1,719,000 matches
-
este, mai ales atunci când e agresiv. în ce constă agresivitatea? în a-l afișa cu nonșalanță în presă, de la care presă se presupune că, totuși, omul, dacă nu învață, află totuși ceva. Și acest ceva trebuie să fie exact. Autorul face harcea-parcea un subiect care, cu siguranță, era vrednic de un destin mai bun. îndrăzneala prin care vraiștea documentară iese în arenă realizează un efect de frivolitate imorală. Domnia-sa se va mâhni, sunt sigur, citind rândurile acestea; eu aș fi
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
nu-mi spun mare lucru și că poveștile imaginate de el îmi stîrnesc curiozitatea la început, după care încep să mi se pară forțate, astea sînt rezerve care nu mă împiedică să constat că scrie bine ceea ce își propune să facă. Nu cred că succesul la public, fie el și planetar, ca în cazul lui Coelho, e și un indiciu al marii valori literare, așa cum e ea evaluată în ultimele decenii. Dar cînd tot noi, scriitorii, ne plîngem de o criză
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
nu s-a întors spre rădăcinile romanului, cu toată naivitatea literară pe care o presupune o asemenea încercare. Întorcîndu-mă la Gigi Becali, Războinicul luminii, cum îi place să-și zică, cel care se simte personaj din romanele brazilianului, i-a făcut acestuia o ofertă pe care, dacă mă gîndesc mai bine, Coelho ar fi avut destule motive s-o accepte. Într-o țară mică, în care autorul Alchimistului vine și cu gîndul de a face un film și de a călători
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
personaj din romanele brazilianului, i-a făcut acestuia o ofertă pe care, dacă mă gîndesc mai bine, Coelho ar fi avut destule motive s-o accepte. Într-o țară mică, în care autorul Alchimistului vine și cu gîndul de a face un film și de a călători incognito, în măsura posibilului și unde, romancierul n-are milioane de cititori, unul dintre admiratorii săi, persoană și personaj public, vrea să-l întîlnească și chiar să facă pe șoferul său cît stă aici
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
vine și cu gîndul de a face un film și de a călători incognito, în măsura posibilului și unde, romancierul n-are milioane de cititori, unul dintre admiratorii săi, persoană și personaj public, vrea să-l întîlnească și chiar să facă pe șoferul său cît stă aici. Ce își poate dori mai mult un romancier decît să aibă o asemenea experiență? Și totuși Coelho l-a refuzat pe Gigi Becali, mai și spunînd, pentru cine are urechi de auzit, că el
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
fenomenele din interiorul lui", cum spune în prefață E. Simion. Într-o cultură căreia îi lipsesc astfel de instrumente, DGLR vine să umple, așadar, un gol imens, recunoașterea dificultății și a utilității demersului Academiei fiind, astfel, premiza tuturor comentariilor critice făcute pînă acum. Analizele în detaliu, precum și varietatea observațiilor și a reproșurilor critice au dezechilibrat însă decisiv balanța receptării. Comentatorii au luat cu o mînă mai mult decît ce au dat cu cealaltă. Trei tipuri de reproșuri s-au făcut dicționarului
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
critice făcute pînă acum. Analizele în detaliu, precum și varietatea observațiilor și a reproșurilor critice au dezechilibrat însă decisiv balanța receptării. Comentatorii au luat cu o mînă mai mult decît ce au dat cu cealaltă. Trei tipuri de reproșuri s-au făcut dicționarului: stilistice (în sensul larg) și ideologice, acestea ținînd direct de metodologia și de criteriile de redactare, și, evident, tehnice. Ca efect imediat al numărului foarte mare de colaboratori, s-a observat că s-ar fi impus o selecție: nu
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
ideologizării cu tendință a criteriilor de redactare, a ,viciului de procedură", altfel spus, i s-a reproșat dicționarului, aproape în unanimitate, eufemizarea și bagatelizarea contextului politic, a angajamentului biografic și a publicisticii ideologice a unor scriitori. ,Cosmetizarea estetică", dezideologizarea a făcut că scriitori precum Alexandru Andrițoiu, Paul Anghel, Costache Anton, Aurel Baranga, Mihai Beniuc, Marcel Breslașu, Ion Brad, Nina Cassian, Horia Deleanu ș.a. să iasă absolut onorabil. Polemizînd cu prefața lui E. Simion în care acesta respingea excesele și pamfletul ca
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
și alți autori modești și foarte modești beneficiază de spații mai mari decît cele acordate unor Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian, Sorin Alexandrescu, Sorin Antohi, Emil Brumaru, Mircea Cărtărescu, Radu Cosașu, Gheorghe Crăciun, I.P. Culianu și alți autori care tocmai ei fac gloria unui dicționar, expediați grosolan, minimalizați prin abordare, subevaluați în verdict. La fel se întîmplă și cu revistele Contrafort, Contrapunct și Dilema; ,confiscare canonică în beneficiul grupării de la Caiete critice", o spune verde-n față P. Cernat. Dan C. Mihăilescu
