648 matches
-
că opera, care de foarte multe ori ajunge să dăinuie în conștiința publiculuii aproape independent de autorul ei. Exemple precum cele ale lui Wagner, Céline, Ezra Pound, dar și Chopin (care se știe că acest suav, melancolic și ultra sensibil făuritor de armonii sublime a fost un ireductibil antisemit - chiar dacă de pe urma lui n-au rămas mărturiile infame, scrise sau orale, atribuite celorlalți sus citați) sînt extrem de elocvente. Una din cărțile la care mă refer aparține americanului Paul Johnson care operează pe
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
întotdeauna în frunte, la vedere, nedîndu-se în lături, pe ici, pe colo, de la mai mari sau mai mici pungășii prin care să-și burdușească buzunarele și așa ultra-pline: te crezi lumina secolului, deținător al pietrei filozofale, împărțitor de dreptate și făuritor de destine literare. Obsesia persoanei și gloriei tale factice, cumpărate cu monedă sunătoare și plecăciuni pe unde trebuie, revărsate în tripla-ți bărbie, în șuncile suplimentare ale abdomenului tău care nu-și mai încape în cureaua pantalonilor, în căutătura ta
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
fervoare. Povestește. Transcrie plîngerile pe care le-a auzit. Și astfel stîrnește curiozitatea corespondentului ei secret, care e profesor. "Franța locuiește la etajul cinci", va spune mai tîrziu Michelet. Pe vremea cînd enunța acest adevăr, adresîndu-se sărăntocilor care sînt adesea făuritorii istoriei, încă nu existau ascensoare. Iar domnișoara Miallaret îi scria chiar lui Michelet, apostolul libertății. Grație ei, Michelet a descoperit România și a unit destinul acesteia cu destinul eliberator al Franței. Da, Michelet, iar mai tîrziu Edgar Quinet, care s-
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
și a înjosirii omului sub toate formele, ea nu cunoaște odihnă combătând discriminările și ticăloșiile practicate de bogați sau de dregătorii timpului; unii Sfinți Părinți militează pentru viața de obște, după pilda creș sau <<capul tuturor bunurilor>>49. i Părinți - făuritori de cultură și literatură Sfinții Părinți au pus începutul unor culturi naționale ca cea armeană, cea georgiană, cea gotă, cea coptă, cea slavă. Unii dintre ei au creat alfabete în limba țării lor, au tradus Biblia și opere aparținând unor
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dl Florin Constantiniu nu mă miră. Îi știu opinia chiar înainte de cartea sa, foarte bună altminteri (O istorie sinceră a poporului român, 1997). Dl Florin Constantiniu îi neagă constant meritele de atunci ale lui Ion I.C. Brătianu, contestîndu-i calitatea de făuritor al României Mari. Dl Constantin Schifirneț s-a achitat onorabil (mai ales prin notele alcătuite) de misiunea de editor, deși i-aș reproșa că îi editează de-a valma și fără alegere pe Goga, Aurel C. Popovici, C. Rădulescu-Motru, Ralea
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
sintetizat situația de fapt creeată printr-o vorbă de spirit: "ne aflăm în anul când consuli sunt Iulius și Caesar" (la Roma consulii erau și eponimii anului)! Comparația se oprește însă aici, căci Iulius Caesar a fost un vizionar, un făuritor de realități noi menite să asigure o mai bună dezvoltare a civilizației greco-romane și nu un strașnic apărător al unor formule anacronice și reacționare, așa cum a rămas Ion Iliescu, iar Bibulus era un senator roman cultivat, de bun simț, cu
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
thai cu sos (teryaki), apoi clătite burrito și cu amestec mexican sau cu piept de pui cu sos brun . “Toate sosurile sunt preparate în bucătăria proprie după lungi antrenamente folosinduse condimente din magazine naturiste și după rețete încredințate chiar de făuritorii acestora fie ei japonezi sau chinezi , având însă avantajul că se servesc proaspete fără conservanți. Pentru început toate aceste produse sunt oferite și preparate live în localul din imediata apropiere a Liceului “O. Goga” dar în foarte scurt timp vor
Café Crêpes amp; Sandwiches Luceafărul [Corola-blog/BlogPost/98275_a_99567]
-
întreb dacă noi, românii, nu am părăsit deja scena istoriei. O bună parte a elitei intelectuale a capitulat în fața globalismului, a capitalismului de cumetrie și a clientelismului politic, abandonând funcția de ghid spiritual al națiunii. Oameni ca pașoptiștii, oameni ca făuritorii României Mari ar fi priviți astăzi ca anacronici și nostalgici. Marii guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să știe că sunt români. Am avut un exemplu la 1 Decembrie a.c.: câți dintre ei au scris sau evocat
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
și mizerie. Cum să nu-i admiri pe pașoptiști? Sunt un model care ar trebui prezentat și explicat în toate dimensiunile lui, nu ca o simplă lecție de manual, ci ca un prilej de meditație, responsabilă și fecundă, pentru adolescenți, făuritorii României de mâine. Dar cum să le „încărcăm mintea” cu evenimente și date? Nu se lăuda, nu demult, Ministerul Educației că a mai redus cu 35% cunoștințele de transmis în învățământ? - Ce vă doriți în 2011? - Ce-mi doresc în
