63 matches
-
a celor doi, D. Anghel a adus, fără îndoială, contemplarea, cultura asimilată lent, dorința de perfecțiune stilistică, în timp ce companionul său oferea energia, inițiativa, impulsul la efort zilnic. A rezultat o operă care îi seamănă lui Anghel destul de puțin; ironia ușoară, faconda jurnalistică, tonul mai degrabă exuberant ale lui A. Mirea par a reprezenta mai ales inițiative ale lui Șt.O. Iosif. Acesta din urmă l-a obligat la Paris pe Anghel să iasă din lîncezeală, să scrie cu mai multă convingere
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
de acută predispoziție reactivă, virtute care nu atîrnă de voință, ci de clasica predestinare de gene, prin urmare apetența pe care o arată pentru amănunte extravagante ține de o fatalitate lăuntrică: stă în fatum-ul lui Zeletin să-și pună faconda în slujba unor texte de calofilie cochetă, de unde și senzația că, citindu-l, asiști la o degustare de accente docte. Cine deschide volumul Rămînerea trecerii, al cărui titlu invită la răsuciri dialectice în marginea oximoronului conținut, va intui repede înlesnirile
Strictețea contemplativă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5165_a_6490]
-
motiv, Kierkegaard trebuie citit estetic și nu sapiențial. Îi urmărești frumusețea analogiilor și spontaneitatea improvizațiilor, dar nu semnele unei înțelepciuni mature căpătate în anii de pretins ordalițiu matrimonial. Căci, sub unghiul menajului în doi, autorul nu are idei, dar are facondă. Scrie dezlănțuit dintr-un elan ce aduce cu disperarea, proza lui avînd aparența unui diluviu copleșitor. Mai precis, Kierkegaard gîndește într-o matriță și scrie într-un torent, adică folosește o matriță schematică pe care o unple cu un torent
Elegia conceptuală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6617_a_7942]
-
Ivănescu, în schimb, nu există, pur și simplu, lucruri grave. Orice subiect poate fi, la o adică, supus unei blânde deriziuni. Tocmai această disonanță însă se dovedește productivă aici. Fiindcă există în carte un episod extrem de semnificativ. Pe care numai faconda lui Mircea Ivănescu l-ar fi putut genera. Și pe care numai elocința lui Gabriel Liiceanu l-ar fi putut rezolva. Știu ce spun, am mai citit interviuri, în genere luate de apropiați ai poetului. Anume acela în care, pe
Despre micile animale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4798_a_6123]
-
deschide nestînjenit. Și atunci, de sub aparența de figură aspră (vultus importunus), ai parte de spectacolul unei elocvențe rarisime, hrănită nu doar de un timbru vocal de ținută virilă, dar și de o cultură atinsă de coarda unei firi patetice. E faconda unuia din puținii intelectuali pe care i-am simțit ca neavînd conștiința contrafăcută. A fi intelectual modern înseamnă să-ți pui măști și să treci în eschive iuți, numai că la Papuc asemenea tertipuri de duplicitate nu sunt de găsit
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
tîrgovișteni; a învățat greaca și puțin slavona, dar nu știa încă să citească românește (vezi delicioasa autoparodie Dispozițiile și încercările mele de poezie). În această incertitudine lingvistică, primele proze vag literare ni-l arată pe Heliade locvace și plebeian, cu facondă de mahala. Pe măsură însă ce marele prag al anului 1848 se apropia, solemnitatea cuprinde treptat scrisul heliadesc; Revoluția și mai ales exilul au însemnat, pentru proza lui Heliade, renaștere a stilistică. Stilul său suferă o alterare spectaculoasă, în sens
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
bine și căpătînd mereu bursă de merit, Bejan își va scuti părinții de plata taxelor. Din 1931 coboară în București și face în paralel două facultăți: Teologia (1931-1935) și Istoria (1931-1936), unde audiindu-l pe Iorga, e martorul vulcanicei sale faconde, de unde și nostima amintire pe care o redă în volumul Bucuriile suferinței: cînd orele cuvenite cursului se terminau, Iorga le șoptea studenților: „Numai puțin să stați și termin imediat” și mai urma o oră de șuvoi retoric, la capătul căreia
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
antologie de convorbiri radio, însemnări de lectură sau impresii de călătorie, dublate de reflecții creștine și comentarii ideologice. Atrag atenția îndeosebi dialogurile cu Vintilă Horia, părintele Iustin Marchiș și Alexandru Paleologu, acesta din urmă fiind într-o zi de inspirată facondă colocvială, de unde și savoarea distincțiilor pe care le face. Întrebat asupra ateismului care domnește în Europa, Paleologu distinge cinci tipuri de ateism: 1) ateismul nesimțirii, al imbecililor funciari cărora nu li se poate găsi nici leac și pe care se
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
vanitoși ai gîndirii speculative se zbat aiurea într-un plan orizontal, mînați doar de amorul propriu și de dorința de a stîrni admirația semenilor. Mai mult, neavînd putința de a sesiza esențele lumii, ei fac figura unor eretici care, cu facondă sofistică, vor să-i uzurpe pe profeți. Niște agitatori conceptuali a căror larmă discursivă acoperă Calea, Adevărul și Viața, adică niște acrobați execrabili al căror exemplu rătăcește turma. Aceasta e starea de spirit cu care Stăniloae se apleacă asupra filozofiei