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
nemenționați. Gabriel Dimisianu remarcă (în Adevărul literar și artistic, nr. 4/2005) absența lui D. Drăghincescu, Ion Simuț deplînge absența scriitorilor din Bihor și a Florinei Ilis, Șt. Borbély remarcă lipsa Caietelor Echinox și a Sandei Cordoș, Dan C. Mihăilescu face o listă întreagă, în fine, din cauza lipsei a numeroși scriitori bănățeni, Robert Șerban numește lucrarea (în Orizont, nr. 3/2005) Dicționarul parțial al literaturii române... Aceste lipsuri pot fi recuperate la reeditările ce vor urma, dar cum vor fi rezolvate
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
celelalte carențe!? Medalioane întregi par că ar trebui rescrise, redimensionate, revăzute și adăugite sau, după caz, împuținate. Ar fi, însă, atunci, un alt dicționar, condamnat să fie mai bun. Una peste alta, primele două volume ale DGLR nu au prea făcut față examenului receptării critice, impresia generală fiind că, în ciuda ambiției demersului colectiv, meritele rămîn, mai degrabă, individuale: dicționarul este un instrument de lucru vast și util însă improvizat, eterogen, neajunsurile și vicierea punctelor esențiale făcîndu-l vulnerabil, trebuind creditat numai parțial
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
d^une position sociale al lui Louis Reybaud. La stadiul de fragment a rămas și romanul Tainele inimii al lui Mihail Kogălniceanu, din care s-a publicat o mică parte în 1850, în ,Gazeta de Moldavia". O altă încercare a făcut Alexandru Pelimon, publicând, în 1853, așa-zisul roman Hoții și Hagiul, o scriere submediocră. Un moment însemnat în apariția romanului românesc l-a înscris anul 1855, în care apar mai multe scrieri de acest gen. Pe primul loc se situează
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
octombrie 1855. îndată apare și în volum aparte: Manoil, roman național, Iași, Tipografia româno-franceză. Manoil este, prin excelență, un produs romantic. Teza sentimentală pe care D. Bolintineanu își propune să o demonstreze în acest roman este aceea că femeia poate face din bărbat un înger sau un demon. Această teză, specifică romantismului, în general, este însă structurată, în romanul lui D. Bolintineanu, pe coordonatele proprii romantismului românesc, pe direcția ideilor active, de progres național și dreptate socială. în Istoria literaturii românești
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
Goethe în Suferințele tânărului Werther, de Jean-Jacques Rousseau în Noua Eloisă, de Chateaubriand în René. Modelul lui Dimitrie Bolintineanu a fost, desigur, romanul epistolar al lui Goethe, pe care îl cunoștea bine, amintindu-l chiar în Manoil: ,Cum o văzui, făcui planul de a mi-o face metresă. Am înțăles că ea nu are sângele rece al Șarlotei lui Werther, ce plânta curechi, nici virtutea Corneliei, căreia i se rosese degetele torcând la lână". Înrudirea dintre Manoil și Suferințele tânărului Werther
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
Jean-Jacques Rousseau în Noua Eloisă, de Chateaubriand în René. Modelul lui Dimitrie Bolintineanu a fost, desigur, romanul epistolar al lui Goethe, pe care îl cunoștea bine, amintindu-l chiar în Manoil: ,Cum o văzui, făcui planul de a mi-o face metresă. Am înțăles că ea nu are sângele rece al Șarlotei lui Werther, ce plânta curechi, nici virtutea Corneliei, căreia i se rosese degetele torcând la lână". Înrudirea dintre Manoil și Suferințele tânărului Werther a fost relevată, încă din epoca
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
gazdelor. T.M. fusese gata să sacrifice siesta pentru a întreține contactul cu noile generații. În realitate, oaspetele a declarat ipocrit că trebuie să se grăbească să nu piardă trenul. Formulând acest pretext, nu dorea numai să-l menajeze pe amfitrion. Făcând un bilanț în sinea lui, a fost decepționat de întâlnire. N-a putut desprinde din dialog nimic consistent. O singură sclipire de spirit a întrerupt monotonia. După ce a ascultat explicațiile lui T.M. despre capriciile inspirației, pe care acesta le-a
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
experiența câștigată, dar era dispus să transmită mai departe ceea ce luase în stăpânire. De aceea s-a repetat în decursul întâlnirii din Elveția aluzia la meritele lui Eckermann, confidentul credincios care s-a mulțumit să fie un satelit. Fără să facă direct propunerea, T.M. i-a dat de înțeles lui A.K. că l-ar dori în funcția de nou Eckermann. Întâmplări care nu s-au povestit Fără falsă modestie, A.K. a regretat că nu i-a putut împărtăși scriitorului
