67 matches
-
opera) și speculând interferențele dintre acestea. Construită pe o bază documentară solidă, lucrarea corectează o serie de erori biografice, reconstituie atmosfera ideologică a perioadei iluministe și oferă un portret coerent și plauzibil al cărturarului ardelean. P. nu se rezumă la factologia seacă, întrucât, pe lângă abordarea sursologică și stilistică a textelor lui Petru Maior, întreprinde o analiză complexă a gândirii autorului, relevând conexiunile invizibile dintre feluritele compartimente ale operei. Totodată, interpretarea vizează desprinderea cărturarului din contextul strict iluminist, scrierile lui Petru Maior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289044_a_290373]
-
facultate ca profesor suplinitor de desen), am trecut printr-un concurs având la bază cunoștințe de filosofie marxistă și economie politică, ce presupunea memorarea frază cu frază a două manuale destul de insipide, cu multe clișee lingvistice, expresii de lemn, multă factologie și date statistice contrafăcute cu privire la economia națională. A fost un adevărat succes! Pentru cele 25 de locuri concurau peste 300 de candidați, iar eu am intrat al șaptelea. Doar unul din 12 candidați a luat examenul. Ce reușită! Și au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
narațiunea istoriografică care i-a dat naștere 291. Pozitiviștii "au făcut din istorie marele ordonator al evenimentelor"292 considerau cei din școala "Analelor" -, iar cultura mass-media "a făcut din istorie o agresiune"293, exploatând în același timp, cu deplină libertate, factologia istorică, ca bază de date și ofertă comercială. Se poate însă concepe o narațiune fără evenimente și fără personaje? Sau, așa cum acuză critica postmodernă a istoriei, fără un act deliberat de "punere în intrigă?"294 Întoarcerea la narativ, la faptul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
partid în substanță narativă, „să oglindească” noua realitate. Atât în reportaje, mai numeroase și mai adecvate cerințelor propagandistice, cât și în romane sau povestiri, concepute artificial, după clișeele vremii, cu personaje-tip manifestându-se previzibil în situații-tip, cu accentuarea factologiei și excluderea interiorității, sunt înregistrate „victoriile” asupra „lumii vechi”. Dincolo de condiționările sistemului sociopolitic și de intruziunile directe în conținut, romanele au o structură hibridă, rezultată din amestecul în ficțiune fie al reportajului, fie al istoriei. La cina din nouă sute șapte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
sensuri ale acestei geografii culturale, operă să se dovedește, prin consistentă și fidelitatea tematica, predominant utilă, chiar dacă nu semnificativ originală sub aspectul discursului critic. Numeroasele sale contribuții nu trec de granițele informației de istorie literară, instalată în cadrul disciplinat al simplei factologii. Raporturile cu spațiul cultural italian oferă totuși cititorului informații noi despre scriitori că Gh. Asachi, Aron Densușianu, Duiliu Zamfirescu sau I. Codru-Drăgușanu și despre prezența lor în Italia. Investigația literară se focalizează și asupra presei italo-române: La stampa periodica romeno-italiana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
în fond, cine e Eminescu ăsta?" Întrebare pe cât de imperativă pe atât de alunecoasă, la care Florina Ilis dă un răspuns polemic prin romanul său, construit ca un soi de comentariu parabolic, cu insinuarea reconstrucției realiste, a biografiei poetului, a factologiei sale existențiale. Romanul începe în momentul în care doamna Slavici îi trimite lui Maiorescu bilețelul prin care anunță că Eminescu a înnebunit și se încheie factologic privind evenimentele vieții poetului în momentul trecerii lui la cele veșnice. Sunt doar câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
alcătuiește din asemenea excesive politizări în jurul destinului acestui mit național, cu intenția discreditării și condamnării practicilor abuzive totalitariste, dar comentariul, chiar polemic și parodic, stârnește un disconfort (estetic, moral, de lectură pur și simplu) prin ducerea în exces a unei factologii grotești și grosiere. Supradimensionat prin aceste revelații menite a ilustra strategii și politici agresive ale statului socialist (și nu numai) asupra spiritualității românești, prin exemplul aservirii mitului Eminescu unui program ideologic opresional, romanul Florinei Ilis mi se pare mult prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
despre universul chinez și evoluția sa diacronică. Departe de a fi doar o "carte de vizită", ori o voce extinsă dintr-un volum dedicat statelor lumii, volumul de față este un meritoriu demers în direcția construirii unei imagini credibile prin factologie, dar și coerente prin explicații, asupra uneia dintre cele mai importante puteri ale lumii contemporane. Intenția inițiatorilor și participanților nemijlociți la realizarea acestui important volum a fost, nu mă îndoiesc, aceea de a pune într-o lumină nouă și actuală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
