1,003 matches
-
ăncheiat și ăntregit textul matein al povestirii, fiind de acord că cel mai recent ăntreprinzător a evitat să-și pună la contribuție fantezia - cum au procedat predecesorii săi, luând doar ca pretext ceea ce lașase autorul -, ci a păstrat toate datele factuale și personale pomenite, sporind taină și nu anulând-o, ăn cel mai pur spirit matein. Aceasta nu ănseamnă, firește, ca un câmp așa de fast deschis ar constitui de acum ăncolo un loc interzis. Competiția continuă! Mateiu I. Caragiale, Sub
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
memorialistică, realism, plus o serie de contribuții la viața și opera lui Alecsandri, Hasdeu, Odobescu, Hogaș, Coșbuc, Ibrăileanu, Lovinescu, Călinescu, Vladimir Streinu, Dinu Pillat și atâtor altora. Nu însă în legătură cu lucrările în sine ale istoricului literar și editorului în calitate de contribuții factuale am intenționat să scriu acum, ci cu spiritul care le animă. Despre exigența lor deontologică și, în genere, morală care la Al. Săndulescu atinge exemplaritatea țin să spun două vorbe la această aniversară. Seriozitatea și onestitatea documentării, cultura literară și
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
acest sens, vechea alianță București-Paris e fermă! D.R.P.: Acceptând o parte a criticilor (de exemplu, amănuntele istorice), credeți că imaginea de ansamblu a articolului "România: la fundul grămezii" ar fi arătat cu mult diferit? T.J.: Nu - însă cu anumite corecturi factuale, fără îndoială, și poate cu o formulare mai precisă a chestiunilor sensibile, pentru a evita neînțelegerile. Altminteri, punctele mele de vedere rămân aceleași. D.R.P.: Nicolae Manolescu a interpretat, în "România literară", demersul dumneavoastră ca pe un apel către Europa. Un
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
sloganuri inepte) ne întîrziau în coșmar continuu. Care nici azi, după starea de grație lăsată celor ce s-au așezat iarăși în fruntea bucatelor, nu dispare. Mutre primitiv inexpresive continuă să spurce gardurile, zidurile, geamurile, într-o caraghioasă confruntare post factuală: faciesul predestinat, prin comunism, să ne întrețină coșmarul o viață, alături de cei al veleitarului existînd cît sfîrîitul unui flash second-hand. Strada. Și tot într-o Veneție care, se știe, nu e chiar model occidental de curățenie. Dar, pe stradelele dintre
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
Desiderius Candid), celelalte personaje având doar rolul unor parteneri ideali, abstracți, necesari structurării discursului. Doar eul-narant are acces la propria interioritate, discursurile tuturor personajelor sunt raportate la macrodiscursul auctorial, ceea ce face ca monologurile naratorului să poată fi omologate drept transcrieri factuale ale gândurilor autorului însuși. Opțiunea retorică a lui Ion D. Sîrbu e cu atât mai revelatorie, fiindcă în Adio, Europa! există câteva indicații paratextuale care exprimă tranșant non-ficționalitatea unor însemnate secvențe epice: "Autorul ține să menționeze că toate amănuntele legate
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
o voce auctorială, diferită de cea a naratorului-personaj Candid. Dacă distincția dintre autor și narator indică ficționalitatea unui text, narațiunea subiectivă, homodiegetică și focalizarea internă fixă asupra naratorului-personaj principal relevă însă implicarea accentuată a autorului în actul enunțării, interferarea elementelor factuale cu cele ficționale sporind complexitatea și forța persuasivă a textului. Adio, Europa! este, în primul rând, un roman politic profund analitic, eseistic (asemănător în acest sens cu scrierile lui Al. Ivasiuc sau Augustin Buzura) în care se problematizează pe teme
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
vă prezentăm, în Săptămâna Mare, o reconstituire a faptelor de acum aproape 2000 de ani, dintr-o perspectivă istorico-juridică. Prima întrebare: a existat istoricește procesul lui Iisus? O întrebare preliminară și, totodată, esențială în economia problemei privește existența concretă, materială, factuală a evenimentului judiciar și a protagoniștilor săi. De-a lungul timpului, însăși istoricitatea lui Iisus a fost uneori contestată și cu atât mai mult cea a procesului judiciar, ca parte majoră a patimilor sale. Chiar în zilele noastre, autori precum
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]
-
metafora bucătarului care își prezintă rețeta de tort: la sfârșit, audiența abia așteaptă să mănânce această minunație prezentată. Discursul persuasiv este mai complex și interactiv. Pentru a-ți convinge auditorul, sunt disponibile 3 metode de lucru convinge printr-o prezentare factuală a informațiilor (statistici, documentații, dovezi susținătoare, fapte clare) convinge prin nevoi și dorințe sociale de bază, biologice, psihologice convinge prin propria credibilitate ca vorbitor (ce educație și experiență - background - ai, poziția ta în companie sau cât de bine esti pregătit
Cum îşi stăpâneşti emoţiile într-o prezentare profesională. Tehnici ale discursului () [Corola-journal/Journalistic/27150_a_28475]
-