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
și forța inspirației melodice, limpezimea formelor și coloritul armonic și orchestral, creația lui Paul Constantinescu, larg prețuită de publicul din țară și de peste hotare, constituie un model de înaltă măiestrie artistică.” (Academia Română, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România); „Paul Constantinescu, făuritorul unor opere atât de valoroase se va afla pe piscul cel mai înalt al celor ce cu condeiul inspirației componistice au exprimat cu măiestrie nobile idealuri, sentimentele religioase și patriotice ale poporului român.” (Prof.univ.dr. Victor Giulea); „Proiectându-se luminoasă peste
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
Stan (realizatoare de emisiuni Tvr 1) din partea Societății de Televiziune, i-a oferit maestrului Constantin Arvinte o plachetă în numele instituției pentru întreaga activitate depusă în slujirea artei și muzicii. La compozitorul Constantin Arvinte predominantă este ideea filosofului, care-i fireacă făuritorului de geniu, făcând prin ea legătura tainică între trilul măiastrei ciocârlei (fiind ani mulți la conducerea Ansamblului Artistic „Ciocârlia” al M. A. I.) care-și înalță cu gingășie ciocul spre Soare, a dat cântecului frumuseți nebănuite, pline de sensuri esoterice izvorâte din
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
pune la loc tăblițele de semnalizare a străzii „Haiducii Muscelului”, dispărute de 3 ani. Crede că monumentul inaugurat azi leagă printr-un arc simbolic pe cei ce și-au jertfit viața în 1916, nemuriți în osuarul de la Mausoleul de la Mateiaș, făuritori prin jertfa lor ai României Mari, de cei care în anii ’50 le-au urmat exemplul. În 1916 au spus “ Pe aici nu se trece”. Azi, in 2016, noi le spunem: „Pe aici se trece”. „Cu copiii noștri. Se trece
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
atîția slujitori ai culturii române și atîția intelectuali, pretinși de elită, au întors către noi o față hidoasă și au ilustrat ceea ce se numește fățărnicia și iezuitismul periculosului sentiment al elitismului, domnul profesor a rămas un creator foarte modest, un făuritor de școală românească, un diamant la lumina căruia s-au șlefuit alte diamante". În 1992, laureații sunt Dan Zamfirescu, nu mai puțin decît, sub același condei, "un scriitor genial", "de o rectitudine morală extraordinară", și Mihai Ungheanu care, ca redactor
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
unor mituri prefabricate peste noapte în laboratoarele reclamei de tot felul...” De altfel, o bună parte din reflecțiile de muzician ale lui Sorin Lerescu au apărut sub tipar la Editura Muzicală (2011), într-un volum intitulat “ În lumea muzicii contemporane”. Făuritor artistic conștient de istoria și neamul întru care ființează, rostuindu-l după năzuință și, totodată, rostuindu-se pe sine după putință, Sorin Leresecu continuă să mediteze compunând muzică, și să facă muzică cu bucuria lăuntricei nedumeriri a regăsirii de fiecare
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
blindatul, cotind în dreapta, în stânga, - chipurile, să nu-l calce - de ochii unei televiziuni străine... * Propune-le activiștilor chinezi o a doua sărbătorire a Jocurilor olimpice și voi fi surprins iarăși cum înțeleg ei lucrul lăsat nouă moștenire de grecii vechi, făuritorii ideii simple de bine și de frumos, iubitorii formelor geometriei lui Euclide, proslăvirea trupului uman, a Omului... O exaltare până la minciună, uneori. Nu ceva cât se poate de natural... Mai tare... mai repede... mai sus!... și celelalte însușiri ale corpului
Ecouri la Olimpiadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8075_a_9400]
-
ca între cele două ipostaze să nu existe o falie ci, îndeobște, o fertilă cooperare. Poetul își administrează elementele modernizării cu scopul vădit al obținerii unei sinteze în care rolul precumpănitor să-l joace conștiința expresiei, cu echipamentul său tehnic, făuritor al unui lirism elaborat, vigilent cu sine. E ca un examen la care un tînăr ambițios, pornit "de jos", se supune, dorind excelența. De la textele inițiale, nu o dată sentimentalizante ori explicative, (unele puteau lipsi din antologia pe care o comentăm
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
își așterne/ Șalul de-ntuneric și de cer albastru” (Noaptea în Buceag). Cum nu ne-ar putea emoționa și asemenea stihuri exhortative, adresate unei pasivități civice, care, iată, se prelungește peste fruntariile timpului istoric? „Va veni cu vremea iară,/ Voi, făuritori ai pîinii,/ Peste plaiuri, peste țară,/ Să fiți pururea stăpînii!// De-or veni dușmani din puste,/ Din deșerturi, de departe,/ Nouri negri de locuste:/ Nistru-n valul lui să-i poarte!// Voi plugari, copii ai gliei,/ Apărînd a Țării vatră
