67 matches
-
autoarei, ușor de decriptat...Mereu de veghe, gazetarul este încrezător că el scrie că să nu se uite. Grijă această cotidiană la Mariana Cristescu este în duo, aproape însoțită de memorie și imaginație, nu de puține ori dublate de acea factologie etică ce-i caracterizează scrisul. De la întâlnirea cu foștii colegi de facultate, după 40 de ani, face un salt la Viitorul încotro? , având ca motto spusele lui David Rockfeller la 14 septembrie 1994, tocmai de la Tribuna 1: Tot ce avem
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
din literatura. În “Portret de critic tânăr Eugen Lovinescu “ Artur Silveștri citește opera acestuia prin perspective documentului, în marginea căruia construiește ipoteze critice, așa cum o face în cele două articole dedicate autorului celor două tomuri despre Maiorescu, apărute în 1940. Factologia articolelor cuprinse în acest volum, intitulat metaforic ”Universul lecturilor fericite“, este bine coordonată, evocările au nerv, iar detaliul biographic, acolo unde este, e proiectat rapid în scenariul epic.Opera e analizată per regressum, cum o face în “Morală unui portret
ARTUR SILVESTRI-UNIVERSUL LECTURILOR FERICITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351178_a_352507]
-
o continuare a celorlalte două, mai ales că, în cuprins, întâlnim o sumă de referiri la aceleași persoane evocate. Ceva esențial particularizează, însă, acest ultim volum: atitudinea explicită și implicită a autorului față de personajele creionate. Este atitudinea celui care - dincolo de factologie - sondează în semnificația profundă a situațiilor, a gesturilor și mai ales în efectul paradigmatic al acestora. Memoria scriitorului nu e doar obiectivă, ci adânc coborâtă în eul propriu, acolo unde personajele cu acțiunile lor nu sunt doar "chipuri și icoane
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
Fericitul Ieronim. Propovăduitorul Cornel Constantin Ciomâzgă face un bine, dăruindu-ne și oferindu-ne această poveste care “mai vorbește și despre o Românie. Despre o Românie necunoscută din punct de vedere cultural și duhovnicesc. Despre o Românie rău cunoscută că factologie și efect moral a celor petrecute în perioada comunistă. Și despre o Românie nerecunoscuta pentru cele cu adevarat bune și importante”... (Cf. http://www.familiaortodoxa.ro/2014/06/11/se-intorc-mortii-acasa-spovedania-unui-tortionar/) (http://jurnalul.ro/cultură/carte/se-intorc-mortii-acasa-spovedania-unui-tortionar-670222.html#). Volumul „Se întorc
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE SCRIITORUL ŞI PUBLICISTUL CREŞTIN CORNEL CONSTANTIN CIOMÂZGĂ, DIN PERSPECTIVA CELOR DOUĂ CĂRŢI ALE SALE – “LUCRAREA” ŞI “SE ÎNTORC MORŢII ACASĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375976_a_377305]
-
www.familiaortodoxa.ro/2014/06/11/se-intorc-mortii-acasa-spovedania-unui-tortionar/) (http://jurnalul.ro/cultură/carte/se-intorc-mortii-acasa-spovedania-unui-tortionar-670222.html#). Volumul „Se întorc morții acasă" vorbește și despre România. Despre o Românie necunoscută din punct de vedere cultural și duhovnicesc. Despre o Românie rău cunoscută că factologie și efect moral a celor petrecute în perioada comunistă. Și despre o Românie nerecunoscuta pentru cele cu adevarat bune și importante. Este vorba mai întâi despre un om care trece prin experiență unei morți clinice neidentificate ca atare și care
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE SCRIITORUL ŞI PUBLICISTUL CREŞTIN CORNEL CONSTANTIN CIOMÂZGĂ, DIN PERSPECTIVA CELOR DOUĂ CĂRŢI ALE SALE – “LUCRAREA” ŞI “SE ÎNTORC MORŢII ACASĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375976_a_377305]
-
zis, studiază și evenimente numai în măsura în care ele servesc descifrării procesului istoric”, cum însuși afirma în cadrul unei anchete istoriografice realizată cu peste trei decenii în urmă, Leonid Boicu nu s-a rătăcit în hățișurile ispititoare și, desigur, mult mai lesnicioase, ale factologiei pozitiviste, ci a năzuit, militat și propovăduit mereu extensia orizontului cognitiv, semnalarea interdependențelor și evidențierea nu atât a „adevărului faptelor” (în inspirata expresie a lui N. Iorga), ci a „adevărului din fapte”. Astfel se și explică ușurința cu care analistul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
