2,295 matches
-
18, 1960. 2) Satira fusese reprodusă de Șerban Cioculescu în I. L. Caragiale, Opere, IV, F.R.P.L.A., 1938, p. 344, după un manuscris autograf dăruit de scriitor lui Paul Zarifopol; retipărită în I. L. Caragiale, Opere, 3, E.P.L., 1962, p. 511, cu un facsimil al textului din Protestarea. 3) Ștefan Cazimir, Parodii, în Steaua, nr. 8(78), august 1956, și nr. 1(83), ianuarie 1957. 4) Ștefan Cazimir, Honeste scribere, Editura Național, București, 2000, p. 303.
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
citit În cercul „Junimii” din București, in 1888, poezia Veronicăi Micle, Închinată actriței Aristița Manolescu, În 29 iunie 1885, la Iași, scrisă, in original, cu cerneală de culoare violetă, cerneala preferată a poetei. Tot cu această ocazie au fost prezentate facsimile după caseta de anunț a morții poetului, În ziarul bucureștean „Românul” din 16 iunie 1889 și după dosarul Înmormântării „din mila publică oficială”. Manifestările au avut loc la „Casa Radio” din Cluj, când a avut loc deschiderea oficială, respectiv inaugurarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și mondial, cronologia expozițiilor colective și personale, operele prezente în colecțiile românești, sculptura de interior, sculptura funerară și ambientală, machetele,desenele și schițele, lucrările care au figurat în colecții sau în expoziții românești, piesele decorative și artizanale, alături de documente fotografice, facsimile, acte oficiale sau administrative, de numele colecționarilor, de locuințele lui Brâncuși din România și chiar de lucrările altor artiști care au, într-un fel sau altul, legătură cu Brâncuși. Acest sinoptic al prezenței brâncușiene în spațiul cultural românesc este, mai
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
din Piața Libertății nr. 3 (etaj II) vor participa și directorii bibliotecilor județene din Arad, Cluj, Sibiu, Târgu Mureș. Secția de Patrimoniu a B.J.T. deține un bogat fond de documente, cca 7 000, însumând cărți, periodice, manuscrise, hărți, ex-libris-uri, stampe, facsimile, foi volante, fotografii. După cum ne-a precizat biliotecara Carina Galiș, cea mai veche tipăritură ce se păstrează în Secția de Patrimoniu este „Noul Testament de la Bălgrad“ din 1648, tipărită de mitropolitul Transilvaniei, Simion Ștefan. Aceluiași secol îi aparțin „Îndreptarea legii“ tipărită
Agenda2003-25-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281145_a_282474]
-
500 de incunabule și alte valori inestimabile”, explică cu umor fatalitatea istoriei romancierul Paul-Eugen Banciu, directorul Bibliotecii Județene Timiș. Și totuși, Secția de Patrimoniu a instituției sale deține 7 000 de documente valoroase (cărți, periodice, manuscrise, hărți, ex libris-uri, stampe, facsimile, foi volante, fotografii), care ar putea răscoli orice spirit dornic să deschidă misterioase porți către un trecut plin de miez. Între ele, un incunabul de la 1500, după cum ne-a precizat bibliotecara Carina Galiș, cea mai veche carte străină a secției
Agenda2003-26-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281183_a_282512]
-
de polimer, în tehnică intaglio - în relief - pe ambele fețe. Aceasta are dimensiuni de 168x78 mm și are culoarea dominantă albastru închis. Pe avers se regăsesc: în filigran, portretul dramaturgului Ion Luca Caragiale, numele său înscris cu majuscule, semnătura în facsimil, o violetă, ca element floral și două măști, ca elemente decorative; pe revers, compoziția grafică redă: vechea clădire a Teatrului Național din București, al doilea simbol al teatrului - masca tragediei - și statuia dramaturgului, valoarea nominală ș.a. Plata T.V.A. l
Agenda2003-49-03-economic () [Corola-journal/Journalistic/281793_a_283122]
-