în fapt o strădanie scrîșnită de a-și dobîndi o aură de legitimitate prin asocierea cu elemente ale dreptei. Așadar un fenomen crepuscular al totalitarismului roșu, căruia Alexandra Tomiță îi închină o cercetare bine informată, metodică, ce asigură bogatei materii factuale o interpretare coerentă, subsumabilă, după cum se exprimă programatic d-sa, "cercetărilor de istoria ideilor". Ne aducem bine aminte, noi, cei de-o anume vîrstă, de valurile pe care le-a stîrnit această "idee beligerantă", lansată de Edgar Papu, în 1974
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
la respectivele evenimente, arta întrebărilor nu se limitează la atât, spune profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, care propune părinților isteți o tipologie interesantă de modalități prin care copilul poate fi chestionat, potrivit lui Moore (1992). O primă situație este cea a întrebărilor factuale, de genul, „Definește...”, „Spune cine a...” „În ce an s-a întâmplat...”, specifice, în general, celor de la școală, care se referă la fapte, la lucruri concrete, solicitând memorarea și reproducerea informației acumulate. Întrebările empirice, de tipul "Spune cu cuvintele tale
Părinți de succes: Întrebările, arsenalul unei educații responsabile by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80101_a_81426]
-
fost anulate, resursele au trecut sub control public, reacția a fost mai vehemență. Fabulațiile și atacurile bazate pe fabricații au fost direct proporționale cu privilegiile dislocate (pierderea de resurse „abonate”, încheierea mandatului etc.) de aceste opțiuni. Nu există nicio probă factuală pentru acele fabricații. Există însă o încercare, al cărei inventar se va putea face mai tarziu, de a împiedica o schimbare necesară și utilă”.
Marga, bilanț la șase luni de ICR: am stopat excesele, clientelismul, partizanatul by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/80139_a_81464]
-
contradictorii, astfel încât la sfârșitul lecturii cititorul nu poate decât să se solidarizeze cu Socrate și al său " Știu că nu știu". Citite cu sufletul la gură, romanele lui Constantin Virgil Negoiță nu produc niciun fel de progres la nivelul cunoașterii factuale. Chiar dacă sunt doldora de informații și de sugestii privind cauzele unor evoluții mai mult sau mai puțin explicabile din istorie și viața politică, ele nu conduc, în final, decât la revelarea caracterului entropic al percepției și dezbaterilor din lumea contemporană
În laboratoarele politicii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8097_a_9422]
-
întrunește astfel de virtuți și le-a dovedit exemplar de-a lungul împrejurărilor presărate cu vicisitudini în care și-a călit - ca rege și ca român - caracterul. Cartea lui Ivor Porter nu mitizează, nu idealizează, nu exaltă. Tonul ei este factual și precis, scutit de hiperbole și formule encomiastice. Prin însăși directețea și simplitatea ei expozitivă, scrupulos documentată, ea invită la scrutarea câtorva crâmpeie importante din trecutul apropiat al României pre-totalitare, în îngemănarea acestora cu etapele acestei vieți ieșite din comun
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
vreau aici să intru în detalii pentru că acolo vine o campanie electorală cu complicațiile unei campanii vrând-nevrând. Dar trebuie să spun că, în urma ultimelor discuții avute chiar cu nivelele înalte ale politicii olandeze, este foarte clar că se va examina factual, corect pașii făcuți de România pentru pregătirea intrării în Schengen. Sigur, Olanda a mai spus că va ține cont de opinia Comisiei, care este de asemenea raportul MCV. Dar până la această oră nu există din partea olandeză vreo modificare a acestei
Marga: România aderă la Schengen în octombrie () [Corola-journal/Journalistic/43395_a_44720]
-
al criticului. Numai un ignorant total n-a aflat până acum că alegerile din 1946 au fost fraudate, comuniștii câștigând la scor în fața partidelor istorice prin simpla inversare a procentelor obținute. Mizeria respectivă (ca să folosesc un termen neacademic) e netă, factuală, noninterpretabilă, așa cum sunt și crimele politice, arestările, deportările din primul deceniu, mai ales, al comunismului autohton. Dar tot atunci s-a deschis o epocă în care încap indiscutabil mai mult fapte și incomparabil mai multe nuanțe decât vedem în volumul
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
a împotrivit cel mai mult, fie a luptat și a suferit - simultan - ca nimeni altul. Toți ceilalți sunt umbre tremurătoare și efemere pe ecranul atenției și (auto)admirației auctoriale. Jurnalul asumat politic al lui Dumitru }epeneag are însă o densitate factuală puțin obișnuită. În el apar acțiuni și evenimente concrete, cu cap și coadă, cu urme în presa liberă occidentală; contestații violente, polemici extraliterare, liste ale tinerilor scriitori români, care se mișcau în contextul liberal al anului 1968; și liste de
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
labirintului, regăsirea sensului fondator al existenței. Ofelia va trece cu bine ultima încercare și cea mai subtilă, și care, ca toate marile probe este una a sufletului. Cercul se închide perfect cînd această probă este trecută, atît pe firul istoriei factuale, cît și pe firul poveștii care o cuprinde acum deplin. Începînd cu povestea și formula consacrată oricărui început de basm, "A fost odată", filmul se încheie tot cu sigiliul unei formule consacrate a lumii basmului. Întoarcerea prințesei în regatul ei