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
eul creator contează, ci ceea ce se spune prin el din matca impersonală a lumii. A doua deosebire e că, în contrast cu patosul retoric al europeanului, japonezul refuză discursul teoretic, la fel cum repudiază puterea lexicului de a surprinde adevărul. Pentru japonez, faconda inepuizabilă a apuseanului aduce cu imboldul sinucigaș de a se îneca în cuvinte. Adevărul nu se discută și nu poate fi analizat prin cuvinte, el se intuiește și se trăiește departe de limbă. Tocmai de aceea limba japoneză nu a
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
ce te alegi parcurgînd Fenomenologia spiritului: cu o altă optică asupra rețetei care stă la baza retoricii de concepte. Afli mai întîi că filosofia trăiește din nuanțe analitice ridicate la rang oracular, caz în care logica capătă virtuți teologice și faconda autorului împrumută un aer de ceremonie a misterelor. Filosoful e un sacerdot ale cărui incantații îmbracă forma unor pași discursivi, incantația fiind totuna cu un protocol de acte abstracte. Detaliul insolit e că Hegel oficiază o liturghie de gînduri al
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
scrise ca studii monografice de sine stătătoare, părțile cărții au fost strînse în 1952 sub convenția unei teme comune: „mituri și simboluri“. Mai mult, pledoaria pe care autorul o face în favoarea miturilor atrage mai mult decît conținutul miturilor, semn că faconda eseistului o ia înaintea cercetătorului cu virtuți analitice. Din acest motiv, că te preocupă sau nu simbolistica „centrului“, a „scării“, a „nodurilor“, a „legăturilor“ sau a „cochiliilor“ - principalele teme atinse în volum -, nu poți rămîne surd la apologia pe care
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
în filosofie, fără studii grele, pe trepte, fără titluri academice.” (p. 54) Verdictele sunt spelci înfipte în carne vie, Pandrea avînd ceva iremediabil clevetitor, culegînd bîrfe și colportînd defăimări cu care își unge contemporanii. Deformarea avocățească i se simte în faconda iute și în epitetele zemoase cu care își tămîiază adversarii. Dar ce e uimitor e că mirodeniile stilistice cu iz oriental sunt altoite pe o matriță curat apuseană, lui Pandrea putîndu-i-se imputa orice, dar nu lipsa culturii occidentale. Sub unghi
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
discurs ca la carte despre damnare, autodistrugere, nebunie ș.cl. („Gata cu strategiile!/Celui ce vrea să-și facă țăndări capul,/îi las capul meu//și mă duc”) și își înscenează calofil sentimentele pe toată gama tehnică disponibilă, alunecînd, teatral, în facondă: „Știu că poezia mea nu înseamnă nimic/decît întro lume din care tu ești absentă//Am o copită în loc de inimă/și-un ghem de păr în loc de ficat.// Ce crezi, am căutat-o cu lumînarea?/Tu la ce te zgîiești, József
Damnarea glossy by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3074_a_4399]
-
pe fiecare dintre noi. Constatăm adeseori, cu surprindere, că admirăm câte un poet mai rudimentar, dar pregătit să atace probleme cu glazură existențială, în defavoarea unuia impecabil, încântător, dar simplu, uman din creștet până-n vârful unghiilor, și cu totul lipsit de facondă profetică. Îi numim pe unii puternici, viguroși, naturali, și pe alții făcuți, construiți, cerebrali, uitând că scrisul însuși e o convenție, iar literatura, vai, o convenție încă și mai codificată. Avem, pe de o parte, imperative esențialiste, considerând demagogic că
Un mare scriitor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4187_a_5512]
-
Ce a putut să-i îndârjească într-atât contra lui Nicolae Balotă ? Nici Gabriel Andreescu nu ajunge la un răspuns mulțumitor. „Cruzimea calificativelor”, încheie el, „șochează prin gratuitatea lor” (p. 125). Exact invers stau lucrurile cu Alexandru Paleologu, a cărui facondă mondenă („atracția succesului social”), coroborată cu inspirația de a recunoaște din timp pactul cu regimul (într-o faimoasă carte-interviu realizată împreună cu Stelian Tănase), a reușit să distragă atenția publică de la gravitatea reală a notelor. Nu o dată, acțiunile acestea de „demascare
Cum se dezbate o carte ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3942_a_5267]
-
prozodic și proza poematică cu ele¬mente din marginea fabulației; se deschide cu un moment al nașterii autorului asistată de cele trei Sorți: Zâna Sorții, a Dragostei și a Sănătății. Descoperim în paginile cărții un amestec subtil de inteligență și facondă, de lirism și introspecție. Prozatorul mută interesul de la epicul aventurii la comportamentism. În gesturile, limbajul și manifestările protagoniștilor noi ghicim o psihologie și o mentalitate care dau seamă și despre un cod social, politic și cultural, prin acțiuni înglobate în
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
