46 matches
-
Uite ce este, avem aici polița dumitale pentru douăsprezece mii o sută unități monetare. Sper că n-o să negi că datorezi banii ăștia. - O răscumpăr, zise împietrit Fara, cu exact o mie de unități, suma plătită efectiv fiului meu. Tânărul fălcos îl privi lung și, într-un târziu, spuse sec: - Primim. - Am hărțile pregătite, spuse Fara. Primul lui client fu bătrânul avar Lan Harris. Fara se uită la babalâcul sfrijit cu suspiciune și, în sfârșit, începu să înțeleagă cum de se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
pentru soția ta, Barton? zise Richard Bond. Cred că am exact ce îți trebuie. Încovoiat peste masă, Williams ridică privirea, nu prea interesat. Barton Williams avea șaptezeci și cinci de ani și semăna foarte mult cu o broască râioasă. Avea o față fălcoasă, cu pori mari, un nas lat și plat și ochi mici. Obiceiul lui de a-și întinde brațele pe masă și de a-și sprijini bărbia pe degete îl făcea să semene și mai mult cu o broască. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
literalmente de pe scaun Anton Îi dă o mînă de ajutor și Îl așează din nou. E ciudat din cale-afară; tipul ăsta este ceea ce el obișnuia să numească TIO-ul Marianei“ - TÎnărul Iubit Oficial. Doar că chipul său este o oglindă fălcoasă și buhăită a moacei lui tinere și frumușele, iar un trup cu mult mai greoi poartă capul obosit. Mariana și Wakefield l-au Întîlnit pe Anton la o vînzare de vechituri; Wakefield pusese ochii pe o cutiuță de lemn, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
-și fi dat seama. Trec săptămîni pînă cînd Wakefield prinde informația pe care o căuta. Comisarul pentru Prezervarea Siturilor Istorice și restauraționistul intră Într-o bună zi În baia de aburi, Înfășurați În prosoape negre identice. Comisarul este dolofan și fălcos; restauraționistul - musculos și puternic. Se așează pe banca din fața lui Wakefield, adînciți Într-o conversație care probabil Începuse În sala de forță. — CÎini, spune comisarul. Îi dresezi să miroasă o perioadă autentică. Dacă ceva este fals, cîinele se așază pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
răspundea neparticipativ omul volanului. - Calc-o și către stânga... Tai-o și către grajdurile boierilor Herești. 100 DANIEL BĂNULESCU Pe capotă, recăpătîndu-și vlaga, Relu și Doru își reexpediau bezelele și bilețelele lor cu propuneri de întîlnire către niște gagici gălbioare, fălcoase, cu taliile rochiilor, moștenite de la surorile mai mari, alunecate sub șolduri și care scărpinau, măturând cu degetele încîrcite ale unor târnuri de nuiele, bătăturile curților. N-aveau ele timp de întîlnire, deși tocmai timp de întîlnire ar fi avut. Genel
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
domestice, gata să se lase mânate într-o parte și în alta. Dar erau și oameni-vulpi, oameni-lupi ori dintre cei cu fețele alungite ca de viezure sau iuți, ca niște nevăstuici. Se vedeau și gazele, săltând pe tocuri subțiri, hipopotami fălcoși și greoi, tapiri cu nasurile în jos, de parcă ar fi avut vârful umplut cu alice. Pe de altă parte, multe erau rânduite altfel decât ar trebui. Privind la oamenii-păsări, la oamenii-animale sau la oameniicuvinte, nu reușea să dea mulțimilor un
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ungur care, la izbucnirea războiului, a intervenit să rămâie pe loc, deși era voinic, spătos și doar la mers avea puțin beteșug, călcând prea în afară și aruncând picioarele din genunchi în jos, ca un cal împărătesc la paradă. Fața fălcoasă se mândrea parcă cu mustățile umflate, pleoștite care-i ascundeau gura foarte largă, cu buzele duble și cu dinții lați, strungărești. Părul lung, negru, veșnic nepieptănat, îi atârna peste fruntea brăzdată adânc, acoperindu-i aproape de tot urechile. În înfățișarea lui