facultate ca profesor suplinitor de desen), am trecut printr-un concurs având la bază cunoștințe de filosofie marxistă și economie politică, ce presupunea memorarea frază cu frază a două manuale destul de insipide, cu multe clișee lingvistice, expresii de lemn, multă factologie și date statistice contrafăcute cu privire la economia națională. A fost un adevărat succes! Pentru cele 25 de locuri concurau peste 300 de candidați, iar eu am intrat al șaptelea. Doar unul din 12 candidați a luat examenul. Ce reușită! Și au
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
realizat conform acelorași canoane pozitiviste, studiul L’Époque de Néron et șes controverses idéologiques (1972) crește din teza de doctorat. Interferând mai multe discipline - istorie, filosofie, estetică, politica -, lucrarea are un caracter complex, preponderent istoric, ceea ce va conduce la potențarea factologiei. Ilustrative sunt profilurile grupurilor influențate de Annaei și de Calpurnia, Thrasias și Neron. Diferențierile, subliniate stăruitor, dintre programele politice, sistemele filosofice pe care acestea se întemeiază și principiile estetice emanate de cercurile literare constituie miezul cărții, oferind reperele esențiale pentru
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
aceste infinitive, noi considerăm că lucrurile ar putea fi duse ceva mai departe, ajungându-se până la prescrierea metodelor de Înfăptuire a acțiunilor desemnate prin respectivele infinitive. De exemplu: a) În cazul În care obiectivele rezidă În „cunoașterea terminologiei” (ori a factologiei), coloana de infinitive (acțiuni) poate cuprinde verbe ca: a defini, a distinge, a asimila, a identifica, a-și aminti, a recunoaște; apoi, În coloana obiectelor se pot enumera: fapte, informații factuale (surse, nume, date, evenimente, persoane, locuri, perioade de timp
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sensuri ale acestei geografii culturale, operă să se dovedește, prin consistentă și fidelitatea tematica, predominant utilă, chiar dacă nu semnificativ originală sub aspectul discursului critic. Numeroasele sale contribuții nu trec de granițele informației de istorie literară, instalată în cadrul disciplinat al simplei factologii. Raporturile cu spațiul cultural italian oferă totuși cititorului informații noi despre scriitori că Gh. Asachi, Aron Densușianu, Duiliu Zamfirescu sau I. Codru-Drăgușanu și despre prezența lor în Italia. Investigația literară se focalizează și asupra presei italo-române: La stampa periodica romeno-italiana
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
partid în substanță narativă, „să oglindească” noua realitate. Atât în reportaje, mai numeroase și mai adecvate cerințelor propagandistice, cât și în romane sau povestiri, concepute artificial, după clișeele vremii, cu personaje-tip manifestându-se previzibil în situații-tip, cu accentuarea factologiei și excluderea interiorității, sunt înregistrate „victoriile” asupra „lumii vechi”. Dincolo de condiționările sistemului sociopolitic și de intruziunile directe în conținut, romanele au o structură hibridă, rezultată din amestecul în ficțiune fie al reportajului, fie al istoriei. La cina din nouă sute șapte
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
1821-1999) (I-III, 2000-2002) -, lucrări care au suscitat numeroase obiecții și controverse în mediile academice. Formula narativă a lui S. oscilează între arhivistică și apocrif, între ficțiune documentară și metaficțiune istoriografică. Astfel, în romanul Drumul Olandei epicul sucombă sub presiunea factologiei. Miezul cărții îl constituie aventurile lui Ștefan Predescu, care, traversând Europa în timpul ultimului război mondial, ajunge să lupte alături de Rezistența olandeză. Cum tribulațiile protagonistului reprezintă doar un pretext pentru a descrie spiritul vremii, romanul ar putea fi citit, printr-un
STOENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