ex libris sau cu tehnici speciale de legătură, carte cu valoare bibliofilă din secolele XVI-XX. Din totalul fondului mai fac parte 96 de periodice, 354 de manuscrise, 84 de hărți vechi, 2 445 fotografii, 473 ex libris-uri, 20 stampe, 39 facsimile, 2 foi volante. Acestora li se adaugă importante lucrări de referință, indispensabile cercetării tipăriturilor vechi. Secția organizează periodic expoziții grupate sub genericul „Cartea de patrimoniu“ și întocmește cataloage pentru acestea. Între marile valori bibliofile ale B.J.T. se numără: Cicero Marcus
Agenda2004-50-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283143_a_284472]
-
care a aparținut (în secolul al XVII-lea) familiei stolnicului Constantin Cantacuzino și unde cărturarul și-a adăpostit vestita sa bibliotecă. Pot fi văzute în acest muzeu prese tipografice vechi, tipărituri, xilogravuri, vignete de metal pentru ornamentarea paginilor de carte, facsimile ale unor manuscrise și cărți apărute începând cu secolul al XVI-lea, exemplare ale ziarelor „Curierul Românesc“, „Albina Românească“, „Gazeta de Transilvania“. În imediata vecinătate se poate vizita Muzeul scriitorilor târgovișteni, o instituție unică în felul său. Muzeul a fost
Agenda2004-30-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282698_a_284027]
-
supta. Rece, rigidă că o stareța de mănăstire. Femeia merge în sens invers decât o fac ceilalți. Trece pe sub portalurile cu arcade suple, se îndreaptă spre locul unde, de ieri sunt expuse colecțiile de peceți vechi și originalele, sau doar facsimilele unor codexuri celebre. în sala următoare sunt armele, aliniate stau și instrumentele de tortură inchizițională și manechinele în simu lacrul de vesminte purtate de cavaleri și domnite. Mai sunt și rașele de călugări, albe și cu crucea îndoliata, dar și
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
primei medalii olimpice a sportului românesc, una din variante, prin aplicarea unui supratipar cu tuș tipografic roșu, având conținutul: „Prietenilor Filateliști sportivi din Timișoara, în amintirea primei medalii olimpice câștigate de un român“, cu semnătura lui Paul Vidrașcu (text în facsimil) - ultimul component în viață din echipa de rugby din 1924. Legăturii dintre rugby și filatelie îi este dedicat un site francez www. ifrance. com/PTB/, aici figurând toate emisiunile filatelice din lume dedicate acestui sport. Printre ele și timbrul jubiliar
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
forțe giratorii/ minate de sfîntul cu nume bețiv ținut în carantină pînă acum.// Dansul lor înscriind volute neprevăzute, circumferințe lunare,/ cu o cerneală invizibilă scriu litere necunoscute, oculte, că nu/ mai găsesc intrarea în locuințele lor din dedesubturi.// Rîme călcate, facsimil ud, de nu mai știi pe unde să îți pui/ piciorul" (Banală). Fantazării i se aplică grila exclusivă a bucuriei solare de a trăi. Succesiunea versurilor nu reprezintă decît un șir de mici explozii ale contactelor insolite dintre cuvinte, ce
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
la buza. De autenticitatea documentelor comunicate nouă de dl Pelin nu se îndoiește decît d-na Sipos. "Acestea nu sînt dovezi", scrie d-sa. Dl Florescu (sub pseudonimul Aristarc) socotește și d-sa că ar fi fost necesară reproducerea în facsimil a unei variante olografe spre a risipi dubiile. Dacă manuscrisul există, l-am fi alăturat. Dar arhivele au păstrat doar dactilograma. Dar nu e vreun dubiu că textul ei aparține lui Caraion. Este exclus și faptul că a fost redactat
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
1869, M. Eminescu își semnalează prezența la Sibiu cu propria lui mînă: "Și totuși... în registrul de vizitatori al Muzeului de Naturale din Sibiu întîlnim însemnarea "M. Eminescu, 1869 iulie 9" (Gh. Pavelescu, Eminescu și Sibiul, Sibiu, 1998, p. 44, facsimilul la p. 78). Fie că a sosit prea tîrziu și examenul de bacalaureat începuse, fie din alte motive, poetul a stat la Sibiu, unde s-a întîlnit cu cunoscuți de-ai săi. Aici, la Sibiu, a aflat de pregătirile Asociației