realizat conform acelorași canoane pozitiviste, studiul L’Époque de Néron et șes controverses idéologiques (1972) crește din teza de doctorat. Interferând mai multe discipline - istorie, filosofie, estetică, politica -, lucrarea are un caracter complex, preponderent istoric, ceea ce va conduce la potențarea factologiei. Ilustrative sunt profilurile grupurilor influențate de Annaei și de Calpurnia, Thrasias și Neron. Diferențierile, subliniate stăruitor, dintre programele politice, sistemele filosofice pe care acestea se întemeiază și principiile estetice emanate de cercurile literare constituie miezul cărții, oferind reperele esențiale pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
poeții viitori ca Minulescu, Stamatiad, Ștefănescu-Est, Davidescu, Iacobescu ș.a., aflați sub influența lui cu mult mai mult decât sub cea macedonskiană." Aplicând pe spații mici ideea călinesciană a istoriei literare ca știință inefabilă și sinteză epică, Vladimir Streinu depășește permanent factologia documentaristă, grupând scriitorii în familii de spirite și revistele după program, ideologie și cristalizări estetice, dând un număr însemnat de judecăți exacte. Dacă Șerban Cioculescu practică în cuprinsul aceleiași Istorii, cu voluptate, incursiuni istorice, deschizând adesea savuroase paranteze filologice, dacă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
un statut propriu al criticii literare, Pentru o estetică a poeziei moderne, Între tradiție și modernitate, În labirintul clasicismului românesc, Refăcând drumul istoric al criticii literare românești, Arta criticului, Poetul, Argument final. I-am reproșa monografistului o anumită cantonare în factologie, articularea unui studiu cam stufos și prolix pe alocuri, lipsa unui ax ideatic mai pregnant, abundența citatelor care prin exces își pierd adesea valoarea de argumentație, absența unui portret final sintetic, în temeiul căruia cititorul să înțeleagă mai exact personalitatea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
aceste infinitive, noi considerăm că lucrurile ar putea fi duse ceva mai departe, ajungându-se până la prescrierea metodelor de Înfăptuire a acțiunilor desemnate prin respectivele infinitive. De exemplu: a) În cazul În care obiectivele rezidă În „cunoașterea terminologiei” (ori a factologiei), coloana de infinitive (acțiuni) poate cuprinde verbe ca: a defini, a distinge, a asimila, a identifica, a-și aminti, a recunoaște; apoi, În coloana obiectelor se pot enumera: fapte, informații factuale (surse, nume, date, evenimente, persoane, locuri, perioade de timp
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de tensiune sau controversă; textele sale sunt atrăgătoare cu sobrietate și persuasive cu măsură, informate fără ostentație și întotdeauna urbane; scrise cu o claritate și o greutate „clasică”, ele merg, întotdeauna, la obiect, fără a se împotmoli în digresiuni și factologie. Un punct forte îl constituie dosarele de critică și istoria receptării, deopotrivă spectaculoase, cuprinzătoare și relevante. Spirit „clasic”, spuneam, criticul orădean e un stabilizator, deschis la provocările actualității, dar fără să i se plieze mimetic. Să mă ierte colegii mei
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]
-
și definiții personale". Critic literar a cărui operă nu a fost, cum s-a mai spus, până acum comentată la justa ei valoare, Mihai Zamfir ne expune, prin ansamblul operei sale, cealaltă față a criticii literare: dezinteresată de biografism și factologie, atrasă de fluxul și refluxul formelor literare, fascinată mai degrabă de devenirea interioară a textului literar, de arhitectura sa inefabilă, dictată de recurențe și lentori, de metamorfoze ale expresiei și rezonanțe fastuoase ale ideii.
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
abordați de cronicarul N. Manolescu, ilustrată cu o sumă de citate referitoare la autorii socotiți mai însemnați. Iată-l așadar pe Laszlo Alexandru trudind cu mînecile suflecate pe ogorul reconstituirii literare, ogor pe care, departe de-a se resemna cu factologia și inventarierea, îl însămînțează cu puncte de vedere și reacții proprii: „Dacă propunem astăzi o analiză de istorie literară, ține a preciza exegetul, nu înseamnă că o facem de pe o poziție detașată, placidă și dezabuzată. Am profitat din plin de
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
ea în stare să-și ghicească propria debarcare din funcție, probabil că are o relație proastă cu astrele în care a citit ani la rînd căderea și ridicarea altora. Din păcate pentru ea, Urania are și o relație proastă cu factologia cotidiană. Ea a dat de înțeles, în presă, că Florin Călinescu i-ar fi cerut cîteva mii de dolari pentru emisiunea ei, în timp ce Călinescu i-a cerut să-și asigure lunar o publicitate de cîteva mii de dolari. * În privința banilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
