26,844 matches
-
cîștiga la Rășinari un concurs al copiilor frumoși și sănătoși, ținîndu-l în brațe, în fotografia păstrată la Muzeul Asociațiunii, pe cel mai mare și depresiv moralist francez al secolului XX". Tot acolo, un urmaș, probabil, al familiei Lungu, schițează istoricul fabricii. Iar căruța reprodusă după un desen de epocă este o minune. C Un portret pe număr îl are ca protagonist pe poetul Petre Stoica. Din nou, ilustrația este la înălțime: cîteva fotografii ale poetului, absolut senzaționale. Cine să fie autorul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
și comunismul deși, în calitate de etnic evreu și de descendent al unei familii înstărite a avut de suferit de pe urma ambelor totalitarisme ale secolului XX. Franchețea cu care vorbește despre aceste lucruri dovedește o corectitudine morală fără reproș: "Nici naționalizarea, nici pierderea fabricii nu au făcut din mine un dușman al regimului (comunist - n.m., T. U.). Nutream o simpatie pentru sistemul acela, fără să pun întrebări, semănînd într-un fel cu tineretul hitlerist din 1933, încrezător în noul stat german. De aceea am
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
o știu toți cei care măcar o dată au fost în culise... Să începem cu o informație de doi bani... Al Cincilea compromis ("Sovietskaia Estonia". Noiembrie. 1975) S-A NĂSCUT UN OM. An de an, în republică se sărbătorește Ziua eliberării. Fabricile și uzinele, colhozurile și stațiile de mașini și tractoare raportează statului índicii ridicați realizați în producție. Iar în aceste zile a mai fost atins un jalon de excepție. Populația capitalei estoniene a atins cifra de 400.000 de oameni. La
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
locuitor al orașului. - Va fi sportiv, - zâmbește medicul primar Mikkel Teppe. Fericitul tată își ascunde cu stângăcie mâinile aspre, bătătorite. - Îl vom numi Lembit, - spune el, - să crească voinic!... Boris Ștein, cunoscutul poet al Tallinului, li se adresează părinților: În fabrici și în abataje, Departe, pe alte planete, Sunt patru sute de mii de eroi Și primul meu copil e printre ei! Aș dori să amintesc cuvintele lui Goethe*). Se naște un om - se naște un întreg univers". " Nu știu ce vei deveni Lembit
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
la rebuturi. Însă Ștein știa deja. - Pregătești un material jubiliar? - Încerc. - Vrei să ne faci celebri? - Vezi, - zic, - e nevoie de o familie muncitoresc-țărănească. Voi sunteți intelectuali. - Păcat. Am scris deja și o poezie în taxi. Se încheie așa: În fabrici și în abataje Departe, pe alte planete Sunt patru sute de mii de eroi Și primul meu copil e printre ei! Ștein a stat pe gânduri și, deodată, a spus: - Înseamnă că totuși antisemitism există? - Așa s-ar părea. Nu te
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
regizorul a avut colaboratori remarcabili. Scenografia inventivă plastic, semnată de Nobutaka Kotake și Aya Roppongi, scena goală, rece, austeră, cu o recuzită simplă, împrumutată din realitatea cotidiană și câteva pânze vopsite, folosite ca elemente de costum, transformă ambientul într-o fabrică de iluzii, o cutie cu surprize, o zonă a misterelor. Muzica live, cu ritmuri trepidante de techno și ethno, prin performanțele vocale excepționale ale lui Taiko Matsumoto și cele instrumentale ale lui Kei Wada, fluidizează și tensionează acțiunea, introduce reprezentația
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
a patroanei de la toaleta publică privatizată. Nu Înțeleg de ce nu Își dă nimeni seama că actualii guvernanți sunt simple păpuși trase de sfoară, marionete ale marilor creditori care fac legea. Nu pricep cum nu vede nimeni că Uniunea Europeană stabilește câte fabrici trebuie să rămână În picioare, căte bucăți să punem În oală și ce să cultivăm pe ogor cu banii lor. Oare nimeni nu observă că suntem sufocaț i de dator i i Împovărătoare și regulile jocului sunt impuse de marile
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
ogradă. Executat la 1 iunie 1946, a fost Îngropat Într-un loc secret. Pe Nicolae Ceaușescu nu avem voie să-l amintim. Nici În cazul lui nu știm unde are mormântul. Ctitorul imenselor cartiere de blocuri și a pădurilor de fabrici, a fost Împușcat, parcă intenționat În ziua de Crăciun a anului 1989, tot de comuniști. Cei care l-au sfătuit cu perversitate În ultima perioadă, trebuiau și ei ciuruiți pentre faptul că nu au fost sinceri. Cel puțin la final
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
exportate de NKVD. Nu mă refer doar la acapararea celor mai mănoase teritorii ale economiei zise națională. În fond, dacă noi suntem proști și ei deștepți, de ce să ne facem sânge rău c-au pus mâna pe cele mai bune fabrici, hoteluri sau terenuri. Mă refer mai ales la realitățile simbolice care fac din România o țară eternamente subdezvoltată, ce se târâie jenant în urma tuturor suratelor ex-comuniste, fără nici o garanție că le va ajunge vreodată. În strategia de menținere la putere