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
Subintitulată Filmul marii aventuri polare, cartea este un eveniment editorial nu doar pentru motivul evocat imediat mai sus, ci și datorită deosebitei transpuneri în fapt a unui proiect extrem de ambițios. Ea cuprinde aproape toate desenele din jurnal, câteva pagini în facsimil, schițe, tipărituri, fotografii (multe inedite), scrisorile legate de expediție, conferințele lui Racoviță, scurte articole de enciclopedie, note explicative. Alinierii prozaice a tuturor acestor documente i-a fost preferată reproducerea lor nestânjenită, într-un joc permanent al dispunerilor pe spațiul paginii
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
în 1998-1999. Dosarele văzute de către fiica poetului în cele două împrejurări nu erau aceleași. Dl Bălu a avut acces doar la ultimul, purtînd numărul 64/Cluj, și fiind compus din două volume. în plus, se observă lesne chiar și pe facsimile că filele au fost renumerotate (de două ori!). Diferența e remarcabilă: într-o primă numerotare au existat în dosar aproape 800 de pagini, în cea de a treia, doar puțin peste 200. Cine, cînd și de ce a făcut operația? Nu
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
ridicolă, deplasînd interesul rubricii de la dramele sentimentale și sfaturile psihologice către umorul involuntar și cultivarea limbii. E totuși surprinzător momentul în care o convenție implicită, tacită, devine evidentă: o astfel de rubrică (în Evenimentul de weekend, ultimele numere) prezintă în facsimil, alături de textul revizuit în redacție, fragmente din scrisorile originale. Acestea constituie o dovadă de autenticitate a conținutului - dar și de libertate în modificarea formei lingvistice; se confirmă astfel faptul că ghilimelele între care e trecut textul tipărit sînt folosite pentru
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
în dricuri,/ în vehicule celeste de război. chintale/ zvîrlite în groapă gunoaielor//mînia mi-a stat bolovan căpătîi/ și răbdarea/ lăsînd să mai treacă un lustru, să dea/ minții patina și lustru. a-nvins/ liubovia/ pe cînd silabisea în cenușii facsimile/ ceea ce pentru altul a fost/ urlet pur (...) te-am chemat din străfunduri/ din puterea arcanelor. purtînd noaptea în cîrcă/ și crimă/ că un abces care se coace și sparge./ Puah!// încoronați și desculți să încercăm travestiul/ Desfrînata și Magul/ trași
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
octombrie 1673-21 august 1723), cel mai strălucit spirit românesc, deschizător de orizonturi la începutul secolului al XVIII-lea: Demetrii Cantemirii Incrementorum et Decrementorum Aulae Othmannicae libri tres - Creșterile și descreșterile Imperiului Otoman, textul original latin în formă revizuită de autor, facsimil al Manuscrisului Lat. - 124 de la Bibliotecă Houghton, Harvard University, Cambridge, Mass., publicat cu o introducere de Virgil Cândea, membru al Academiei Române (1999, CIV +1064 p. facsimile + ÎI pl., în folio). Istoricul alcătuirii acestei opere în latină savanta a vremii, al
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
tres - Creșterile și descreșterile Imperiului Otoman, textul original latin în formă revizuită de autor, facsimil al Manuscrisului Lat. - 124 de la Bibliotecă Houghton, Harvard University, Cambridge, Mass., publicat cu o introducere de Virgil Cândea, membru al Academiei Române (1999, CIV +1064 p. facsimile + ÎI pl., în folio). Istoricul alcătuirii acestei opere în latină savanta a vremii, al avatarurilor manuscrisului original și al edițiilor textului tradus și prelucrat în engleză și în alte limbi, inclusiv în română, este expus pe larg de Virgil Cândea
