987 matches
-
patru tipuri de orientare națională au fost generate în baza unei analize cluster pornind de la un set de 14 indicatori (vezi chestionarul B1 a la B1 o, cu eliminarea întrebării B1 i). Cei 14 indicatori de orientare națională s-au grupat, prin analiza factorială, în trei factori sau dimensiuni latente care grupează întrebările B1 a-h, l B1 j, k și B1 m, n, o din chestionarul Gallup-IPP. Analiza cluster a fost aplicată pe setul de 1.384 cazuri × 3 variabile generate factorial. Deși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
analiza factorială, în trei factori sau dimensiuni latente care grupează întrebările B1 a-h, l B1 j, k și B1 m, n, o din chestionarul Gallup-IPP. Analiza cluster a fost aplicată pe setul de 1.384 cazuri × 3 variabile generate factorial. Deși delimitarea între diferitele grupări de orientare națională este dificil de făcut, existând totdeauna zone de incertitudine, de graniță difuză între diferitele segmente sociale, se poate estima că ponderea persoanelor cu orientare naționalistă neagresivă, identitară este de aproximativ două treimi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalismtc "Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism" Tabelul prezintă în formă simplificată rezultatele a trei modele de regresie multiplă în care predictorii sunt identici, iar variabilele dependente sunt scoruri factoriale ce măsoară intensitatea orientării pentru cele trei tipuri de naționalism. Toate cele trei forme de naționalism - identitar moderat, identitar accentuat și exclusivist - sunt psihologic susținute prin aderență la autoritarism. Naționalismul identitar moderat este maxim în zona formată de județele Buzău-Brăila
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Granița dintre extremism și moderație sau antiextremism nu poate fi trasată decât imprecis. Figura 18 prezintă în mod simplificat un model de regresie multiplă cu coeficienții beta. Variabila dependentă este un indice al discriminării etnice extreme (EXTREM) construit ca scor factorial din patru măsuri referitoare la acordul că a) „oamenii de alte naționalități decât cea română ar trebui săpărăsească România”, b) „ar fi mai bine ca maghiarii din România să plece să trăiască în Ungaria”, c) „romii ar trebui să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
societății, pentru că nu se pot integra” și d) un indice de numărare a grupurilor etnice pentru care subiectul consideră că este validă afirmația „în România nu ar trebui să trăiască asemenea persoane”. Indicele de toleranță religioasă este construit ca scor factorial din trei variabile care măsoară acordul față de formulările: „Fiecare religie sau credință are dreptate în felul său”, „religia ar trebui să se adapteze la viața modernă...” și „este mai important să fii un om bun decât să crezi în Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
formulările: „Fiecare religie sau credință are dreptate în felul său”, „religia ar trebui să se adapteze la viața modernă...” și „este mai important să fii un om bun decât să crezi în Dumnezeu”. Autoritarismul este, de asemenea, măsurat ca scor factorial din șase variabile referitoare la ordinele autorităților, libertatea individului, socializare pentru supunere, conducător puternic, pedeapsă pentru nerespectarea simbolurilor, cărți interzise. Indicele capitalului relațional („are relații”) este dat de numărarea răspunsurilor afirmative la întrebările despre relații utile la primărie, tribunal, poliție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui)" Sursa: Sondaj COMALP, septembrie 1995. * Număr mic de cazuri în subeșantion, insuficiente pentru ca media să fie relevantă. I1, I2 și I3 sunt scoruri factoriale înmulțite cu 100. Cu cât valoarea indicelui este mai mare, cu atât problemele din categoria respectivă sunt considerate mai grave. I1 - prețuri și locuri de muncă. I2 - servicii medicale, scoli, creșe, grădinițe, transport în comun, aprovizionare cu alimente. I3 - corupție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o sinteză a studiilor de specialitate în sfera adopției copiilor. Rezultatele acestor studii sunt prezentate în tabele meta-analitice, organizate pe diferite criterii care servesc autoarei în demersul ei de a circumscrie factorii succesului în adopție și de a contura profiluri factoriale ale părinților adoptatori, precum și ale copiilor adoptați, așa cum rezultă ele din literatura de specialitate. Capitolul 3 este dedicat teoriilor explicative ale adopției, acoperind perspectiva biologică, cea psihologică și cea sociologică. Autoarea pune în discuție capacitatea acestor teorii de a explica
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cel tăcut, Urcat-am sus, la munte pe drumul nebătut, Trăiam din poezie și din seninul blue, Trecut-au ani și secoli, trăiam ori, poate, nu. Din poezie pură nici Dumnezeu n-ar fi Mai mult decât o rimă la factorialul psi, Poetul este vultur și șarpe totodat”, El este ANDROGINUL, femeie și bărbat. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Așa grăit-a Zara / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 692, Anul II, 22 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