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
tătucului. Acesta era negru de furie și le răcni În față: Băi, netrebnicilor, pe unde v-ați apucat, mă, s-o haiduciți!? În ROMÂNIA băi, cretinilor!? Păi, băiii, dovlecilor, voi nu știți că acolo noi avem tot petrolul, gazele, băncile, fabricile de aluminiu, combinatele de oțel, toată rețeaua de distribuție a carburanților, proprietăți imobiliare și podgorii, sau că românii sunt singurii care ne cumpără electrocasnicele pe care noi oricum le aruncăm!? Bă, ce dracu' e-n capu' ală plin dă samahoancă
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
de aceeași Sonie care îl condusese, nu demult, pe Henri Barbusse. Dar, de această dată, efectul este invers. Barbusse fusese fascinat de mirificul litoral ucrainean. Simenon este intrigat. Îi este dificil să găsească normalitatea. Inevitabila Sonia îi propune vizitarea unor fabrici, brutării, muzee, cluburi muncitorești. Oaspetele nu e deloc interesat. El vrea să simtă strada. Crunt malentendu. Strada nu înseamnă același lucru în franceză și în rusă. Pentru scriitor, ea este libertatea deplasării și a privirii. Pentru aparatul de supraveghere reprezentat
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
controlul afacerilor cu lemn și grîne din România. El declară că, oricîte ilegalități ar comite, susținătorii săi din partidul de guvernămînt îl vor proteja necondiționat. Astfel, Tărîță s-a înfruptat din masa lemnoasă a județului Neamț și a falimentat cîteva fabrici. Protejatul PSD a devenit patronul Insulei Mari a Brăilei. Specializat în credite bancare de tip suveică, neplata datoriilor către stat și creditori, angajamente neonorate și alte inginerii financiare, Tărîță de Neamț a pus ochii și pe alte obiective de interes
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
unice pînă acum, este localitatea Cărbunari de lîngă Baia Mare, iar personajele care au animat-o sînt sculptorii Mircea Bochiș, Aurelian Bolea, Ioan Deac-Bistrița, Mihai Istudor și Laurențiu Mogoșanu, alături de omul de afaceri Victor Florean, proprietarul unor cariere și al unei fabrici de marmură care nu funcționează doar în clipurile publicitare. Pentru a da și o altă dimensiune unei afaceri prospere, acesta a pus la dispoziția artiștilor, în cadrul unui simpozion cu un caracter integral privat, materialele și fondurile necesare, împreună cu tot ceea ce
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
și fondurile necesare, împreună cu tot ceea ce presupune o asemenea acțiune. Rezultatul acestei întîlniri, pe care a intermediat-o și a organizat-o din punct de vedere artistic Mircea Bochiș, sînt cele cinci lucrări care au fost deja amplasate în vecinătatea fabricii de placaje din marmură. 1999, între neîncredere și speranță Cînd, cu un an în urmă, în satul Cărbunari din Maramureș, la o depărtare de vreo douăzeci de kilometri de Baia Mare, se încheia prima ediție a unui simpozion privat de sculptură
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
vreo douăzeci de kilometri de Baia Mare, se încheia prima ediție a unui simpozion privat de sculptură în marmură, reacțiile au fost amestecate. Uimirea că un prosper om de afaceri, Victor Florean, proprietarul mai multor exploatări de marmură și al unei fabrici de prelucrare și de finisare, utilată la zi și condusă cu multă pricepere, finanțează o acțiune artistică și încearcă să pună în valoare noblețea materialului dincolo de utilitatea lui, nu a fost nici mică și nici de scurtă durată. Comentariile optimiste
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
avea să-l copleșească eșecul și să-l înghită iremediabil dizgrația protectorului său. Nu mică le va fi fost uimirea acestor sceptici la vestea că, de curînd, pe aceleași locuri, cu aceleași materiale și pe fondul extinderii și al retehnologizării fabricii de marmură, s-a încheiat încă o ediție a simpozionului. Ba, mai mult decît atît, relația producției cu arta s-a diversificat aici spectaculos și chiar în aceste momente se pun bazele unei instituții unice în spațiul cultural românesc, anume
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
și pădure, într-un cadru natural absolut copleșitor, cam la treizeci de kilometri de oraș, acolo unde se va construi și sediul muzeului, și un complex culturalo-turistic de nivel european. Scoase și din spațiul restrîns al punctului de lucru de la fabrica de marmură de la Cărbunari, dar și din orizontul proprietății publice, din acela al privirilor mărunte și al grimaselor meschine, aceste lucrări au fost restituite lumii lor originare, au fost reintegrate, ca repere ale civilizației și ale vocației de a construi