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
cam pe atunci, în italiană, transpunerea rezumativa în rusă (1828), traducerea în română (1876-1878) și cea în limba turcă (1979), avem imaginea completă a difuzării Istoriei Imperiului Otoman de la Londra, Paris și Hamburg până la București, Moscova și Ankara. Reproducerea în facsimile a textului original latin în toată plenitudinea lui încheie acest drum lung și deschide perspectiva ediției critice și a transpunerii integrale românești a celebrei opere cantemiriene. Note 1 Operele Principelui Dimitrie Cantemir, Tomul VIII. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, publicat de
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
articolului Jurnalului Național, suspiciunea a fost că documentele au fost scurse, intenționat, către mass-media, de către unele dintre părțile impicate. Niciodată însă n-au existat dovezi cu privire la identitatea celui care "sifona" probe din dosarele penale. După ce ziarul nostru a prezentat, în facsimil, proba că "rechizitoriul curățat" a fost trimis de pe adresa de mail kovesi@mpublic.ro, între alții, senior editorului cotidianului Evenimentul zilei (care a simțit nevoia să împrăștie în redacția ziarului micile secrete ale părintelui FNI), procurorul general al României a
Ciutacu explică modul în care Vîntu a fost executat de Kovesi în Evenimentul zilei () [Corola-journal/Journalistic/25232_a_26557]
-
unor publicații precum Adevărul, Curentul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Național, Mediafax, Puterea, Ring ș.a... "Procurorul general a omis, la date respectivă, să explice de ce mesajul transmis lui Mircea Marian a plecat de pe adresa de mail kovesi@mpublic.ro, publicată în facsimil de la Jurnalul Național, nu de pe a biroului de presă și la ce ore au fost trimise - în paralel? - mailurile de pe cele două adrese. La fel, nu a existat nici o explicație publică oficială privind faptul că procurorul general al României, deși
Ciutacu explică modul în care Vîntu a fost executat de Kovesi în Evenimentul zilei () [Corola-journal/Journalistic/25232_a_26557]
-
corespondenț a. Unele scrisori le-au scăpat totuși. Ele conțin cele mai detaliate informații despre viața cotidiană în timpul războiului, dar și poezii sau desene. O redactoriță de la France Culture le-a consacrat recent o teză de doctorat, publicând în anexă facsimilele a 200 de scrisori. Interesant este că s-a trezit cu o cutie plină de scrisori nedifuzate de BBC, pe care un lucrător la poșta engleză i le-a dăruit. Gramsci cenzurat de Togliatti Filosoful italian Franco Lo Piparo a
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2550_a_3875]
-
în exil milita pentru o Europă unită (documentele, de o valoare excepțională, sînt puse la dispoziția publicului român de către Arhivele Istorice ale Comunităților Europene de la Florența); cîteva scrisori ale lui Paul Valery "A mes amis roumains" din 1945, însoțite de facsimile, de o introducere a lui François Valery, fiul scriitorului și de o lămurire semnată Alina Ledeanu: unul dintre texte se pare că i-a fost cerut lui Paul Valery de către Ilarie Voronca și a fost transmis radiofonic. Nu numai textele
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
a Luceafărului, pe care l-a creat în cîteva săptămîni, la 17 aprilie 1882 vestind-o pe Veronica despre încheierea poemei, pe care, după ce a transcris-o, a citit-o în ședințele Junimii mai operînd modificări. Ediția e creditabilă perfect, facsimilele reproduse la toate scrisorile (excelent executate, restituind pînă și culoarea hîrtiei originalului), atestînd autenticitatea lor. Ca unul care am lucrat pe manuscrisele caietelor eminesciene de la B.A.R. confirm autenticitatea lor. Păcat că nu se poate face pe această ediție
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]