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
hainei, îi răsucea țigara pe care i-o vâra apoi, între buzele umbrite de o mustață arsă de jarul mucului, cărămizie și pleoștită peste colțurile gurii. ...Mai aveam printre noi și pe Niță Anghel, cârciumarul. Bondoc, croit ca din ghiulele, fălcos, cu nasul cârn și cu ochii jucăuși, avea o muscă de mustață neagră, deasupra unei guri buzate, cu măselele vizibile în gingii descoperite, măsele în stare să spargă ciolanele. Patrulele germane l-au prins cu documente plăsmuite, coborând din valea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
puse ca pariuri. O întrecere între băutori? Darie își face loc în mulțime, împingând pe cei din jur cu coatele. Odată ajuns în față, ceea ce vede îi îngheață inima. În timp ce privește cu ochi impasibili către un rus uriaș, cu mutră fălcoasă, a cărui uniformă poartă amenințătoarele petlițe verzi ale trupelor N.K.V.D., locotenentul Rădulescu ține lipit de tâmplă țeava unui revolver Nagan. În mijlocul tăbliei jegoase a mesei trei cartușe stau frumos aliniate ca soldații la paradă. Ia nu-mi mai suflați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Barbu Cioculescu IȘi dădu la o parte pledul, sări în picioare, din desenul plocatului chinezesc, cumpărat la un preț foarte rezonabil, se ivi capul fălcos al unui tigru șașiu. Trecu în baie, înfășurat într-un prosop de sorginte indiană, cumpărat la un preț foarte rezonabil, apucă săpunul englezesc, fabricat în Slovenia, buretele chinezesc, achiziționat la un preț incredibil de mic și făcu un duș regenerator
La un preț foarte rezonabil by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8669_a_9994]
-
treabă icrele astea?'' Îi zîmbii: "Ba nu, sânt bune". Bea un pahar de țuică!... Ia hai noroc", spuse ea dîndu-și seama că trebuia să se ciocnească și în cinstea mea și ciocni cu mine, eu cu vecinii, indivizi sbanghii, solizi, fălcoși, dar bonomi, nu ciocnii însă cu unul roșcat, care îmi aruncă o privire rapidă și disprețuitoare și tot atât de rapid îl evitai și eu, mă întinsei peste masă și doar ridicai mâna cu paharul spre cineva mai binevoitor care mă observa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
minunîndu-se, el ți-a dat un răspuns, adresîndu-ți totodată și o întrebare. Fii bun și răspunde la ea. Așa e: ce foloase aducem noi?" Și se propti în târnăcop cu o expresie de mare încîntare pe chipul său mare și fălcos și așteptă. Eu mi-adug foloase mie, zise grasul deodată furios și agresiv. Restul nu mă interesează." "Păi așa zice și șobolanul", strigă Vintilă cu un fel de entuziasm pentru sine, pentru inteligența sa. "Îl privește, zise Calistrat, numai gă dagă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
al ecranului, în paralel cu imaginile actuale, ce ilustrau declarația personajului, o fotografie din arhiva lor, veche de vreun an. Șocul a fost imens: între tinerelul cu figură de șmecheraș frumușel, tras printr-un inel, care fusese ieri, și ex-ministrul fălcos și greoi, tras printr-un butoi, care era azi, vedeai mai degrabă o relație de rudenie. Poza de anul trecut părea să reprezinte fiul rebel al malacului de azi. De atunci am început să fiu atent la schimbare. Și am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
important e să vezi cu ei! halta Probota pe singurătate de limbaje periferice mamă cu copil, foanfa lumii închide ușa, glisează la accelerație, semn ca să nu intre ei înăuntru, o priponești și cu piciorul, trenul ascendent o trage în jos, fălcoasă ești! cu ceata de oameni bine hrăniți, zîmbești conductorului cu toți dinții, rumenă, fetița desface palma pe geam, stă pe culoar în picioare, Dolhasca alt peron de duminică plin, bătrînele cu nasul pe sus, dialog sub numele stației, Noul Siloam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
