162 matches
-
și spuneau că s-a schimbat în bine. A doua zi am mers să vizităm situl arheologic de la Orheiu Vechi, situat la circa 43-45 de km. de Chișinău. În drumul nostru am trecut prin localitățile Peresecina și Donici, satul cunoscutului fabulist Alexandru Donici. Ghidul nostru căruia i se spunea simplu domnul Andrei ne-a dat explicații despre etimologia localității Peresecina care se trage din sintagma „peri seci”, deoarece localnicii au tăiat peri seci pentru a construi case, despre viața și opera
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
Alexandru Donici. Ghidul nostru căruia i se spunea simplu domnul Andrei ne-a dat explicații despre etimologia localității Peresecina care se trage din sintagma „peri seci”, deoarece localnicii au tăiat peri seci pentru a construi case, despre viața și opera fabulistului Alexandru Donici care a fost înmormântat la Piatra-Neamț, despre muzeul existent în sat în memoria acestuia, despre biserica satului care se află lângă muzeu și amintește de arhitectura Catedralei din Kiev. De asemenea, ne-a vorbit despre cariera de piatră
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
întreaga cultură și spiritualitate a neamului din care făceau parte. Este multicultural și polivalent. I s-au consacrat capitole de sine stătătoare în biografiile abordate de diverși biografi în funcție de sfera preocupărilor, astfel: Anton Pann psaltul, folcloristul și cântărețul liric, moralistul, fabulistul, editorul, povestitorul, Finul Pepelei... Șerban Foarță consideră că „ El e, înainte de Odobescu, un epicurian al scrisului... e primul nostru virtuos... maestru al punerilor în scenă...un erudit...” Dacă în mare parte se socotește că biografia sa este o legendă, opera
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
poștașul ștersese putina. „Ce papagal!...”, gândi el, apucând toarta găleții și pornind spre poarta primitoare a propriei gospodării, care-i prefigura o nouă șansă de acces către poteca ce duce spre fundul grădinii. i.ESOP (AISOPOS)(c. 620-c. 560 î. Hr.), fabulist grec, originar din Asia Mică. Personaj semilegendar, probabil sclav eliberat. Fabulele sale, culese pentru prima oară de Demetrios din Faleron (sec. 4 î. Hr.) au fost prelucrate în versuri de Babrios și Fedru. 25.02.2012 Referință Bibliografică: Țuica lu' Păsărilă
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
dăm mai multe funcții PC dacă ardeiul gras înseamnă mai mulți bani pentru grupul conservator. Eu sunt șeful pieței și constat că s-au schimbat ponderile în piață și trebuie să iau taxă...!” Adevăr rostit de șeful Deputaților, urmaș al fabulistului Grigore Alexandrescu!? Și coleg cu Mihai Viteazul! Pentru el nu mai există leac! Pisicul-premier, ca să rămânem în lumea fabulei, revenit de pe marele zid cu un limbaj elevat, îngurgitând popcorn, relevă noi adevăruri: politrucii de Dreapta sunt Păcală și Tândală! Pe
ANLFABETULE ! ŞPĂGARULE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362169_a_363498]
-
o fabulă dibace, adevărul din belșug, E țesut în frumusețea graiului cu meșteșug...” (Tudor Arghezi) Povestire alegorică, fabula vizează trăsături negative specifice omului sau societății în care trăiește scriitorul, având o puternică valoare educativă. În literatura românească cei mai cunoscuți fabuliști sunt: Grigore Alexandrescu, Alecu Donici și Tudor Arghezi. 6. Snoava este o specie epică a literaturii populare, de întindere mică, cu caracter anecdotic, în care elementul epic se împletește cu cel satiric. Dezvăluie aspecte din societate, defecte umane, vicii sociale
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Justin Popfiu, N. D. Popescu. Este remarcabilă strădania revistei de a reflecta viața literară a timpului. În acest scop se publicau articole, bine informate, despre Iancu Văcărescu, I. Câmpineanu, A. Mureșanu și N. Filimon, se comentau semnificațiile acordării unei pensii fabulistului Al. Donici, se înregistra debutul literar al lui Mihail Zamphirescu. R.Z.