politica editorială în privința debuturilor? (9/1994), Cărți românești în edituri (9/1996), Stilul e omul? (3/1997), Poezia anilor ’90 - o ficțiune critică? (10/1997), Despre starea poeziei (12/1999), Cartea și publicul. Despre debut (2/2001), Istoriile literare între factologie și axiologie (4/2002), Generația artistică de după 1990 (1/2003) ș.a. Se recuperează alte texte inedite, precum cele ale lui D. Stelaru, documente și corespondență din perioada interbelică. Câteva numere din perioada postdecembristă sunt caracterizate de obsesia revizuirilor. Predomină acum
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
Tellenbach). Semnificația antropologică a fenomenelor psihice morbide Numeroși psihiatri au scos în evidență valoarea interpretării filozofice din perspectiva analizei fenomenologice a fenomenelor psihice morbide (E. Minkowski, K. Jaspers, G. Lanteri-Laura, A. Tatosian). Dincolo de aparența manifestărilor exterioare a tulburărilor psihice, dincolo de „factologia clinico-psihiatrică”, psihopatologia caută să descopere și să înțeleagă semnificația acestor tulburări, considerate ca „experiențe sufletești interioare” ale persoanei umane. Spre deosebire însă de tulburările somatice care, având un caracter material prin substratul lor anatomo-fiziologic ce le face a fi obiectivabile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
opera) și speculând interferențele dintre acestea. Construită pe o bază documentară solidă, lucrarea corectează o serie de erori biografice, reconstituie atmosfera ideologică a perioadei iluministe și oferă un portret coerent și plauzibil al cărturarului ardelean. P. nu se rezumă la factologia seacă, întrucât, pe lângă abordarea sursologică și stilistică a textelor lui Petru Maior, întreprinde o analiză complexă a gândirii autorului, relevând conexiunile invizibile dintre feluritele compartimente ale operei. Totodată, interpretarea vizează desprinderea cărturarului din contextul strict iluminist, scrierile lui Petru Maior
PROTASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289044_a_290373]
-
alta este vizibilă la nivelul tipului de discurs critic: de la demersul neutru, de la un raport echilibrat între expunerea faptelor și interpretarea lor, de la caracterul mai pronunțat academic al primei lucrări criticul va ajunge la un demers mult personalizat, renunțând la factologie pentru a depista structuri, simboluri, metafore obsedante ce construiesc o viziune. Distanța măsoară un interval de lectură și formație - M. a traversat experiența unei șederi de mai mulți ani la Dijon ca lector de limba română -, dar și un prag
MIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288164_a_289493]
-
27 octombrie 2003, p. 1), intitulat „Eseul și elanurile normative”. În acest editorial, Dan. C. Mihăilescu, reluând o idee dintr-un articol mai vechi de-al său publicat În revista 22 (nr. 26, 1-7 iulie 1997), propunea: un deceniu al factologiei În lumea noastră culturală. Al răcelii constructive În locul nimicniciei febrile, dar talentate. Al acumulărilor pozitive, al pragmatismului și strictei referențialități. Zece ani În care toate instituțiile de cultură să fie obligate să-și redacteze marile și micile instrumente de lucru
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
relațiile sale cu alte avangarde artistice europene. De altfel, cu unele excepții, accentul nu (mai) cade asupra autorilor, ci asupra grupărilor și publicațiilor, inclusiv asupra relațiilor dintre autori și grupări/publicații. Chiar riscând să devin redundant, am evitat să elimin factologia uneori stufoasă și am privilegiat citatul/insertul documentar, mai ales în cazul unor texte insuficient discutate. Pe măsură ce avansam în explorarea fenomenului, am constatat că acest prim „val” avangardist/postsimbolist românesc stă sub semnul unui complex al identității periferice. Frustrările lipsei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
anonimitatea și invizibilul, atunci adevărata istorie a adevăratei Biserici nu este oare scrisă în mărturiile hagiografice? În mod sigur, cronica schismelor, a ereziilor, a anatemelor, a persecuțiilor inchizitoriale, a lașităților și a trădărilor nu poate juca rolul unei antiteze. Orice factologie este falsificabilă. Singurul lucru care nu poate fi falsificat este sfințenia în care Biserica își desăvârșește catolicitatea. Biserica - ca arhivă mobilă a unui nou testament - n-a ocultat nici istoricitatea, nici paradoxul atâtor relatări privitoare la lucrarea lui Dumnezeu în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