transfrontalier, De la distanță, și Biruitor, în sfârșit! Studiind fiecare titlu în parte, observăm în acestea o încărcătură metaforică sub mantia cărora descoperim expresia unor sensibilități ce se continuă în textul fiecărei nuvele. Acestea înglobează un amestec subtil de inteligență și facondă, de lirism și introspecție. Întreaga carte pare a se închega într-un roman despre efluviile vieții, cu urcușurile și coborâșurile acesteia. Încă din titlul volumului autoarea, o bună cunoscătoare a pshiologiei umane, pune în antiteză două stări minerale: mierea care
VOICHIŢA PĂLĂCEAN-VEREŞ- MIERE PESTE CENUŞA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359846_a_361175]
-
poematică cu ele¬mente din mar¬ginea fabulației; se deschide cu un moment al nașterii auto¬rului asistată de cele trei Sorți: Zâna Sorții, a Dragostei și a Sănătății. Descoperim în paginile cărții un amestec subtil de in¬teligență și facondă, de lirism și introspecție. Ajuns medic de gardă, la urgențe, Mir, personajul prin¬¬¬cipal al cărții, având numele undelemnului sfințit și aro¬mat folosit de slujitorii bisericii, ca făcător de minuni, sal¬¬vează viața unui securist din regimul de tristă
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
a unui volum. În acest context reamintesc faptul că omul de înaltă cultură de la Craiova este un prozator cu cinci romane publicate și două cărți de proză scurtă, una pentru copii, în care descoperim un amestec subtil de inteligență și facondă, de lirism și introspecție.Mai amintim aici și zecile de Antologii, Ediții îngrijite, Prefețe, Postfețe și scrierile didactice care întregesc profilul complet al unui intelectual ce și-a dedicat cu osârdie viața întreagă scrisului și culturii române. În “O confesiune
MARIAN BARBU ÎNTRE VIZIUNEA EXISTENŢEI ŞI A LITERATURII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346426_a_347755]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > SORIN GRECU-POETUL "FERICIRILOR APOCRIFE " Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 439 din 14 martie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE Sorin Grecu -poetul “ fericirilor apocrife“ Prin faconda expresivă și precipitată, produs al unei oralități ingenioase, poezia lui Sorin Grecu din volumul “Mizerias “, Editura GRINTA, 2012, Cluj-Napoca, având un titlu symptomatic, care exprimă o stare de sărăcie maladivă, are ceva din verva și truculența soresciană. O deosebire îi
SORIN GRECU-POETUL FERICIRILOR APOCRIFE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348360_a_349689]
-
de asemenea la Paris, acolo unde - începând din 1950 - încredințează tiparului și primele sale plachete de versuri: Ystud (1950), Codicil (1952), Poeme fără răspuns (1952), Poeme prea târzii (1954). C. cultivă aici o poezie ce oscilează dramatic între o anume „facondă și bravadă adolescentină” (Mircea Zaciu) și o evidentă înclinare spre mărturisirea nostalgică a pierderii unui orizont existențial (ce ține, cu tot artificialul și livrescul trimiterilor, de o pregnantă specificitate), dar și o tânguire simplă după un acasă niciodată înstrăinat. Se
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
primul rând ca spectacol literar: digresivă și colorată, ardelenească prin spiritul canonic al adevărului ce o animă și muntenească prin otrăvurile și malițiozitățile ce o compun, melanj de artificialitate și oralitate, de sarcasm și înclinație către calambur. „Combinație inelucidabilă între facondă și căzneală”, emisă cu „o ușurință anevoioasă a exprimării”, maniera criticului este a unui „cronicar cu sămânță de vorbă”, care prețuiește „risipa, ocolurile, introducerile, parantezele. Până să ajungi să afli ce vrea să spună, trebuie să te înarmezi cu răbdare
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
documente, publicistică și versuri, culegerea fiind dominată de o perspectivă politică deformantă, pe care traducătorul, vrând-nevrând, și-o asumă. A mai semnat cu pseudonimele Lafcadio, Lafcadio et co. Lirica lui T. ezită între o rostire încă apropiată de simbolism și faconda avangardistă, fiind definită fie ca ,,o poezie extremistă” (E. Lovinescu), fie ca rezultat al unui ,,amestec de tragism cotidian și umor sentimental” (G. Călinescu). În Duh de seară sau în Paludes versul este fracturat, iar sintaxa, aparent neglijată, valorizează observații
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
procedând astfel vom avea poate la TVM emisiuni respirabile, vom scăpa de nesfârșitele ore de muzică populară, de glumele cu efect tembelizant ale „umoriștilor” noștri, de „șezătorile” primitive ale lui Tudor Tătaru, de apostolatul obscur al lui Ion Druță, de faconda prolixă și arogant-servilă a lui Ion Gonța (un moderator care își „interoghează” invitații din spatele unor lentile fumurii), de moldovenismul rusofon al lui C. Starîș, pendulând conjunctural între Diacov și Lucinschi. Nu vom mai urmări emisiuni culturale/literare făcute pe modelul
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]