889 matches
-
pe care social-democrații radicali, de orientare anarhică, îi considerau vinovați de reprimarea sângeroasă a răscoalelor țărănești din 1907, de sărăcia satelor etc., etc., până și de morții și de răniții din Războiul de Independență (1877). în această campanie apăruseră în Facla, mai cu seamă după tipărirea pamfletului arghezian Omul cu ochii vineți (martie 1912), multe texte caustice, cu titluri și subtitluri frapante, incisive, incitante, ca Ploșnița - în țara regelui celui mai bogat din lume (cu figurarea pe copertă a unei mari
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
Ionel (Ionaș) Grădișteanu, A. C. Cuza, episcopul Sofronie Vulpescu (caracterizat de Tudor Arghezi într-un pamflet intitulat Popa Iapă), Pompiliu (Pompilică) Eliade, Cincinat Pavelescu, Barbu Delavrancea, Nicolae Iorga, Mihai (Mișu) Pherekyde (Ferechide), Ionel Brătianu ș.a. - erau vechi destinatari ai pamfletelor din Facla. 6. Că unii martori din protipendada politică și academică a vremii (Niculae Filipescu, Constantin Dissescu, Ion D. Miclescu, A. D. Holban, D. P. Moruzzi, Ion Nădejde, Georges Diamandy, Take Ionescu) au făcut la proces "declarații" ce fuseseră adunate de prin alte
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
vremii (Niculae Filipescu, Constantin Dissescu, Ion D. Miclescu, A. D. Holban, D. P. Moruzzi, Ion Nădejde, Georges Diamandy, Take Ionescu) au făcut la proces "declarații" ce fuseseră adunate de prin alte ziare și reviste și publicate într-un număr anterior din Facla (an. II, nr. 19, 8 mai 1911, pp. 305-310). 7. Că scenariul "procesului" conține câteva "secvențe" nepotrivite, printre care și apariția în sala tribunalului a poetului Al. Vlahuță și recitarea, neîntreruptă de clopoțelul președintelui, a prealungei sale satire în versuri
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
de judecată a "procesului" ar fi fost invitați la un recital de poezie antimonarhică. 8. Că procesul nu a stârnit ecouri într-alte publicații în afara celor social-democrate și îndeosebi în paginile ziarului Adevărul, care, după câteva simple invitații publicitare (,Cereți Facla"), complică anunțurile: "Azi la orele 5 se pune în vânzare, în Capitală, a doua ediție a revistei Facla cu articolul Ploșnița - Cel mai bogat rege din lume. Acest număr, urmărit de Parchetul de Ilfov, a fost tipărit într-o nouă
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
a stârnit ecouri într-alte publicații în afara celor social-democrate și îndeosebi în paginile ziarului Adevărul, care, după câteva simple invitații publicitare (,Cereți Facla"), complică anunțurile: "Azi la orele 5 se pune în vânzare, în Capitală, a doua ediție a revistei Facla cu articolul Ploșnița - Cel mai bogat rege din lume. Acest număr, urmărit de Parchetul de Ilfov, a fost tipărit într-o nouă ediție de 10.000 exemplare" (nr. 8215, 26 iulie 1912, p. 3). în același număr, pe pagina 1
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
într-o nouă ediție de 10.000 exemplare" (nr. 8215, 26 iulie 1912, p. 3). în același număr, pe pagina 1, o caricatură îl închipuie pe rege în dialog cu un magistrat: "Magistratul : Maiestate, permiteți-ne să dăm în judecată Facla, care a atacat persoana majestății voastre.Vodă : Dar ce ai d-ta cu paguba mea?..." Replica regelui nu e prea pe românește, dar așa e în Adevărul, poate că nu fără intenție, regele fiind numit, și în "proces", "neamțul". Și
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
neamțul". Și, în sfârșit (deși ar mai putea fi menționate și alte texte ce le-ar fi sugerat celor trei condeieri adevărul, dacă ar fi vrut să-l știe...) ar fi remarcat articolul lui Const. Mille, Amicii guvernului, "Adevărul" și "Facla" (Adevărul, an. XXV, nr. 8227, marți 7 august 1912, p. 1) din care citez doar două fragmente. Primul:,Două fapte precise s-au întâmplat: 1) Ministrul de Justiție a refuzat magistraturei să se reabiliteze ș...ț; 2) Regele a interzis
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
plini de lacrimi. Un tânăr medic militar, mă rugă să acompaniez în lieduri de Schubert. În fața pianului printr-o mare fereastră pătrundea lumina lunii, care se ridica melancolică și arămiepeste dealurile împădurite. Mi-aduc aminte că am fost conduși cu facle acasă și am ajuns târziu, după miez de noapte, plini de frumoase amintiri ale acestei zile petrecute atât de poetic. Toamna aduce obișnuitele concerte simfonice sub direcția Dinicu. Cânt într-un concert de muzică de cameră și urmez foarte regulat