AMICUL FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285322_a_286651]
-
lirice sunt provocate mai mult de priveliști din afară decât de frământările interioare. De altfel, pe lângă romantice „suvenire și impresii”, elegii, poetul a scris clasice meditații, epistole, satire, fabule, prin acestea din urmă impunându-se drept cel mai de seamă fabulist român. Clasic prin structura spiritului, prin echilibrul interior, prin seninătate e și Vasile Alecsandri, cu toate că „rumânirea” prin el a poeziei și a întregii literaturi implica adoptarea de principii romantice: prețuirea naturii, valorificarea folclorului și a istoriei naționale. Nu e fără
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
multe asistente care aveau acces la testele de laborator. Le Încurajam deseori să le citească odată Înainte și apoi după ședință. În timpul ședinței apăreau schimbări În numărul celulelor albe, la nivelul zahărului din sînge, al tiroidei sau al estrogenului. MITUL FABULIST CARE SPUNE CĂ NATURA E GREȘITĂ A existat multă confuzie În știință și medicină În ceea ce privește hormonii. CÎnd se combină cu mentalități culturale acceptate, care devalorizeazăunele dintre cele mai importante calități ale fizicului și psihicului feminin, o serie de informații greșite
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
, Costache [Constantin] (c. 1800, București - 7.III.1845, București), autor dramatic și fabulist. De origine grecească, antecesorii lui F. - al treilea din cei cinci copii ai Mariei (n. Hrisoscoleo) și ai clucerului Constantin Facă - erau boieri de condiție mijlocie. Se instruiește în limba greacă, acasă și, probabil, la Academia din București. Melancolic, spiritual
FACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
informații din varii domenii: „Cronica medicală”, „Galeria parlamentară”, „Din înțelepciunea popoarelor”, „Umoristice”, „Cronica feminină” etc. Partea literară, cea mai extinsă, are în vedere toate genurile, excepție făcând doar comentariul critic, unde ar putea fi menționate totuși paginile lui D. Teleor (Fabulistul Gr. Alexandrescu, Cum au intrat junimiștii în politică, Un satirist uitat: Ioan Ianov, Spiritul gazetarilor de acum 35 de ani). Deși se publică, număr de număr, versuri de I. Gr. Periețeanu, Ludovic Dauș, Cincinat Pavelescu, Barbu Nemțeanu, Al. St. Vernescu
REVISTA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
anii ’50, fusese puțin atinsă de sociologism, cartea impunându-se prin soliditatea ei, până azi inatacabilă. Corelând viața cu opera, istoricul literar vorbește pe larg și în deplină cunoștință de cauză despre cântărețul de strană și despre folclorist, despre moralist, fabulist, editor și povestitor, despre influența și impactul critic al scrierilor lui în posteritate. Se fac observații judicioase în legătură cu circulația universală a motivelor, cu străluciții descendenți ai lui Anton Pann, precum I. L. Caragiale din Kir Ianulea și Mateiu I. Caragiale din
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
A. S. Pușkin, M. I. Lermontov, I. A. Krâlov, I. I. Hemnițer, Ignacy Krasicki, Osip Senkowski], în Muza românească, București, 1967. Repere bibliografice: B. P. Hasdeu, Costache Stamate, „Columna lui Traian”, 1870, 57, 60-61; Theodor D. Speranția, Fabula în genere și fabuliștii români în specie, București, 1892, 91-99; N. Iorga, Un poet basarabean - C. Stamati, „Sămănătorul”, 1906, 27; Apostolescu, Infl. romant., 132-150; Al. Epure, Influența fabulistului rus Krâlov asupra fabuliștilor noștri A. Donici și C. Stamati, Iași, 1913; P. V. Haneș, Scriitori
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