AŞA GRĂIT-A ZARA de BORIS MEHR în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350771_a_352100]
-
AMBI, un indice biotic bazat pe sensibilitatea / toleranța speciilor la poluarea organică cu diversitatea și bogăția în specii (numărul de specii). M-AMBI*_(n) (Sigovini et al., 2013) reprezintă o modificare simplificată a metodei originale MAMBI. În loc să utilizeze analiza factorială, M-AMBI*_(n) combină cei trei parametri ca medie aritmetică a valorilor lor normalizate. Prin înlocuirea standardizării parametrilor cu normalizarea valorilor lor, indicele se transformă într-o simplă medie, devenind astfel independent de numărul de probe prelevate și analizate. Planul de
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
decât cel de inteligențăă este deci o asemenea structură complexă și dinamică de funcții psihice care, alături de motivație și alte aspecte ale personalită ții, determină reușita școlară a elevului. Structura aptitudinii școlare a fost descrisă de P.E. Vernon (1950ă, teoria factorială a aptitudinii școlare propusă de acesta fiind, la un moment dat, obiectul unui consens în această privință. Conform acestei scheme, nucleul aptitudinii școlare este format de inteligența generală („g”ă, de factorul verbal educațional („v:ed”ă și de motivație
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
tuturor variabilelor ce descriu strategia; - gruparea variabilelor în funcție de diferitele caracteristici ale strategiilor, cum ar fi segmente strategice vizate, tipul de avantaj sau poziția în lanțul valorii; - utilizarea unei metode de analiză ierarhică, completată de o analiză discriminantă sau o analiză factorială a corelațiilor. În timp ce analiza ierarhică permite grupări evidențiind toate etapele de agregare și distanța între grupuri, analiza discriminantă permite repartizarea cazurilor izolate, evaluarea repartiției în grupuri, interpretarea diferențelor și trasarea automată a hărților. Pentru cazurile mai simple din punctul de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Evaluare a comportamentului la copii” (Behavior Assessment System for Children, BASC; Reynolds & Kamphaus; 1992) și „Scalele revizuite de evlauare a consumatorilor” (Consumers’ Rating Scales - Revised, CRS-R; Conners, 1997). De la aceste scale de evaluare complexe sunt derivate prin metode empirice (analiza factorială) mai multe seturi de subscale. De reținut Analiza factorilor și grupurilor de simptome a scos în evidență două dimensiuni comportamentale majore: comportamentele introvertite și cele extrovertite. Din categoria primelor, numite și comportamente supracontrolate, fac parte anxietatea, depresia, izolarea socială, somatizarea
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
stima de sine scăzută. De reținut Tulburările anxioase, de dispoziție (tulburările depresive și tulburarea bipolară) și somatoforme au în comun anumite simptome de introversiune: stări de deprimare, reacții anxioase, inhibiție, tendința de exprimare a suferinței emoționale prin disconfort fizic. Analiza factorială a scalelor de sindrom ASEBA (Achenbach & Rescorla, 2001) a pus în evidență o categorie de tulburări de introversiune care cuprinde trei scale de sindrom: anxietate/depresie, izolare/depresie și acuze somatice. Prevalența tulburărilor de introversiune Deși la băieții și fetele
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
musculare, greața sau disconfortul stomacal, durerile de spate și de stomac. Copii cu cele mai multe acuze aveau tendința de a se plânge în principal de: dureri de cap (25%), lipsă de energie (21%), dureri musculare (21%) și disconfort abdominal (17%). Analiza factorială a răspunsurilor la „Chestionarul privind somatizarea la copii” a pus în evidență o soluție bazată pe patru factori: factorul pseudoneurologic, factorul cardiovascular, factorul gastrointestinal și durerea/slăbiciunea. O metaanaliză a simptomelor dureroase infantile arată că există anumite acuze somatice specifice
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de afecțiuni în categoria tulburărilor de obicei diagnosticate prima dată în primii ani de viață, copilărie sau adolescență: tulburarea opozițională și tulburarea de conduită. Acestea au în comun agresivitatea și au fost ambele clasificate ca tulburări de extroversiune în studiile factoriale asupra constelațiilor de simptome comportamentale specifice (ASEBA; Achenbach & Rescola, 2001). Tulburarea opozițională și tulburarea de conduită: două afecțiuni sau una singură? Inițial, s-a dezbătut mult pe marginea întrebării dacă aceste două tulburări nu reprezintă de fapt decât grade diferite
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de tulburarea de conduită); și formele calitativ distincte de comportament agresiv (tulburare opozițională: comportament agresiv, dar nedistructiv; tulburarea de conduită: comportament distructiv și încălcare a regulilor). În metaanaliza pe care o fac unui număr de 60 de studii de analiză factorială, Frick și colaboratorii săi (1993) identifică patru categorii de comportamente clasificate în funcție de două dimensiuni: comportamente agresive explicite / implicite și comportamente agresive distructive / nedistructive. Cele patru tipuri de comportamente sunt prezentate în secțiunea „Pe scurt 8.1”. Aceste rezultate sunt importante
