79 matches
-
la județul Bacău, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele ei trecând la comuna Berești-Bistrița. Tot atunci, satul Borleanu fiind atunci desființat și contopit cu satul Ciumași. Comuna a fost reînființată în 2005, prin desprinderea satelor Itești, Ciumași, Dumbrava și Făgețel din comuna Berești-Bistrița.
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]
-
de curgere NV-SE. Teritoriul Comunei cuprinde pâraiele Sucevița și Volovăț, alimentate mai ales în vremea ploilor, de pârâiașe mici: Iaslovăț, Pârâul Vadului, Surducul. Vechile documente, care vorbesc de hotarele Volovățului, amintesc și de Pârâul Sec (Sekul), Scursura Pârâului, Pârâul Făgețel, Pârâul „Rediza", Pârâul Toplița. Unele din ele sunt active și astăzi, altele și-au părăsit albiile sau au dispărut. Adâncimea apei freatice variază de la un timp la altul, în funcție de adâncimea stratului impermeabil sau de relief între 0,50-8,00m, 16-20m
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
astăzi: Coltova, Apust, Cotul Balahurii, Cotul Hlinitei, Dealul Badeuțului, Dealul Morii, Dolinca, Dumbrava, Heleșteie, În Bare, La Măliniș - La Malini, Livezi, Loza, Podul Verde, Poieni, Porcărești, Soliste (Săliște) , Șaga, Toloaca, Vadul Vlădichii, Vadul Andrieș, Vadul Ciocoiului, Vadul Horodnicului, Vadul Rădăuțiului, Făgețel, Fântânele, La Stuh, Znamen, Priloage, Scrunteie (Scruntari). La fel si dealurile (Dealul Burlei, Scorpan), Văile (Carpenis, Piciorul Robanului), pădurile (Carpenis, Calnovat, îngrăditura, În Pietriș) sau râpile (Cărpiniș, În Porcovăț, Zneamăn, Gârla Fântâniței). Unele denumiri au dispărut astăzi sau nu mai
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
seamă ai revistei s-au numărat Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga , Mihail Sadoveanu, Zaharia Bîrsan, Alexandru Ciura, Aurel Zegreanu etc. Poezia publicată în paginile ziarului este semnată de V. Eftimu, H. Frollo, Ada Nagy, M. Săulescu, C.S. Făgețel, Al. George, O. Hulea, Vioara din Bihor, E. Parago, G. Năsturaș, proza de Al. Cazabanu, Al. Ciurea, J. Barth. Critica literară e reprezentată de G.S. Făgețel, Al. Ciurea, H. Stanal, Radu S. Dragnea. Consistentă este istoria literară fiind concentrate operele
Cosînzeana (revistă) () [Corola-website/Science/325392_a_326721]
-
paginile ziarului este semnată de V. Eftimu, H. Frollo, Ada Nagy, M. Săulescu, C.S. Făgețel, Al. George, O. Hulea, Vioara din Bihor, E. Parago, G. Năsturaș, proza de Al. Cazabanu, Al. Ciurea, J. Barth. Critica literară e reprezentată de G.S. Făgețel, Al. Ciurea, H. Stanal, Radu S. Dragnea. Consistentă este istoria literară fiind concentrate operele lui S. Bărnuțiu, A.D.Xenopol, Pompiliu Eliade, G. Barițiu. Sunt consacrate articole pe probleme sociale importante: Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor, Războiul pentru Independență etc. În
Cosînzeana (revistă) () [Corola-website/Science/325392_a_326721]
-
apă orașul Bistrița și hidrocentrala electrică de pe Valea Bistriței. Un aspect specific al hidronimiei Munților Bîrgău îl constituie faptul că unele ape curgătoare poartă nume determinate de anumite caractere fizico-geografice. Circa 12 rîuri au denumiri cu semnificație fitogeografică (Valea Teiulul, Făgețelul, Siminicul, Flnațe, Tisa) sau care amintesc că își adună izvoarele din regiuni despădurite (Runcu, Izvorul Arsului, Arșița, Ciotina etc. = pîraile zonelor despădurite). Multe din apele curgătoare poartă numele masivelor din care izvorăsc (Chicera, Muntelui, Măgura, Tomnaticul etc.) sau au semnificație
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