gudurau și schelălăiau excitați când Îl vedeau pe plutonier intrând pe poarta Unității. Îl recunoșteau după uniformă, Înainte ca părințelul să mă facă atent că iar a venit ăsta să-și ia dreptu’ de la moșu’. Era un țărănoi zdravăn și fălcos și roșu-n obraz, tipul activistului de teren pe care mi-l aminteam din halele tinereții mele, Învestit de-acum cu puteri nelimitate În teritoriul său, prin statutul de om al legii afișat permanent la vedere. Hainele alea de popă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
copertă, putem să vedem cum arată mamiferul care mă terorizează. Are o privire scrutătoare care te lasă să ghicești că talentul îl stânjenește, privire de om ce a înțeles care-i șmenul. Cu ce se mănâncă a înțeles. Tânăr și fălcos. Probabil, proaspăt absolvent de liceu industrial. Sau de școală ajutătoare. Caseta e imprimată la „Studio Codruț“. Totul se leagă. Mai întâi mâncărică, iar acum Codruț. Tipul acesta uman căruia îi aparține Puiu nu suportă decât o identitate infantilizantă. Pe coperta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
1980, criticul Pauline Kael, lui Langella îi vine ușor să sugereze o noblețe decavată, or, noblețea, de orice fel, nu i-a venit niciodată ușor adevăratului Nixon, chiar dacă o fi existat în el. Langella e mai impunător fizic (e tot fălcos, dar fălcile lui atîrnă în falduri, ca ale unui rege batracian) și are o voce mai frumoasă (sună un pic ca a marelui John Huston în Chinatown sau în oricare altul dintre rolurile lui de mari seniori americani cu limbă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și era cu chef: volubil, euforic. „Ce joc, domnule! Ce frumusețe!” Parcă ieșise din capul meu, părea o întrupare fidelă a gândurilor mele despre acel meci! Elogiile sale, în cascadă, au sfârșit prin a-l irita pe un individ solid, fălcos, care a început să-l contrazică și să-l „amenințe” cu jocul pe care urma să-l facă, săptămâna viitoare, „Steaua noastră”, în finala Cupei Campionilor Europeni. Până la urmă, amenințările au devenit parcă mai directe: „Mai vorbim noi! Ne mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ziarele liberale regimul era numit întotdeauna regimul lui Popa Tache. Prin anul 1884 l-am cunoscut și eu. Era un om de o statură herculeană. Rar am văzut un român cu o asemenea construcție atletică. 'Nalt, spătos, cu gâtul taurului, fălcos, cu părul și barba creață, de altfel nu urât bărbat și nici antipatic, avea o înfățișare de masivitate care impunea. Înțelegeai că te afli în fața forței. Când l-am cunoscut, deși avea aproape de 70 de ani, era ca un trunchi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care „vă cunosc de mult și se gîndesc la dumneavoastră” etc. Însă „ghicitoarea” (Violeta Lungu, directoarea unui liceu din Roman, eseistă și pictoriță talentată) m-a surprins cu adevărat atunci cînd mi-a spus că mă dușmănește „un individ gras, fălcos, cu fruntea îngustă, brutal, vulgar”. Dar - m-a liniștit ea imediat - nu va avea cîștig de cauză. „După cinci puncte (asta poate să însemne cinci ore, cinci zile, cinci luni) veți scăpa de el”. Deși voi avea o decepție din partea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ulterior femeia a bănuit-o de legături cu persoane de la nivelul cel mai înalt: „Imposibil, are niște «surse», altminteri de unde a știut?”, ar fi zis ea. întrucît unele din semne și interpretări aveau corespondențe în realitate (de pildă „individul gras, fălcos”), vorbele ei m-au prins. Spre finalul „ședinței” (improvizată după un vernisaj), mi-am dat seama că crezutul meu „cap logic” se cam pierde în prezența cuiva care încearcă să-mi scormonească viitorul. *Iarăși a „erupt”: „Nu înțelegeți că aniversarea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]