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]
-
în revistele "Contemporanul", 1968-1973, și România literară, 1974-1988. Textele diferă, în formă și substanță, de la eseul apoftegmatic la jurnal (sau antijurnal), note de voiaj, reportaj reflexiv și narativ. Omogenitatea scrisului său rămâne evidentă, fie că acesta este referențial sau autoreferențial, factual sau ficțional. Descoperim minime operații de travesti comunicațional între genuri și specii literare ori paraliterare. Cu menținerea unei dominanțe a poeziei. Ori doar a unui halou al ei. Căutarea și aflarea de sine nu sunt lipsite de sinuozități artistice și
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
direcțiilor critice? De unde vine, de pildă, această nevoie absolută, imperativă, a istoriei și a faptului istoric, deasupra (dacă nu chiar în locul) judecății critice? MD: Din situare: orice adevăr este deopotrivă istoric și pragmatic. Indiferent de adevărul luat în considerare: științific, factual etc. Nu există - cel puțin, așa văd eu lucrurile - Adevărul. Cunosc o formulare care nu-mi place prea mult, pe care o arăt mereu cu degetul și care vine de la Simone de Beauvoir și Simone Weil; ea sună astfel: " Adevărul
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
regizorul își expune și mai clar intențiile, aceea de a realiza un film care să poată fi vizionat în sălile de conert sau să poată fi expus în muzee de artă contemporană. Într-adevăr, filmul, cu excepția reziduurilor de narativitate, de factual, adică ceea ce mai rămîne din scenariu și din thriller-ul, policier-ul conceptual ar putea să treacă drept un fel de instalație video. Totuși, o instalație video are nevoie de un cadru al ei, care nu este numai cel al
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
Fukuyama vorbește despre "sfârșitul istoriei", iar dușmanii democrației sunt cu totul alții. Lumea descrisă de Raymond Aron nu mai are prea multe lucruri în comun cu lumea de azi. Și totuși cartea sa își păstrează o, poate, surprinzătoare prospețime. Dincolo de factual, ea dezvăluie un tip de comportament intelectual, un model de abordare a istoriei și a politicului, rămase la fel de actuale astăzi, la mai bine de jumătate de secol de la scrierea acestei cărți. A nu avea idei preconcepute, a judeca faptele cu
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
au condus la integrarea economică și instituțională a entităților politice locale transformate în organizații economice active în interiorul noilor medii. Următoarea perturbație importantă, colectivizarea proprietății în regimul comunist, este de natură să evidențieze un caz extrem de reziliență constând în imprimarea informației factuale și evaluative într-un genotip instituțional. Reconstrucția izomorfă a aranjamentului instituțional după anul 2000 demonstrează nivelul ridicat de reziliență al acestuia; paginile de față se vor concentra însă doar asupra perioadei vechi și se vor opri odată cu finalul acesteia. 4
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
într-o stare oarecare de dezvoltare. Pe de altă parte, un genotip - punctul de minimă existență al sistemului socioecologic - constă, în interpretarea mea, exclusiv din informație. Anticipând concluziile capitolului, această informație, suficientă și necesară reactivării genotipului, este de două tipuri: factuală și evaluativă. Răspunsul preliminar la întrebarea ridicată este că reziliența extremă este posibilă atunci când converg două condiții: (1) genotipul este complet, adică informația factuală și evaluativă există și este împărtășită de participanți și (2) condițiile care țin de mediul operațional
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
din informație. Anticipând concluziile capitolului, această informație, suficientă și necesară reactivării genotipului, este de două tipuri: factuală și evaluativă. Răspunsul preliminar la întrebarea ridicată este că reziliența extremă este posibilă atunci când converg două condiții: (1) genotipul este complet, adică informația factuală și evaluativă există și este împărtășită de participanți și (2) condițiile care țin de mediul operațional (autonomie, libertăți etc.) sunt prielnice. Acest lucru este deosebit de important. Semnificația sa este că, în principiu, o organizație poate fi reconstruită oricând se întrunesc
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Ceea ce ne interesează este tipul informației relevante care se imprimă în genotip și modul în care se întâmplă acest lucru. În cazul obștilor, după desființarea lor ca urmare a colectivizării, aranjamentul a fost redus la forma genotipală, constând în informație factuală existentă în arhive, în cercetările școlii monografice și în memoria participanților și, respectiv, în informație evaluativă, adică internalizat în modelele mentale și sub formă de ideologie, manifest sub forma capitalului social și a normelor de reciprocitate. Informația factuală include orice
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]