XVIII-lea de contele Lázár cu douăzeci de familii românești din Moldova. Orașul minier Bălan, are de asemenea o majoritate românească, după ce a cunoscut o dezvoltare industrială la mijlocul secolului al XX-lea. Mai au o majoriate românească satele Livezi și Făgețel. Satul Micfalău din cadrul comunei Malnaș din nordul județului Covasna, locuit în trecut în majoritate de români colonizați în 1763, și-a pierdut naționalitatea în urma maghiarizării lingvistice a locuitorilor în secolele XIX și XX. Astăzi, puțini dintre ei mai sunt ortodocși
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
în metal din România, care a introdus gravura că disciplină de studiu la Academia de Arte Frumoase. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Vulcana-Pandele făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Gură Vulcanei, Făgețel și Vulcana-Pandele, având în aceste sate două biserici, două mănăstiri și o școală. În 1925, comuna avea aceeași compoziție și era arondata plășii Pucioasa din același județ, având în cele trei sate o populație de 2173 de locuitori. În 1950
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
acesta se dublează. Dorna izvorăște din Munții Călimani și drenează o arie largă ce include și Masivul Suhard. Principalul său afluent, Coșna, lung de 22 km, își adună numeroși afluenți din Suhard, și anume: Runcu, Dieciu, Zimbru, Pietrișu, Diaca, Băncușoru, Făgețelul și Ciotina. De asemenea, Dorna primește și direct din masivul Suhard mici pîraie, cum sînt Izvoru Alb, Doceni și Haju. Someșul Mare are obîrșia la contactul dintre Munții Suhard și Munții Rodnei, cam în zona Pasului Rotunda, formîndu-se din unirea
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Cea mai înaltă cotă de pe teritoriul comunei este de 488 metri, iar cea mai joasă este 317 metri. Se remarcă existența următoarelor dealuri: Dealul Bădeuți (circa 365 metri), Dealul Dolina (circa 441 metri), Dealul Burla (circa 438 metri) și Dealul Făgețel (circa 410 metri). Din punct de vedere geologic pe teritoriul orașului se remarcă existența unității de platformă (nisipuri, pietrișuri, argile, marne, gresii) prin depozite cuaternare în partea de nord-est și depozite sarmețian-inferioare în restul localității. Rețeaua hidrografică este compusă din
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
sat al Urlațiului) și Urlați, pentru că i-au luat tătarii averea lui și au luat și cartea de ocină . La 19 noiembrie 1631, Leon Tomșa valida lui Pârvu vii și ocine la Urlați /în dealul Urlaților numit Gruiu; în Dealul Făgețelului; în Broștineasca și în ocina Necșetească/ . Din 24 mai 1659, se păstrează zapisul de vânzare al lui Pătru ficeorul lu Bogoslov ot Fundeanca d(e) pri Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt, contrasemnat ca martori de popa
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
nord-vest cu Masivul Rodnei, în partea de est cu Munții Suhard iar în partea de sud și sud-est cu Bazinul Dornelor. Principalele culmi și vârfuri ce străjuiesc comuna sunt Vâlfa Mare (1316 m), Fundoaia (1150 m), Măgura Coșnei (1256 m), Făgețel (1255 m), Fărăoane (1715 m), Tarnița (1544 m), Vâlfa (1510 m). Rețeaua hidrografică este tributară râului Dorna, care are ca principali afluenți pâraiele Teșna si Coșna. Pârâul Teșna izvorăște de sub poalele muntelui Măgura Calului și străbate teritoriul comunei de la sud-vest
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
Are ca principali afluenți pâraiele Cucureasa, Tebeleauca, Fundoaia. Pârâul Coșna (Coșnița) izvorăște de sub muntele Suhard, străbate teritoriul comunei de la vest spre est pe o distanță de cca 19 km și primește ca afluenți pâraiele Netedu, Rogojan, Paluta, Bâtci, Deaca, Băncușor, Făgețel, Ciotina. Sub aspect climatic, localitatea este situată spre extremitatea nord-estică a Provinciei central-europene, cu un climat temperat-moderat-continental, suportând și unele influențe ale climatului continental din est și ale celui subbaltic (boreal) de nord. Prin altitudinile prezente, zona se include în