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
de fapt, Revoluția franceză (și nu numai) de la 1789 și primul război mondial (până pe la 1920, punctul final al �epocii burgheze"). Mai poate fi adevărată sintagma �secolul culturii" sau "secolul blând", atribuite acestui veac după schimbările radicale petrecute de-a-lungul lui? Fabrica în locul manufacturii, muncitorul în locul servitorului, nomadismul muncitoresc în căutare de lucru (ducând la internaționalism), supremația antreprenorului, managerului, inginerului (ingens de fabrică), apariția medicului cu statut (ce îl separă definitiv de vraci), a învățătorului, emigrantului, locuitorului de metropolă, menajerei, avocatului - toate
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
Mai poate fi adevărată sintagma �secolul culturii" sau "secolul blând", atribuite acestui veac după schimbările radicale petrecute de-a-lungul lui? Fabrica în locul manufacturii, muncitorul în locul servitorului, nomadismul muncitoresc în căutare de lucru (ducând la internaționalism), supremația antreprenorului, managerului, inginerului (ingens de fabrică), apariția medicului cu statut (ce îl separă definitiv de vraci), a învățătorului, emigrantului, locuitorului de metropolă, menajerei, avocatului - toate aceste realități ale secolului al XIX-lea nu au fost decât potențate în secolul al XX-lea. Marile invenții fuseseră făcute
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
că nu li se poate întâmpla nimic (după modelul Ion Iliescu, despre ale cărui crime și atrocități nu mai vorbește nimeni), ei își pregătesc mișcările următoare. După ce-a luat cu japca tot ce poate fi luat (de la pământuri și fabrici, la funcții și onoruri), țoapei nu-i lipsește decât scaunul de senator sau deputat. N-am nici un motiv să plâng de mila P.S.D.-ului, pentru că, până la urmă, conjurația mediocrităților va ști să triumfe. Plâng, însă, de mila a ceea ce-
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
trebuia asasinat pentru că era unul de-ai lor, adică optase pentru organizația P.M.R. din sat (...)Îi adresez dlui Petru Dumitriu întrebarea: crede într-adevăr că membrii Partidului Comunist Român, sau ai altor partide trebuie asasinați, în casă, pe stradă, în fabrică, pe ogor ori la teatru? Cine poate accepta teza ca un criminal să fie lăsat liber, să nu dea seama de fapta lui? Oare autoritățile legale de atunci nu erau obligate să-i depisteze pe asasini, să-i ancheteze și
O biografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15127_a_16452]
-
pîntece". Amorul se topește în sexual, inefabilul trece spre kitsch și carnaval: "la femei vițel vrednic în turmă/ vorbe de prunc bălegam după pohtă/ cu cine-o fi mă spălam/ că ospătasem înlăuntrul ei", "te respectă lumea/ te-ndrăgostești la fabrică/ la intrare/ e criminala prietenei lu' iedera". Pe direcția ultimului Bacovia (fragmentele disparate ale lumii, discursul care nu se mai încheagă într-un tot) și a lui Virgil Mazilescu (ironia expresiilor colocviale și punctarea discursului cu intervenția lor aparent fără
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
că nu vroiesc. Nu rabd ca această Justiție care mi-a fript zilele, să mai și vorbească pe ungurește, ca brazda noastră strămoșească să fie cotropită de cei ce n-au izbutit să ne-o ia pe cale militară, ca ultima fabrică să instre în ghearele străinilor. Nu mă duc, nu mă duc, nu mă duc... Mi se făcuse lehamite de toți și de toate. - Nu-nțelegi, i-am replicat, că e șase seara și de-abia treizeci și cinci la sută din populație
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
nu turna la Securitate poeți, ci oameni de rînd care făceau greșeala să aibă încredere în el. l O veste proastă pentru amatorii de automobile Daewoo de producție indigenă. ZIARUL FINANCIAR anunță că Generalul Motors nu vrea să cumpere și Fabrica de la Craiova a concernului sud-coreean. Nu face nimic. O cumpără guvernul de bună și o privatizează apoi pe 1 euro, cum a fost privatizată Fabrica de camioane „Roman” din Brașov. Pe vremea cînd această firmă ar fi putut fi vîndută
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
Daewoo de producție indigenă. ZIARUL FINANCIAR anunță că Generalul Motors nu vrea să cumpere și Fabrica de la Craiova a concernului sud-coreean. Nu face nimic. O cumpără guvernul de bună și o privatizează apoi pe 1 euro, cum a fost privatizată Fabrica de camioane „Roman” din Brașov. Pe vremea cînd această firmă ar fi putut fi vîndută cu bani buni, actualul partid de guvernămînt care atunci avea alt nume recita sloganul politic „Nu ne vindem țara!”. E mai simplu s-o dăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]