108 matches
-
un volum imens, de vreo 1 400 de pagini, care trebuie pu]in redus și rescris, în sensul că vreau să-l modific spre o autobiografie pur intelectuală, ideologică și culturală. In prima versiune este prea anecdotic, prea istoric, prea factologic". Doi ani mai târziu, în 1999, Adrian Marino revine asupra manuscrisului și hotărăște să-l rescrie integral pe noi baze, completându-l cu anii postdecembriști. Această a doua versiune, agreată de autor, o publică acum Editura Polirom, prin amabilitatea dnei
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]
-
rol este pus sub lupă; sunt discutate cu migală nu numai realizarea vocală până la notă, ci și concepția estetică generală, cultura stilistică, implicarea emoțională, prezența scenică. Costin Popa se adresează publicului iubitor de operă, de obicei bine informat - mai ales factologic dar mai puțin dispus să acceadă la nuanțe - oferindu-i un prilej de a intra în laboratorul de lucru al unui mare artist. Condițiile de tipar admirabile asigurate de Editura „Curtea veche" ca și premiul „Cartea anului 2009", acordat recent
Un premiu pentru o carte de excepție by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/6394_a_7719]
-
și în cea post-revoluționară. Se poate vorbi aici de „incursiuni” propriuzise întrucât Sanda Cordoș își alege subiecte în măsură să dea seama de „aisbergul” scufundat al societății comuniste - desigur, așa cum se reflectă el în memorialistică și literatură. După restabilirea adevărului factologic, vizibil la suprafața documentelor, avem nevoie ca de aer de asemenea studii menite să descifreze mecanisme secrete ale culturii de sub totalitarism. O reconstituire a „lecturii clandestine” din această perioadă, cu ipostaze și funcționalități, dă seama, de pildă, de spaimele și
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
Transcrieri (1976). O a doua „carte” îi aparține Roxanei Sorescu și cuprinde o consistentă cronologie a vieții și a operei fundoiene, urmată de un studiu cvasi-exhaustiv cu privire la Receptarea poeziei antume a lui B. Fundoianu; nu e vorba de un demers factologic sec, ci de unul reconstitutiv și participativ, din filigranul căruia nu lipsește dimensiunea critică. Împreună, cele două „cărți” ar putea alcătui nucleul unei noi monografii centrate pe poezia antumă a lui Fundoianu. În fine, „miezul” (și obiectul) prezentei ediții îl
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
ani. Dacă Ovid S. Crohmălniceanu a transcris riguros întâmplările din propria tinerețe angajată, se mai poate discuta. Abaterile de la realitate, câte or fi fiind, nu le-au dăunat, postum, nici lui Călinescu, nici lui Barbu. (Mai ales că eventualele daune factologice au fost cu asupra de măsură compensate interpretativ). Că în schimb, față de foștii lui studenți deveniți scriitori s-a purtat înduioșător de corect, nu mai încape vorbă. Pentru a se impune, acestora le trebuia o mitologie. Le-a construit-o
Mitologii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4431_a_5756]
-
execută parcă o figură de balet într-o sală a gigan- ților, chipul impenetrabil al divinităț ii aduce cu hieratismul statuilor khmere și întreține atmosfera difuză de ritualitate și inefabil. Toate aceste stilistici adiacente te fac să uiți uneori puținul factologic și schematismul tramei, chiar și încâlcelile ei. Vizualul ia adesea locul poveștii, imaginea creează starea, ca și în fața unor peisaje de dincolo de lume, cuvântul nu mai are putere, tăcerea devine singura notă în măsură să exprime ceva. Cel puțin în
Prometeu și jocul cu focul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4533_a_5858]
-
lui I. L. Caragiale, de Șerban Cioculescu, a fost salutată încă de la apariție (1940) ca una dintre puținele biografii-model din critica noastră. Și, totodată, alături de Viața lui Al. Macedonski, de Adrian Marino, singura care, deși alcătuită deliberat pe principii pozitiviste și factologice, stă fără complexe pe același raft cu biografiile călinesciene. Pe coperta a IV-a a recentei reeditări de la Humanitas, Dan C. Mihăilescu scrie: „În istoria noastră literară, Șerban Cioculescu reprezintă pentru Caragiale ceea ce a însemnat G. Călinescu pentru Eminescu: uriașă
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
pe același raft cu biografiile călinesciene. Pe coperta a IV-a a recentei reeditări de la Humanitas, Dan C. Mihăilescu scrie: „În istoria noastră literară, Șerban Cioculescu reprezintă pentru Caragiale ceea ce a însemnat G. Călinescu pentru Eminescu: uriașă defrișare documentară, sinteză factologică, biografie și textologie.” Semn că trecerea timpului a estompat asperitățile unei dispute critice care, în anii ’40, a fost mai mult decât una de personalități: a fost o confruntare de metodă, între „impresionismul” călinescian și raționalismul criticilor lovinescieni, cu Șerban
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