completau studiile se va găsi mai târziu o "casă a insomniacilor", cu aceleași personaje care fuseseră tinere. Ca să poată contrapune ironia unei construcții sociale astenice, romancierul îi atribuie medicinistului Gregory Dudden (ce întrerupe replicile celorlalți ca să le poată nota drept factologie pentru următoarele sale lucrări și proiecte) rolul de om-schemă. Chiar și în clipele de amor, Dudden face experiențe, palpând, sub pleoapele închise, globii ochilor iubitei: "Hai la spionat/ cu ochiul fermecat". Râsul și plânsul se învecinează, se străvăd marginile normalului
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
paralel a Jurnalului portughez al lui Eliade și al Jurnalului interbelic al lui Drieu la Rochelle. "M-am gîndit la ele în cuprinsul egofiliei generației 27 fiindcă, în ce mă privește, nu fibrele politice, informațiile social-biografice sau aportul net al factologiei m-au interesat, cît spectacolul uman al acestor două energii turbionare pentru care creativitatea și sexualitatea se identifică deopotrivă voinței de putere și conștiinței eșecului: politic și național la Eliade (care scrie în plină forță fizică și intelectuală), național, european
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
ei, aproape necunoscută, azi. Să fie un efect al „studiului” său despre Eminescu? Sau, mai plauzibil, al modernizării accentuate a gustului literar în Transilvania, inclusiv la Blaj, după 1900, care a făcut ca vechiul model cultural, bazat pe erudiție și factologie, să cadă în desuetudine? De-o fi una, de-o fi alta, se cade spus că ediția de față a „studiului” său, prima integrală din 1891 încoace, e binevenită. Cu atât mai mult cu cât este o ediție științifică, înzestrată
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
mai de mult, în mod firesc, marii familii europene. Măcar ca exercițiu de reflecție actuală, merită să credem că autorul Arborelui gnozei nu s-a înșelat. În celebra parabolă a Jormaniei, reprodusă în prezentul volum, există un semenea exercițiu de factologie. Ea e alcătuită din două povestiri, Intervenția zorabilor în Jormania și Jormania liberă. Culianu imaginează un scenariu stupefiant de asemănător cu ceea ce se va întâmpla în țara sa natală peste numai câteva luni de la publicarea ei. Eminentul istoric al religiilor
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
în Prefață (ca editor al Proiectului de Istorie Literară), abordarea este o "traducere" a Școlii Analelor în limbajul istoriei literare, o reacție la neopozitivism, necontaminată însă de relativismul impresionist (benefic uneori, aș adăuga). Istoria literară, spun coordonatorii, nu este simplă factologie, ci contextualizare. Mai mult, fragmentarismul, continuitățile și discontinuitățile, figurile bîntuitoare rescriu istoria. Cum să te descurci în acest hățiș conceptual atît de strîns și să menții dreapta cumpănire cînd, pe de o parte, istoriile literare naționale au intrat în desuetudine
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
sau biografului) decât de cine știe ce nostalgii imprecise. Să notăm numai, ca un argument suplimentar, deferența cu care întâmpină Z. Ornea în prefață informațiile furnizate de autor. Destule, scrie acesta, îi erau necunoscute (or, a-l surprinde pe Ornea pe terenul factologiei literare e o performanță). Anecdota, bătrâna anécdotă a junimiștilor, nu mai primează. Ea secondează sau, mai bine zis, escortează un fir director a cărui natură e mai puțin accidentală. Greu de descris, nu și de aproximat, această natură pune „în
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
n-aș putea împărtăși impresia preopinentului nostru că „excelentele comentarii” ale Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca ar fi suferit de „păcatul auto-supraestimării”. Dimpotrivă, meritul discursului lor atît de rezonant era o remarcabilă supunere la obiect, o pliere pe factologia și pe starea umorală a momentului, de unde impactul acestuia cu conștiința publică, pe care orice manifestare de egolatrie ori vanitate l-ar fi prejudiciat. Adevărul are o autoritate ce se răsfrînge asupra purtătorilor săi. Devotat memoriei lui Tudor Vianu căruia
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
îndoielnic. Rămânem cu nedumerirea de ce nu a fost solicitat Niculae Gheran pentru ediția Rebreanu. Mircea Coloșenco e un caz ciudat de excesivă creditare din partea coordonatorului colecției și prin el am putea redeschide o discuție veche despre necesitatea unei îmbinări între factologie și spirit critic în conștiința completă a unui îngrijitor de ediții. E un bun documentarist și scotocitor de arhive, căruia ai putea să-i ceri să afle ce număr avea la pantofi Bacovia, dar nu și să distingă între valorile
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Mircea Eliade, Alice Voinescu, Ion, Dinu și Monica Pillat, Pavel Chihaia, Ion Caraion, Gheorghe Grigurcu, Al. Vona, Cornel Regman, Constantin Abăluță, Constanța Buzea, Ovidiu Constantinescu, Constantin Mateescu, Alexandru George defilează în imagini detaliate, minuțios încrustate în factologie ori metaforizant-plutitoare, lirice, cuprinse de același abur al amintirii ori al contactului uman prezent ce le certifică. Tonul e nu o dată sfătos, marcat de reveria trecutului, intimizat, sensibilizat: "Ca vechi locuitor al Bucureștilor, unde în chipul cel mai firesc, dînd
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]