34 matches
-
alternanță cauzativă − vezi Capitolul 3, 5. Kibrik (1987: 137) arată că limbile a căror gramatică este dominată de noțiunea de Factitiv sunt considerate semantic ergative, iar cele în care gramatica este dominată de Actor sunt semantic acuzative. În concepția autorului, Factitivul și Actorul sunt cele două hiperroluri specifice subiectului intranzitiv. Din această perspectivă, autorul analizează situația limbilor daghestaneze, ajungând la concluzia că, din punct de vedere sintactic, unele limbi sunt neutre la trăsăturile actanților (cel mai frecvent), iar altele se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inacuzativelor mai ales Pacientul și Tema (rezultate din redefinirea Obiectivului 52 din inventarul general al cazurilor − Stan 2005: 175 −), atribuirea acestor roluri subiectului fiind considerată ca una dintre caracteristicile esențiale ale verbelor inacuzative. Din lista de roluri mai fac parte: Factitiv/Rezultativ, Experimentator, Loc/Localizare, Sursă, Țintă, Parcursul mișcării, Cauza(l), Beneficiar (Stan 2005: 176). În bibliografie, au fost formulate diverse definiții ale rolurilor Temă și Pacient (am considerat că subiectul (argument unic) care poartă rolul Temă sau Pacient este un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
existente în lingvistica românească este fără succes. Acest tip de se nu-și găsește locul nici între valorile reflexivului din GALR I (Vasilescu 2008: 224−226) − reflexiv propriu-zis (Ioana se spală), reflexiv reciproc (Dan și Mihai se văd des), reflexiv factitiv (El se tunde la frizer), reflexiv inerent (Ion se lamentează), pasiv (În articol se arată diferența dintre X și Y), impersonal (Se merge repede pe strada asta) −, nici în cele enumerate de Avram (1997: 196−197) − obiectiv (El se îmbracă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Testelec, Yakov G., 1998b, "Word Order in Daghestanian Languages", în: A. Siewierska (ed.), p. 257−280. Touratier, Christian, 2006, "Verbe être et verbes d'existence", în Travaux du Cercle Linguistique d'Aix-en-Provence, 19, p. 165-187. Ușurelu, Camelia, 2003, "Nominalizarea cauzativelor (factitivelor) în limba română", Limba română, 5−6, p. 573−580. Ușurelu, Camelia, 2005a, Categoria factitivului în limba română, București, Editura Universității din București. Ușurelu, Camelia, 2005b, "Observații asupra factitivelor ergative din limba română", Limbă și literatură, I−II, p. 36
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
280. Touratier, Christian, 2006, "Verbe être et verbes d'existence", în Travaux du Cercle Linguistique d'Aix-en-Provence, 19, p. 165-187. Ușurelu, Camelia, 2003, "Nominalizarea cauzativelor (factitivelor) în limba română", Limba română, 5−6, p. 573−580. Ușurelu, Camelia, 2005a, Categoria factitivului în limba română, București, Editura Universității din București. Ușurelu, Camelia, 2005b, "Observații asupra factitivelor ergative din limba română", Limbă și literatură, I−II, p. 36−42. van Hout, Angeliek, 2004, Unacusativity as Telicity Checking, în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Linguistique d'Aix-en-Provence, 19, p. 165-187. Ușurelu, Camelia, 2003, "Nominalizarea cauzativelor (factitivelor) în limba română", Limba română, 5−6, p. 573−580. Ușurelu, Camelia, 2005a, Categoria factitivului în limba română, București, Editura Universității din București. Ușurelu, Camelia, 2005b, "Observații asupra factitivelor ergative din limba română", Limbă și literatură, I−II, p. 36−42. van Hout, Angeliek, 2004, Unacusativity as Telicity Checking, în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 60-83. Van Peteghem, Marleen, 1991, Les phrases copulatives dans les langues
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
b Šarh al-Maw"qif de lurman, scrie: „Dire que Dieu est mu’min signifie qu’îl témoigne de șa propre véridicité, qu’îl prononce le témoignage de foi en lui-même...”135. R. Blachère consideră însă că e vorba de un factitiv care înseamnă „Care dă pace, siguranța”, foarte apropiat că sens de următorul, despre care afirma că este neîndoielnic o formă aramaica (cf. notă privind v. 59, 23, p. 589). Înclinam să-i dăm dreptate, bazându-ne pe faptul că lista
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
la Vérité évidente”; YA „that (very) Truth that makes all things manifest”; Arb „the manifest Truth”. Și în celelalte contexte semnificația lui mubn este „evident, vădit, limpede, incontestabil”. în sensul mai uzual al formei a IV-a, acela de factitiv, mubn ar putea însemna „cel care clarifica, indică, vădește”138. Dintre toate traducerile pe care le-am ales spre exemplificare, numai cea a lui Yusuf Ali reda, printr-o parafrază această semnificație. al-Mubn figurează în toate listele, și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
interpretări complementare, în lumina v. 5, 54 în care este vorba de neamul de oameni pe care îi va aduce Dumnezeu, iubiți de El și care îl iubesc. ‚att"b mai admitea un mod de a înțelege acest nume: că factitiv: Allah i-ar face pe credincioși iubiți de celelalte creaturi ale sale. Potrivit teologilor sunniți, iubirea lui Dumnezeu față de credincioși și cea a credincioșilor față de El nu sunt de ordinul sentimentului, ci de ordinul voinței. Probabil de aceea traducerea ASM
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]