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
FĂGEȚEL, C.[onstantin] Ș.[aban] (17.X.1884, Făgețelu, j. Olt - 5.XII.1947, Craiova), critic literar și editor. Învață la școala primară din Stoicănești, apoi la liceele din Slatina, Craiova și Turnu Severin, pentru a-și încheia studiile la Școala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286936_a_288265]
-
ucr. Bukóv, Bukova, Bučyna, Bukovynka, Podbukovina, ceh Bučina, Bukovyna, gr. Bukovina. În Romînia multe toponime sunt formate de la apelativul romînesc fag: Fagi, Fagul, Trei Fagi, Valea cu Fagi, Făget, Făgă raș (diminutiv, cu sufixul -aș, al apelativului *făgar, „făget“), Făgat, Făgețelul, Făgulețul. Altele provin de la apelative maghiare din aceeași rădăcină semantică: Bichiș (< bükkös, „făget“), Bicsandru (< magh. bükszád, „gura unei văi cu fagi“), Habic (< magh. hétbükk, „șapte fagi“). Există și toponime săsești care trimit la același fel de arbore: Boholța, Boholț (< săs
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
IV, 178-186; A.D. Xenopol, Raport despre „Puterea sufletească”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXXI, 1908-1909; A. Ieșean, C. Rădulescu-Motru, „Junimea literară”, 1909, 10; N. Em. Teohari, Forma și fondul în literatură. Dl. C. Rădulescu-Motru, NRR, 1912, 1; C. S. Făgețel, Literatura d-lui C. Rădulescu-Motru, „Drum drept”, 1915, 20; M.R., „F. W. Nietzsche. Viața și filosofia sa”, CL, 1916, 4; O. C. T.[Octavian C. Tăslăuanu], Ideea europeană și C. Rădulescu-Motru, LU, 1919, 18; Ion Petrovici, C. Rădulescu-Motru, SBR, 1919, 35
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
fost altul. Prețuit de profesorul său de română, ce scotea periodicul „Școala secundară”, premiant răsplătit cu excursii în Transilvania, prilej cu care vizitase redacțiile unor gazete românești, făcând cunoștință cu câțiva tineri condeieri, T. participă, alături de colegul său C. Ș. Făgețel și de N. Bănescu, la întemeierea, în decembrie 1905, la Craiova, a revistei „Ramuri”, al cărui text-program îl scrie. Aici va publica articole de directivă, comentarii, cronici literare și dramatice, recenzii, numeroase note polemice, dar și câteva proze scurte, amintiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
Philippide, „Atitudini politice și literare”, ALA, 1932, 599; Șerban Cioculescu, „Atitudini politice și literare”, ADV, 1932, 14 935; Constantinescu, Scrieri, V, 114-119; Al. Dima, „Atitudini politice și literare”, D, 1932, 7-12; I. Peltz, Moartea sfiosului, „Drapelul”, 1945, 141; C. Ș.Făgețel, Pe urmele prietenului meu, R, 1945; M.D. Ioanid, Cine și ce a fost D. Tomescu, R, 1945; Al. Cerna-Rădulescu, Ultimul sămănătorist, „Ultima oră”, 1945, 216; Arghezi, Scrieri, XXVII, 352-355; Cioculescu, Varietăți, 302-308; Micu, Început, 39-41; G. Ivănescu, D. Tomescu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
Eminescu), dar și de simplitatea exprimării, accede la o modestă posteritate. SCRIERI: Poezii, București, 1909. Repere bibliografice: Dragomirescu, Scrieri, 218; Tr. D. L., „Poezii”, CL, 1909, 7; I. Borcia, „Poezii”, LU, 1909, 19; N. Iorga, [„Poezii”], NRL, 1909, 7; C. Ș. Făgețel, Volumul de poezii al d-rei Ecaterina Pitiș, R, 1909, 11; Ion Scurtu, Poetele noastre: Ecaterina Pitiș, MLI, 1909, 6; Ion Clopoțel, Antologia scriitorilor români de la 1821 încoace, IV, Arad, 1918, 209-211; Lovinescu, Scrieri, IV, 394-395; [Ecaterina Pitiș], PAU, 575-582; Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