Hasdeu, Costache Stamate, „Columna lui Traian”, 1870, 57, 60-61; Theodor D. Speranția, Fabula în genere și fabuliștii români în specie, București, 1892, 91-99; N. Iorga, Un poet basarabean - C. Stamati, „Sămănătorul”, 1906, 27; Apostolescu, Infl. romant., 132-150; Al. Epure, Influența fabulistului rus Krâlov asupra fabuliștilor noștri A. Donici și C. Stamati, Iași, 1913; P. V. Haneș, Scriitori basarabeni, București, 1920, 192-253; Charles Drouhet, Cavalerul Stamati, VR, 1921, 11; I. Negrescu, Influențe slave asupra fabulei românești, II, Chișinău, 1925, 91-128; Eufrosina Dvoicenco
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
lui Traian”, 1870, 57, 60-61; Theodor D. Speranția, Fabula în genere și fabuliștii români în specie, București, 1892, 91-99; N. Iorga, Un poet basarabean - C. Stamati, „Sămănătorul”, 1906, 27; Apostolescu, Infl. romant., 132-150; Al. Epure, Influența fabulistului rus Krâlov asupra fabuliștilor noștri A. Donici și C. Stamati, Iași, 1913; P. V. Haneș, Scriitori basarabeni, București, 1920, 192-253; Charles Drouhet, Cavalerul Stamati, VR, 1921, 11; I. Negrescu, Influențe slave asupra fabulei românești, II, Chișinău, 1925, 91-128; Eufrosina Dvoicenco, Influența literaturii ruse asupra
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
Productiv, a întreprins și cercetări asupra lui Antioh Cantemir, Ienăchiță Văcărescu, Veniamin Costache, Anton Pann și Costache Negruzzi, adunate în Scriitori vechi (1909), și a teoretizat asupra fabulei într-o prezentare asupra evoluției genului la noi - Fabula în genere și fabuliștii români în specie (1892) și asupra originii versificației române - Versificațiunea română și originea ei (1906). A avut și preocupări de teoretician al folclorului. Lucrările Introducere în literatura populară română (1904), Lămuriri asupra literaturii române culte și populare (1906) și Miorița
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
manuscris s-a păstrat, la Biblioteca Academiei Române, lucrarea Folklor și etnografie. Intenționa realizarea unei colecții cuprinzătoare de anecdote populare și a unui studiu extins despre valorile noastre spirituale. SCRIERI: Anecdote populare, I-III, București, [1888]-1893; Fabula în genere și fabuliștii români în specie, București, 1892; Omer întinerit, București, 1893; Proza, I-II, București, 1893-1894; Vorba de acasă, București, 1893; Teatru, I, București, 1894; Anecdote afumate, București, 1898; Predoslavia lui Ureche, București, 1898; Icoane vii, București, [1898]; Ce face beția, București
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
de folclor. În etapa de început a revistei mai publică versuri Aurel Zegrean, I. Budai ș.a. Petre Grimm, profesor de limba și literatura engleză la Universitatea din Cluj, traduce poemul Dora de Alfred Tennyson, I. Macaveiu semnează articolul Fabula și fabuliștii români; este recenzată Orizont și stil, cartea lui Lucian Blaga. Cât privește comentariile despre proză, Emil Precup, folosind date comunicate chiar de scriitor, alcătuiește o notiță biobibliografică Ion Agârbiceanu, iar din „Falanga” se reproduc informații despre Liviu Rebreanu. Elevul Grigore
SCANTEIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289533_a_290862]
-
mult o juxtapunere de date ale istoriei dinastice. S. se integrează literaturii beletristice prin volumul Fabule în versuri sau Poezii alegorice (1835). În prefață se face și o încercare de teoretizare asupra fabulei, punându-i-se în valoare scopul educativ. Fabulistul critică vicii generale (Avarul sau zgârcitul și bețivul), falsele judecăți (Mâțele și cașul) etc. Ca o localizare pitorească a motivelor universale, introduce elemente lingvistice arhaice și provinciale ori nume autohtone (cotoiul e Petrică, găina e Porumbaca). O fabulă deosebită este