interviuri, anchete, polemici cu asociații ("Bine, domnilor colegi, să presupunem că după o filmare cineva a dat o friptură. 500 de lei. E afacere?"), turism ecumenic, personalități invitate (de la Mircea Snegur la Jonathan Scheele și gimnasta Andreea Răducan).... Dincolo de inevitabila factologie discursivă, volumul dă seama, cu asupra de măsură, despre un substanțial efort, despre o fertilă "punere în pagină" a Vasluiului (cu oamenii și problemele lor), purtând semnătura lui Dumitru V. Marin, personalitate sobră, pasionată, inspirată. (Ziarul "Lumina", Iași, marți 11
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
jurnal. Firește, sensul minor, colateral aproape, al termenului conotează spațiul limitat al existenței private: familia, prietenii, cercul cunoștințelor. Însă o astfel de definiție e departe de a motiva pompos-imprecisa titulatură de „jurnal intim”. Ar Însemna să rămânem la nivelul simplei factologii și al exteriorității Întâmplărilor. Mai corect ar fi să spunem că intimitatea este sinteza unor stări indecise, o coborâre În necunoscutul propriei sensibilități. Sondarea intimului are, Însă, fie și inconștient, o certă propensiune auto-constructivă. Adică sondarea sistematică a teritoriului infinit
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
apropiate, precum și Muzeului de artă. Tineretul nu se lasă intimidat...12. Refuzul tragediei După cum e ușor de observat și din aceste rânduri, confesiunea, mărturia refuză Înălțimea diagnosticului și amploarea viziunii. Întâmplările rămân foarte aproape de semnificația lor imediată, aproape minoră, iar factologia omnipotentă marchează triumful invaziei intimității În spațiul realului. Fragmentarea temporală obstrucționează Închegarea unor judecăți ample, care să dovedească, dincolo de orice dubiu, că subiecții confesivi se află cu adevărat la Înălțimea evenimentelor. Șochează, În cele mai multe jurnale intime, seninătatea cu care autorii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
narațiunea istoriografică care i-a dat naștere 291. Pozitiviștii "au făcut din istorie marele ordonator al evenimentelor"292 considerau cei din școala "Analelor" -, iar cultura mass-media "a făcut din istorie o agresiune"293, exploatând în același timp, cu deplină libertate, factologia istorică, ca bază de date și ofertă comercială. Se poate însă concepe o narațiune fără evenimente și fără personaje? Sau, așa cum acuză critica postmodernă a istoriei, fără un act deliberat de "punere în intrigă?"294 Întoarcerea la narativ, la faptul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și dramele lui și etajele superioare ale unei filozofii de existență, tonic-optimiste, clar și precis conturate. Personalizarea discursului filmic face un pas important prin adecvare stilistică, prin opțiunea pentru mijloacele de exprimare filmică, Visarion propune o nouă punctuație (internă). Atât factologia cât și psihologia filmului sunt așezate într-o ordine cronologică. "Propozițiile" filmului sunt tratate corect, riguros, înșiruind filmarea gestului, portretului, situațiilor, secvenței caracterizante și legarea episoadelor marchează o inovație și un risc. Este punctuația amintirii, a timpului interior, dilatat sau
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
folosind aceeași teorie a corespondențelor dintre spuse și fapte. Pe Foucault nu l-a interesat adevărul empiric al unui ochi particular, al modernului individualizat, nici adevărul de dincolo de om (transcedental) al filosofilor. Gânditorul francez nu are ceva în comun cu factologia istorică, cu viziunea teologico-filosofică occidentală despre adevăr. Însă el are multe în comun cu posibilitățile subiectului de a afla adevărul, sub ce condiții sociale și politice s-a produs un anumit adevăr, în ce fel de condiționări social-politice un adevăr
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]