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cel temut de puterea cazona, de falșii amici, de iudele din liota de „cena cluri”, care mai de care mai divergente-ntre ele, spre folosul propagandei „autohtone”, ROD OTRĂVIT al fostului grozism-stalinism-ceaușism. La prima mea întâlnire cu Cezar, la editură Facla din Timișoara ( dir. Ioan I. Iancu), i-am dăruit câteva ziare hune dorene din anii stalinismului lui Petru Groza, documente zdrobitoare ale noastre, celor de aici, ascunse prin arhive, toate sub paradigmă teribilului poem ”TATĂL MEU RUSIA”. Nouă dictatură, cred
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
1774, o fi călcat și venețianul Francesco Griselini pe vremea când s-a hotărât să studieze antichitățile romane și istoria naturală a Banatului, vizită care s-a finalizat prin lucrarea „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei“ (Editura „Facla“, Timișoara, 1984). Alături de mine, ghidul, un dognecean get-beget, părintele Nicoale Ioan Căpuțan, preot la Ocna de Fier. Scopul călătoriei noastre la Calina este vizitarea bisericii de lemn din sat, una dintre cele mai vechi din Banat, declarată monument istoric, se
Agenda2004-35-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282804_a_284133]
-
galerii săpate de om. Nu e greu de închipuit în ce condiții s-a lucrat, îndeosebi pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Iată cum descrie, prin 1774, în cartea sa „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei“ (Editura „Facla“, Timișoara, 1984), călătorul și istoricul venețian Francesco Griselini, vizita sa la mina „Simion und Iuda“, din Ocna de Fier: Nu mai puțin impresionată este urechea de vocea înăbușită a lucrătorilor, de zgomotul produs de ciocan și daltă, de detunătura prafului
Agenda2004-21-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282438_a_283767]
-
Pare-se că aceiași tâlhari i-au dat de furcă, în 1654 și 1655, și lui Ali, aga spahiilor din Lipova. De lotri pomenește și F. Griselini, în cartea sa „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei” (Editura „Facla”, 1984). În 1738, un prinț și un mare duce austriac se rătăcesc la o partidă de vânătoare într-o mlaștină. Acolo dau de o ceată de oameni înarmați. „Erau români care, pe socoteala turcilor și îmbrăcați ca aceștia, comiteau tâlhării
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
iar între ei mi-a fost apropiat jurnalistul și poetul Nicolaus Berwanger, din generația mea, care mă încurajase „din patru inimi”, în conflictele mele cu cenzura d-lui Anghel Dumbrăveanu de la „Orizont”, și cu o parte din cei de la editura „Facla”, unde debutasem editorial prin concurs. Sigur că ei, șvabii bănățeni, erau hărțuiți de securitatea gen. Mortoiu și de activiștii fostului șef cu „propanda”, tov. N. Florescu, amic cu scriitorimea în sensul înregimentaților, a celor ce conveneau prin duplicitate regimului ceaușescu
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
despre această „la conditione scriptorum”, cu editorul meu Mircea Ciobanu, la aceeași editură, căruia îi datorez recunoștința pentru editarea a două cărți (la „C.R.), apoi la Timișoara cu editori din speța vag poststalinistă, Al. Jebeleanu... Un alt editor, Simion Dima( Facla), avu o înțelegere aparte pentru scrisul meu, debutându-mă prin concurs editorial, (Toate iubirile, șapte poeți tineri). Am „ discutat”, în cei peste 15 ani de hărțuire securisticăactivistică ceaușistă, cu anchetatorii mei din areal și de la Timișoara și București, vezi cele
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
S.U.A. MARȚI, 6 IULIE ION VINEA În urmă cu 40 de ani a murit scriitorul Ion Vinea. În 1922, și-a realizat visul de gazetar prin „Contimporanul“ (1922-1932), prima publicație a avangardei românești. A desfășurat o bogată activitate publicistică în „Facla“ (pe care a condus-o din 1930 până în 1940), „Chemarea“ ș.a. Ultima parte a vieții și-a consacrat-o traducerilor din W. Shakespeare, Edgar Allan Poe, W. Irving, H. Laxness, Romaine Rolland, Barbey d’Aurevilly. MIERCURI, 7 IULIE LION FEUCHTWANGER
Agenda2004-27-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282616_a_283945]
-
Nicolae Manolescu Titlul editorialului meu este acela al unei anchete din Facla de pe vremuri, reluat pe coperta unei cărți apărute la Editură Polirom din Iași anul trecut. Autorii cărții sînt dl Victor Durnea și regretatul Gh. Hrimiuc-Toporas. Ei au plănuit, acum aproape douăzeci de ani, o culegere a tuturor anchetelor literare românești
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
colaborării specialiștilor de la fostul Centru de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, astăzi Institutul de Filologie Română "Al. Philippide" de la Iași. Din varii motive, culegerea n-a fost încheiată. reprezintă cîteva firimituri scăpate de la plănuitul festin, si anume amplă anchetă din Facla, 1935, căreia i s-au adăugat altele de mai mică întindere, dar înrudite tematic, din aceiași ani '30. La contextul internațional al anchetelor cu pricina (îndeosebi al celei din Facla) m-am mai referit într-un articol din Curentul. Autorul