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cu tovarășii lor. Alte caracteristici asociate sunt comportamentele cu grad ridicat de risc : acte ce îi predispun la accidente, consum sau abuz de substanțe psihoactive, boli cu transmitere sexuală și sarcină în adolescență (APA, 2000). De reținut În urma unei analize factoriale a criteriilor asociate cu tulburarea opozițională și tulburarea de conduită, Frick și colaboratorii săi (1993) au identificat patru categorii de reacții potențiale definite în funcție de perechile de caracteristici comportamentale explicit/implicit și distructiv/nedistructiv. Secțiune „Pe scurt 8.1” face o
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
antalgice, anumite remarci pentru activitatea cotidiana și profesionala. Testul WHY-MPI (West Haven Yale - Multidimensional Pain Inventory) care este un model cognitiv-comportamental în durerea cronică; testul cuprinde 60 de întrebări, analizând trei dimensiuni: psiho-social, comportamental, activitatea cotidiana. Cuprinde și o analiză factorială (patru factori): dimensiunea modificărilor afective generale susținerea socială intensitatea durerii, ca interfața în viața cotidiană nivelul de activitate. Se menționează trei tipuri adaptative: profilul adaptativ, disfuncțional și profilul de tensiune interpersonală. În aprecierea dimensiunii psihologice a durerii se înscriu diverse
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
nevrotiforme accentuate care prezintă risc adaptativ în procesul de adaptare, de la nuanțe voalate până la tendințe puternic patologice. 2. Chestionarul de personalitate 16 P. F. (R. B. CATTELL) Chestionarul are două forme paralele a câte 187 itemi. Factorii evaluați prin analiză factorială sunt constructe bipolare care încearcă să cuprindă mulțimea de manifestări comportamentale specifice dimensionării, în mod gradat, de la unul dintre polii acesteia caracterizat printr-o maximă exprimare în comportament a unei extreme a dimensiunii, spre celălalt, caracterizat printr-o maximă exprimare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
material etc. Irma Adelman și Cynthia Morris au studiat 74 de țări în dezvoltare, legând performanțele economice (în special, nivelul și rata de creștere a venitului pe locuitor) de 39 de indicatori ai organizării socio-politice și culturale. Pe baza analizei factoriale, au găsit o corelație strânsă între performanțele economice și variabilele non-economice. La niveluri mai scăzute de dezvoltare economică (definită de un indice calculat pe baza a 12 indicatori), „forțele sociale” au cea mai însemnată influență asupra performanțelor economice. În cazul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
2. Identitate etnică și națională / 199 4.3. Aspecte empirice ale identității culturale și etnice în cele două comunități / 205 4.3.1. Criterii obiective / 207 4.3.2 Criterii subiective / 211 4.3.3. Identitate etnică și culturală analiză factorială / 219 4.4. Aspecte empirice ale identității culturale și etnice la nivel național / 220 5. Concluzii / 227 Capitolul 6. Proprietate funciară și tipuri de activitate economică în comunitatea rurală / 229 1. Aspecte preliminare / 231 2. Considerații teoretice asupra proprietății funciare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ulterior pentru analize de teren de mai mică amploare. Prelucrarea datelor s-a făcut atât cantitativ utilizând analize simple ca cele de frecvență sau de corelare a variabilelor, dar și instrumente statistice mai complexe ca Anova, analiza de corespondență, analiza factorială. Datele de interviu au fost prelucrate prin analiză de conținut și adesea am procedat la redarea explicită a cuvintelor și opiniilor subiecților, considerând că acest mod de prezentare ilustrează cel mai bine tema în discuție. O altă opțiune a acestui
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
baza de date Indicatori de dezvoltare a satelor românești 1998 (D. Sandu, 1999), în care Tălmăcelul nu figurează; pentru modul de calcul al stocului de educație vezi Sandu, 2003: 259. ***** Indicele de dezvoltare a satului LEVEL 98 este un scor factorial calculat în funcție de capitalul uman al satului, indicele calității locuințelor, rata generală de fertilitate, indicele dezvoltării comunității și potențialul demografic, toate aceste variabile regăsindu-se în baza de date Indicatori de dezvoltare a satelor românești 1998 (D. Sandu, 1999); Indicele variază
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu precauție, pentru că itemii utilizați în cercetarea noastră și în EVS nu sunt similari). Pentru măsurarea atitudinii față de risc, având în vedere că aceasta nu este surprinsă ca atare, într-un singur item, am identificat o variabilă latentă prin analiza factorială a patru itemi din EVS 1999 (vezi variabila ANTIRISC, după modelul oferit în Voicu, 1999)14. Pentru a afla dacă există diferențe semnificative între mediile pe diferite arii culturale ale scorurilor factoriale ale acestei variabile, am rulat o analiză Anova
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]