Iorga, O luptă (1979), II, 305, 393; N. I. Apostolescu, „Vitejești”, LAR, 1906, 2; D. Tomescu, Atitudini politice și literare, Craiova, [1932], 291-292; Pușcariu, Cinci ani, 102; Emil Nicolau, Cum muri căpitanul Vulovici, U, 1916, 260; Chendi, Schițe, 161-162; C. Ș. Făgețel, Căpitanul N. Vulovici, R, 1920, 1; N. Iorga, Războiul nostru în note zilnice, II, Craiova, 1922, 137-138; Eugen Constant, „Vitejești”, „Năzuința”, 1925, 1; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 63-64; Ion Agârbiceanu, Meditație în septembrie, Cluj, 1971, 70-71; Iorga, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
Cluj, 1971, 70-71; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 144, 226; Predescu, Encicl., 914; Augustin Z.N. Pop, Despre scriitorul soldat N. Vulovici, „Revista Bucovinei”, 1942; Aurel George Stino, Basarabia în poezia lui N. Vulovici, VBA, 1942, 8-9; C.Ș. Făgețel, Revista „Ramuri”, R, 1943, 4-5; Valentin Iulian Moldoveanu, Un ostaș poet: Nicolae Vulovici, SPM, 1975, 241; Ștefan Bossun, Destine paralele, R, 1976, 10; Teodor Vârgolici, Ecouri literare ale cuceririi independenței naționale, București, 1976, 261-262; Eugen Marinescu, Cântărețul luptelor și al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
din ce în ce mai puțin solicitați; chiar o revistă ca Vremea, devenise Vremea războiului, Adevărul literar și artistic fusese suspendat, Universul literar se aliniase spre dreapta, Luceafărul de la Sibiu aplauda, deși confuz, literatura de război. Convorbirile literare agonizau, Ramuri-le lui C. Șerban Făgețel deveniseră o revistă izolată a Olteniei"56. Se remarcă însă preluarea de către Kalende a rolului jucat de Revista fundațiilor, faptul că un rol important încep să-l joace și paginile literare/ culturale ale unor ziare, precum Timpul și Ecoul (1943-1944
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
canonică, formulată programatic de Crainic, a fost susținută cu tenacitate, în numeroase exegeze și polemici teologice, de Dumitru Stăniloae. Cronicarul literar al „Gândirii”, Ovidiu Papadima, și mai ales eseiști și critici de la alte reviste tradiționaliste, precum D. Tomescu, C. S. Făgețel, Al. Dima, Ion Chinezu, interpretează literatura mai mult în spiritul „Sămănătorului” decât în cel gândirist. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. civ. rom., I-III, passim; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 201-222, III, 91-118; V. Voiculescu, Confesiunea unui scriitor și medic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
15 iulie 1917 fuzionează cu revista „Drum drept” a lui N. Iorga, în 1916 este editată la București, iar în 1917 la Iași, din ianuarie 1922 până în aprilie 1927 titlul „Drum drept” devenind subtitlu. Fondatori ai publicației sunt C.Ș. Făgețel, D. Tomescu, N. Bănescu, ca director figurând și N. Iorga (1923-1927). De-a lungul anilor, va fi condusă de un comitet, care este menționat pe coperta revistei; începând cu anul 1923 se renunță la caseta redacțională. În primii ani acest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
a lungul anilor, va fi condusă de un comitet, care este menționat pe coperta revistei; începând cu anul 1923 se renunță la caseta redacțională. În primii ani acest comitet are următoarea componență: N. Bănescu, Șt. Braborescu, D.N. Ciotori, C.Ș. Făgețel, G.C. Ionescu-Sisești, N. Vulovici. Alte nume de redactori: Elena Farago, Emil Gârleanu, I.M. Marinescu, C.D. Fortunescu, C.S. Nicolăescu-Plopșor. Încă din primii ani periodicul intră în confreria grupării sămănătoriste, al cărei program îl susține și și-l însușește. Articolul-program Credințele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]