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
firimituri scăpate de la plănuitul festin, si anume amplă anchetă din Facla, 1935, căreia i s-au adăugat altele de mai mică întindere, dar înrudite tematic, din aceiași ani '30. La contextul internațional al anchetelor cu pricina (îndeosebi al celei din Facla) m-am mai referit într-un articol din Curentul. Autorul notelor, dl Durnea, îl cunoștea foarte bine și îl semnalează ca atare. Acum aș vrea să evoc pe scurt un alt aspect al anchetei, acela pur literar, si sa ma
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
deja renumită prin ediții superbe, a întemeiat revista trimestriala dedicată avangardei Aldebaran, care concurează la titlul de cea mai frumoasă publicație din presa culturală, iar din luna aceasta conduce și un bilunar de literatură și arta, în 32 de pagini, FACLA LITERARĂ. Doar el știe cu cît efort obține, în condițiile de acum, finanțările, cîtă muncă și nervi cheltuiește în toate aceste întreprinderi nerentabile material, dar cu mari profituri spirituale pentru cititori, cercetători literări, scriitori și profesori pasionați de "materia" lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
reviste sînt Casă de cultură "Ion Vinea" și Muzeul "Teohari Georgescu" din Giurgiu (deștepți oameni trebuie să fie la conducerea acestor instituții, căci prin publicațiile lui N. Tone orașul lor devine un centru cultural cu faima). În casetă redacționala a Faclei sînt înscriși Marin Codreanu - director editorial, redactorii șefi Ion Lazu (proza) și Gelu Vlasin (poezie), Vasile Blendea (fotografii), precum și cinci redactori, bănuim, foarte tineri poeți. * În editorialul cam prea patetico-metaforic, după gustul nostru, făclierul șef spune că "deși literatura nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
simt încă semnele, fie cît de firave, ale vitalității. Ale normalității. Ale decentei. Ale firescului/.../ Săpăm oricum, eroi fără normă, fîntîni în deșert". Că nu e deșertul chiar așa deșert și dracul atît de negru, ne-o dovedesc chiar paginile Faclei, pline de vitalitate literară, de culoare și nuanțe, de bucurie a literaturii și de proiecte de anvergură. Între ele, înființarea Institutului pentru Cercetarea Avangardei Românești și Europene, care va alcătui o bază de date pe cît posibil exhaustiva, vă retipări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
ale marilor avangardiști români și străini, va realiza filme documentare și C.D.-uri în temă, expoziții și colocvii... Paginile de literatură originală, critică, interviuri, traduceri - se citesc toate cu interes. În orașul luminat electric (și cu fiorii de nebunie aferenți), "Facla" lui Tone arde frumos, bine alimentată cu oxigen. Între gri și Pacepa După ultimul sondaj de opinie, cel realizat de Metro-media, în presa cotidiană au început să apară efecte interesante. Unul dintre ele constă în încercarea de a pune pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
toată floarea studențimii de la Litere), Jurnalul (de Tîrg) al Adinei Dinitoiu, observațiile Luminiței Marcu, interviurile și instantaneele lui Cristian Munteanu, Paul Cernat, Dana Gheorghe, Emilia David și "capul limpede" al lui Ion Bogdan Lefter. // Tot de la Tîrg Cronicarul a primit Facla literară, o revistă de 32 de pagini care costă îndeobște 10.000 de lei. În paginile 10-12 se află o anchetă care consemnează răspunsurile unor scriitori la întrebarea Cine este, în opinia dv., cel mai mare poet român de azi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
state la vremea dată, ar fi acceptat un asemenea act... Vreau să spun: nu întîmplător destinul a vrut ca Zeița de nouăzeci de tone, cu lanțurile sfărîmate ale tiraniei zăcîndu-i la picioare, sub tivul clasic al tunicii, să lumineze cu facla ei drumul speranței și al tuturor năpăstuiților de pe tot pămîntul, să fie așezată la intrarea în portul cel mai mare al statului tînăr din lumea cea nouă... Rușii, la 1917, de pe treapta feudală a țarismului înapoiat, aruncaseră retoric, doar, lozinca
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
românească, vădită în ediții, expoziții, publicistică, Editura Vinea cu apariții ritmice în colecțiile "Ediții definitive", "Generația 80", "Ediții bibliofile", "Albume", "Nouăzeci" ș.a. binemerită admirația și recunoștința. Spunem din nou asta, avînd în față cel mai recent număr, 5-6/1999, din FACLA LITERARĂ, faclă ce își datorează și ea combustia pasiunii lui Nicolae Țone de a lumina zone mai puțin sau superficial înțelese ale literaturii române contemporane. Zona, cu peisaj tarkovskian, e de data aceasta opera Angelei Marinescu. Sigur, am văzut multe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]