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
vede intenția de a localiza, de a adapta alegoria la realitățile locale. Intervențiile lui sunt neînsemnate și se rezumă la câteva schimbări sau inversiuni de titluri, la unele parafraze și omisiuni. Versificator modest, cu posibilități reduse sub raportul invenției lexicale, fabulistul se exprimă sărăcăcios, destul de aproximativ în ce privește ritmul și rima. Din piesele traduse se desprind învățăminte de tot felul, precum și o serie de caractere morale. Sunt texte care fac aluzie la libertate, la egalitate, mărturisind o compasiune pentru omul simplu și
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
cu studii și conferințe. Este și autor de manuale de retorică și stilistică, precum și de antologii de literatură populară și din clasicii români: Poezii populare alese. Balade (1896), Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende (1896), Fabule și fabuliști (1905), Colinde și cântece de stea (1911). O retrospectivă a preocupărilor sale pentru literatura populară va fi publicată în volumul Negru pe alb (1922), care reunește și câteva studii, conferințe, amintiri, poezii, cugetări și schițe după natură. SCRIERI: Retorica, Ploiești
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
despre fabula română, București, 1885; Diverse. Conferințe publice, Ploiești, 1887; Studiu asupra fabulei, București, 1898; Negru pe alb, București, 1922. Antologii: Poezii populare alese. Balade, București, 1896; Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende, București, 1896; Fabule și fabuliști, București, 1905; Colinde și cântece de stea, București, 1911. Repere bibliografice: Encicl. rom., III, 385; D. Teleor, Oamenii școalei, „România ilustrată”, 1901, 2; Candidații noștri. Din viața și activitatea d-lui Cristu Negoescu, Ploiești, 1911; Predescu, Encicl., 590; Dicț. lit.
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
Visarion 26. 2778. Florescu Paraschiva, 7 apartamente, București, str. Ion Creangă 18. 2779. Fatu Gh. Ioan, 4 apartamente, București, str. Sirenelor 90. 2780. Furlugeanu Elenă, 4 apartamente, București, Bd. 1 Mai nr. 68. 2781. Florescu Lucretia, 4 apartamente, București, Într. Fabulistului 8. 2782. Feldstein Leon, 13 apartamente, București, str. Mircea Vodă 27, 29. 2783. Fotescu C. Lucia, 7 apartamente, București, str. Paris 61. 2784. Filipescu Mihail și Valeria, 8 apartamente, București, str. Ion Frimu 33. 2785. Frunzanescu Eliza, 6 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Niculescu Constantin, 5 apartamente, București, str. Părintele V. Lucaci 25, str. Viespari 50. 8479. Pantelimon Radu, 8 apartamente, București, str. I. Miciurin 12. 8480. Pistrui Ion, 4 apartamente, București, str. 11 Iunie 40. 8481. Paraschivescu Constantin, 3 apartamente, București, Într. Fabulistului 2. 8482. Papadopol N. Elenă, 2 apartamente, București, str. Antim 65. 8483. Rădulescu Ion, 2 apartamente, București, str. Aviator Petre Cretu 68. 8484. Staicu Velicu, 4 apartamente, București, str. Sebastian 91. 8485. Stănescu Radu, 6 apartamente, București, str. 13 Septembrie
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
, Nicolae (a doua jumătate a sec. XVIII), fabulist. Apărut în 1784, la Beci (Viena), dar descoperit abia în 1976, opusculul lui O., Alese fabule, devansează cu trei decenii cartea de fabule tălmăcite și prelucrate de Dimitrie Țichindeal după Dositei Obradovici. Bănățeanul, „practicant crăieștilor de cămară venituri” din Deta
OŢELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288596_a_289925]