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
de strigoii bolii și ai disoluției. Revine aceeași momeală: iluzia că se pot arunca în brațele voioșiei, ale muzicii în acordurile lui Wagner, ale boemei. O soră, Carla, animată de cutezanța descrisă în cărțile celor doi frați, a vrut să facă în viață la fel. Venind în vecinătatea flacării a ars. Enigma sinuciderii ei îl urmărește pe T.M. El demontează mai târziu impasul Carlei, care se considera o comediantă, nu avea însă în fond vocația teatrului. Totodată nu mai poate aluneca
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
semnalează incapacitatea lui T.M. de a fi autoironic. Îmi îngădui să afirm cu toată decența că respectabilul om de litere greșește, că se împotmolește la suprafața lucrurilor. La o examinare mai atentă reiese că în pânza epică instinctul realist nu face ocoluri și propriile opacități și deraieri sunt persiflate chiar dacă nu țipător. Să ne gândim la vicisitudinile eroilor din romane și nuvele, cei mai mulți o proiecție a propriului itinerar. T.M. nu poate să nu fie caustic, el zâmbește mereu malițios și nu
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
șir de volume, chiar dacă acestea ar fi axate pe teme de interes european?; s-a vorbit de adaptarea sau neadaptarea proiectului EURIMAG în funcție de politicile culturale ale Comisiei Europene de la Bruxelles (în sensul următor: renunțăm la anumite tematici doar pentru a face din acest proiect un învingător sau ne păstrăm temele de lucru, indiferent de politicile culturale de la Bruxelles, cu riscul, firesc, ca acest proiect să fie respins?); fiecare Centru de Cercetare a Imaginarului din țările europene participante la colocviu trebuie să
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
și paradigmelor culturale care au marcat și marchează încă aceste popoare, relația între mituri și societăți. Este greu de spus dacă proiectul EURIMAG se va și concretiza într-o formă de ,euharistie" în analiza imaginarului european, dar măcar încearcă să facă acest lucru. În orice caz, ridicarea unei asemenea panorame pluri-perspectivice a imaginarului europenilor nu este o simplă muncă de erudiție științifică. Nu este o simplă sinteză adresată exclusiv unui public literat sau specializat. Ea este, așa cum am spus deja, un
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
asemenea panorame pluri-perspectivice a imaginarului europenilor nu este o simplă muncă de erudiție științifică. Nu este o simplă sinteză adresată exclusiv unui public literat sau specializat. Ea este, așa cum am spus deja, un tablou de familie al Europei, obligată să facă acest lucru în momentul marii regăsiri reprezentate de integrare. EURIMAG constituie atât un punct de recapitulare și de bilanț, cât și un punct de plecare pentru înțelegerea fricțiunilor care nu vor înceta să apară, probabil, nici în Europa unită.
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
eu l-am văzut aseară la un Jurnal tv pe însuși ministrul Sebastian Vlădescu și... -Și? Și?, și-a desfigurat fălcile prietenul, din cauza uriașei curiozități. -Și! Și nimic... Adică am visat toată noaptea că priveam liniștit la televizor cum domnia sa făcea pluta pe lacul Titicaca ținând între dinți o pancartă uriașă pe care era scris: ,CODUL LUI VL|DESCU", iar dedesubt un citat din Coșbuc: ,Vă tai ciorba, vă dezbrac!" -Crezi că se referea la noi, la români? -Aiurea! Ce să
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
televizorului: un vapor prezidențial, unde domnul președinte Traian Băsescu, venind spre Cotroceni dinspre Podul de la Mărăcineni, tocmai sfârșea un speech la portavoce spunând: ,Stimați compatrioți și iubitori de geografie, tocmai mă întorc dintr-o vizită în SUA pe care am făcut-o ca răspuns la vizita de anul trecut a Președintelui Turciei în România..." Tu îți dai seama ce m-au derutat în clipa aceea geografia și visele? Apoi, dintr-odată, a apărut sigla TVR 1-ului și doamna Eugenia Vodă
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
măriți pe domnul președinte Traian Băsescu, care spunea râzând cu mare veselie: doamnă, eu port întotdeauna cu mine următorul și sfântul principiu marinăresc: eroarea comandantului este considerată voia Domnului. Niciodată un comandant, dacă nu este băut în momentul în care face o eroare de navigație și pune nava pe uscat sau generează o coliziune, niciodată nu este judecat"... -Asta să însemne că precum pre mare așa și pe uscat? m-a întrebat Haralampy cam impacientat. Deja începuse să mă enerveze cu
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]