astfel un soi de caleidoscop istoric (Oglinda lumii). Rezultă astfel un insolit discurs evocator, prozatorul utilizând verbul la persoana a doua, dezvoltat într-un dialog, chipurile, direct cu personajele sale. Tonalitatea discursului e oarecum partizană, în momentele- cheie ale dezvăluirilor factologice din biografia lui Liviu Rebreanu, și e normal să fie așa, căci Ilderim e funciarmente afectat de tensiunea întreținută prelungit dintre familia scriitorului de la București și neamul rebrenilor rămas în Transilvania, iar mai apoi implicat, alături de tatăl său, de Tiberiu
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
a manifestat. Spectre în labirintul uitării este un roman declarat. Deci o operă ce mizează pe o substanțială elaborare ficțională, în care însă, documentele de epocă autentice - scrisori, memorii, jurnale, relatări ale diverșilor martori etc. - sunt topite într-un ansamblu factologic divers, autorul propunându-și a relata, într-o vastă panoramare, intimitatea trăirii de facto a vieții marelui scriitor, în ambianța osmotică, asumată, a tuturor celor care au gravitat în jurul său și care într-un fel sau altul au influențat drumul
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
numele doamnei Blavatskaia nu era de natură să mă Încânte. Nu că m-ar fi dezonorat, Doamne ferește, dar una-i una și alta-i alta. Eu mă străduisem să rămân permanent Între granițele științei istorice, să cultiv o abordare pozitivistă, factologică asupra lucrurilor, fără glisări În ezoterisme ieftine și senzaționalisme de duzină, și credeam că am reușit. Dar dacă domnul profesor Blacke are altă părere și mă tratează de la obraz de teozof, atunci nu-mi rămâne altceva de făcut decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pentru aceasta de henoteismul spiritualist al religiei lui Zamolxis. Andrei, Apostolul lupilor este cea mai completă sinteză de până astăzi a tradiției globale privitoare la Sfântul Andrei și la originile apostolice ale creștinismului românesc, oferind reflecției teologice un vast material factologic, în parte inedit, într-o vreme în care conștiința românească are nevoie mai mult decât oricând de o recuperatio a propriilor temeiuri istorice și religioase”. Cu alte cuvinte, cartea jurnalistului creștin, apologet și mărturisitor -Dumitru Manolache este și reportaj și
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
lume fără aport de Rațiune și nici un organism viu nu relaționează în vreun sens dacă nu-l conduce, după legi stricte, a Conștiință ori un Instinct, care să fie programate de către o Sursă Prototip, incipientă și primordială! Iar acestui complex factologic ordonator și coordonator noi am moștenit inspirația să-i spunem simplu: Dumnezeu, sau Tatăl nostru! Și, pentru că Deoumaniștii percep Divinitatea nu numai izolat (ca identitate de sine și în sine) ci și în mod corelativ, combinatoriu, noi îi extindem puțin cuprinderea
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
nu mă las” (p. 137). Dacă „eul” creator ar fi evitat să-și caute o parte a identității în „noi”, atunci cartea ar fi rămas la nivel de istorie, de relatare. Cum bine se știe, accentul istoriei cade pe evenimențial, factologic și cronologic. Discursul istoric reține oameni, grupuri și conflicte. Istoria se istorisește. Dan Perjovschi, după ce-și verifică identitatea de „eu”, face efortul de a se reintegra în „noi”. Pe acest palier semnificațional, spiritul creator se manifestă ca un component
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
permite dezvăluirea multor aspecte necunoscute ale faptelor omenești, îndeosebi de ce a recurs omul la aceste acțiuni. Abordarea sociologică este aplicată pentru reflectarea în timp și în spațiu a fenomenelor sociale. Materialele realizate în această manieră pun în circuitul informațional date factologice și statistice care demonstrează anumite tendințe sau stări de lucruri și solicită utilizarea metodelor sociologice în construirea faptelor și argumentelor pe care le invocă jurnalistul. Abordarea filosofică reprezintă, de obicei, reflecții ale jurnaliștilor asupra unor fenomene, probleme, stări, asupra influențelor
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
ori mai noi, cu sau fără aură sau titluri academice, îndrăznesc a afirma că lui Leonid Boicu i s-a făcut o ultimă și mare nedreptate tocmai acolo unde binemerita mai mult, adică în operă ! Aproape fără de cusur, fixând jaloane factologice și interpretative într-un spectru larg al modernității românești și al conexiunilor acesteia cu lumea exterioară, deloc atinsă de virușii ideologizării sau vulgarizării ce transformau adesea păcatul în virtute, într-un cuvânt științifică, opera sa nu a convins încă pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
preponderent izolat al oamenilor simpli, transformat, din păcate de prea puține ori, Într-unul colectiv etc. Unele dintre lucrări suferă de un deficit interpretativ, importantă este Însă recuperarea documentară, fiindcă nu avem Încă o credibilă și cît mai completă istorie factologică a comunismului, la fel cum nu cunoaștem multe aspecte legate de perioade mai vechi ale istoriei noastre. Ceva totuși lipsește: știm foarte puține lucruri referitoare la instituția care coordona represiunea. Wittgenstein spunea, pe la Începutul secolului XX, că „despre ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