Un poet basarabean by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4310_a_5635]
-
și astfel hotărâtori pentru cetate. Noi am fost o generație favorizată: ne-am plimbat prin toate universitățile, peste toți universitarii, peste toți scriitorii, peste toți gânditorii... Și am ajuns la limitele scepticismului autohton de tip ciorănesc. Adică nu suntem, deocamdată, făuritori de sisteme general valabile. Generația mea a debutat în euforia realizării României Mari și a murit în închisorile comuniste. Voi, care nu ați trecut prin închisori, știți cum arată și cei care închid și cei închiși. Aveți o perspectivă totală
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
proști istoricizanți care se consolează prin devenire. Devenim mai civilizați, nu? Sau mai culți... Adică murim ca și caprele, numai că e mare lucru că există Kant, Descartes, există Newton, mă rog, atâția mari creatori de cultură, și există și făuritorul de religie, Cristos — dar nu ne interesează! Istoria e întemeiată pe conversația dintre Eva și dracul. Așa începe istoria, această rătăcire a omului, ca o damnație. Iar la apariția lui Cristos, atunci s-au suprapus teandric omul divinizat și divinitatea
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
conflictelor, prima grijă a Societății Națiunilor va fi, obligatoriu, aceea de a veghea asupra respectării tratatelor și, mai ales, de a se opune oricărei tentative de modificare, a proiectului frontierelor consemnat prin Tratatul de la Versailles: "Spiritul uman este un mare făuritor de miracole", a spus Montaigne. Și nu este oare, într-adevăr, un miracol să vezi cum toate națiunile libere, fără excepție, acordă Societății Națiunilor dreptul la intervenție, drept pe care îl contestau atât de aprig Sfintei Alianțe, atunci când aceasta încerca
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Dincolo,s-au aprins discuțiile pe tema economiei de piață. Americanu:Economia de piață.Puf! Așa cum spune onorabilul Auguste Barbier : Ce ne pasă nouă de lătrăturile grosolane ale tuturor șarlatanilor care dau cu cu clanța, ale neguțătorilor de patos,ale făuritorilor de emfază și ale tuturor măscăricilor dănțuitori în frază?”. Popa:Se ceartă rău? Nelu:Nu.Mai degrabă se pregătesc pentru “Cartea Recordurilor”,la rubrica “Cea mai guralivă femeie de pe mapamond”. Popa(pentru sine):Să rețin cugetarea.După ce-mi dau
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
față. Atunci. în ultima clipă mi se aduce la cunoștință faptul, din cale afară de comentat, că bossul ar fi pretins și o sumuliță de bani, în euro, bineînțeles, sumuliță care nu i-ar fi ajuns nici la acontarea unei garsoniere. Făuritorii de opinie de astăzi, deși cei mai mulți trecuți de jumătatea vieții, nu știu de străvechiul obicei de a i se da oaspetelui, după un prânz îmbelșugat, niște bani, pentru ceea ce se numea în epocă, oboseala dinților. Ienicerii eliberatori introduseseră obiceiul care
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
în urma ascultării cu temeritate a magicei emisiuni „Metronom”, realizată de legendarul Cornel Chiriac la „subversivul” post de radio „Europa Liberă”, post interzis cu desăvîrșire românilor în acei ani în care dictatura voia să ne transforme în temători, umiliți și docili făuritori ai societății socialiste multilateral dezvoltate. Acribia lui Sorin Cotlarciuc face să găsim îin nuce, evident!) în volumul său o adevărată istorie a muzicii progresiste, a muzicii care ținea aprinsă flacăra speranței în sufletul unei generații pe care comunismul o condamnase
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
care e scopul ei, ce valoare are acest scop și de ce mijloace se servește pentru realizarea scopului ei“. Domnia sa a apreciat și a dezbătut problematica revoluției sub toate aspectele: În genere revoluția a fost concepută în mod ideologic moral. Cei mai mulți făuritori de teorii revolutive au avut în vedere libertatea de dezvoltare a personalității umane și progresul social. Societatea trebuie întemeiată pe bază de contracte, de înțelegere între indivizi, nu pe autoritate. Prin urmare, nu ar fi vorba de uniformizare în trebuințe
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a cerului, poți vedea ià înflorată a pădurilor tivită cu argintul pâraielor reci și zglobii. În dumbrăvile de soare, gingașele flori își ridică potirul strălucitor din verdele viu al ierbii, năzuind spre infinitul înălțimilor. Alături de Carpați, codrii seculari sunt martorii făuritori și păstrători ai istoriei noastre pline de fapte mărețe. Foșnetul suav al acestora povestește parcă în seri târzii de vară povestea neamului nostru. Dunărea, brâul de argint al țării, este martorul secular al civilizației acestui popor. Mult sânge a mai
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]