,3 Panc Săliște 3,7 Lăpușnic 1,5 Ghelari Ghelari 0,1 General Berthelot General Berthelot 0,4 Fărcadin 6,1 Crăguiș 4,0 Tuștea 1,8 Gorasada Gurasada 2,0 Gothatea 4,9 Boiu de Jos 2,5
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]