datelor statistice, cît mai ales pe analize calitative sau ale ideologiilor și doctrinelor politice. Ea este utilă și din punct de vedere istoric, deschizînd o nouă perspectivă În analiza istorică a perioadei interbelice, o perspectivă bazată mai puțin pe analiza factologică și mai mult pe analiza unor sisteme importante ce articulează o societate. Într-un cuvînt, lucrarea poate fi considerată importantă În evoluția științei politice și cercetării istorice, deschizînd noi perspective În aceste domenii. Cornel-Aurelian Micu BOGDAN MURGESCU, A fi istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu este Îndeobște obișnuit și pregătit să facă incursiuni În domeniul științelor socio-umane” (p. 53). CÎt privește conținutul istoriei, el este cu precădere politic (p. 41) și româno-centric (p. 43); majoritatea studiilor culturale sînt limitate ca problematică, „relativ cuminți și factologice” (p. 45), iar multe lucrări de istoria mentalităților sînt preluate „oarecum manierist”. Aceasta se datorează și faptului că „istoriografia românească prezintă o semnificativă rămînere În urmă În raport cu evoluțiile postbelice ale disciplinei” și că, de altfel, „nici una dintre școlile istorice majore
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
revoluției”, a cărei țintă este haosul, „adică starea din care se naște ordinea”. Deși se dezvoltă după aceeași rețetă a deversării contemporaneității în istorie, celelalte romane ale ciclului rămân pe o treaptă literară inferioară, fapt explicabil prin tezism și inflație factologică. De pildă, Noaptea incendiului, o „scurtă incursiune în destinul femeii” care, pornind de la modelul lui Liviu Rebreanu din Adam și Eva, prezintă în ordine inversă cele șapte vieți pe care protagonista le trăiește din decembrie 1989 până în anul 961, e
STOENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
evocare cu o construcție inteligentă (sunt mobilizate zeci de personaje, procedee precum cel al „teatrului în teatru” ș.a., cu importante didascalii și autocomentarii, călăuzitoare pentru regie și interpreți) a traseului biografic și artistic al lui Matei Millo. Pactul de autenticitate factologică al evocării nu este riguros, ci mai degrabă lax, dar efectele acestei licențe sunt benefice, adevărul istoric e uneori nesocotit în literă, pentru a fi mai bine servit în spirit (N. Carandino). Ș. a scris și proză - Joc de noapte
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
cercetarea comparată a poeziei constituie un corpus de lucrări temeinice. Istoricul literar investighează momentele biografiei lui Coșbuc, insistând asupra chestiunilor controversate (etapele formației intelectuale și universul lecturilor, activitatea publicistică și de traducător, manuscrisele etc.), fără a rămâne în perimetrul strict factologic. Materialul documentar este valorificat și cu instrumentele criticului ori ale comparatistului. S. corectează argumentat afirmația lui Titu Maiorescu despre Coșbuc („prea puțină cultură generală”) și demonstrează inconsistența acuzației de plagiat, lansată de Grigore Lazu după apariția volumului Balade și idile
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
relațiile între ei și cu șefii. Altă temă predilectă e birocrația din institutele de cercetare, urmărindu-se, în încercarea de radiografiere completă, și viața particulară a angajaților. Cel dintâi roman al lui T., Filosof de închiriat (1980), descrie, în registru factologic, viața de baracă a unor macaragii, în timpul ridicării unei linii de curent electric într-un sat de lângă Craiova. Rolul naratorului-personaj, funcționar convertit la această meserie, ar fi de a descifra mecanismul subtil care ghidează raporturile între oameni, înțelegerea muncii ca
TURTURICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290315_a_291644]
-
cantonează în proza polițistă, treptat fiind interesat și de derivatele ei (cum ar fi epica de spionaj). El știe că ingredientele unui roman polițist reușit nu sunt numai suspansul, inteligența investigației detectivistice a unui caz sau atentul control al materialului factologic. Dorința sa pare a fi aceea de a transforma în ficțiune viabilă o specie a literaturii de consum și, spre deosebire, de pildă, de George Arion, nu mizează pe efecte de ordin parodic, ci acționează în conformitate cu regulile genului. Z. fie
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
În sensul eticii științifice, rezidă, pe de o parte, motivațiile, iar pe de altă parte, intențiile mele față de obiectul supus cunoașterii. O atitudine care pendulează între de ce și pentru că. Aceasta presupune că orice domeniu științific este dublat, dincolo de aspectele sale factologice de niște mobiluri psiho-morale ale cercetătorului sau practicianului. Orice cunoaștere științifică trebuie să explice sau să motiveze ceva. Aceasta ar fi însăși esența etică a științei respective. Să ne întoarcem la psihopatologie. Ce urmărește să motiveze psihopatologia atât în plan
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]