79 matches
-
1985-1986), unde autorul se interesează mai degrabă de diversitatea tipurilor umane și de varietatea manifestărilor spiritului decât de pitorescul unor peisaje insolite. Povestirile și nuvelele din Călătorie cu bucluc, ca și cele din Pământul spânzuratului (1957), Afișe de bal (1960), Faetonul (1970) sau din Ploaia bleu (1970) valorifică înzestrarea epică a lui P. în construirea unor scene pline de vivacitate, cât și predilecția pentru studiile de caracter. Dacă publicistica lui are tentă literară prin interesul pentru psihologic sau simbolic, romanele Triunghiul
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
15, București, 1959; Afișe de bal, București, 1960; Ore calde, București, 1962; Oameni ai zilelor noastre, București, 1963; Pieton în Cuba, București, 1963; Triunghiul, București, 1964; Orga de bambus, București, 1966; Criza de timp, București, 1969; Amfora sabină, București, 1970; Faetonul, București, 1970; Ploaia bleu, București, 1970; Cimitirul vesel. Monografie sentimentală despre Săpânța (în colaborare cu I. Miclea Mihale), București, 1972; Nord, București, 1972; Sunt fiul lui Nan. Pățanii cu cai, parașute și un avion, București, 1972; Civica, București, 1973; Marșul
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
Pentru că strein mi-a fost de noroc traiul De când mă știu am țesut postav pentru patronul nostru grăsun și gângav. (Ă)”. (George DAN. - Călina Streinului. În: Flacăra, nr. 4 (56) 30 ian.) * „Cu dinții vineți, buze clăpăuge mânând prin sate faetonul cu rât de porc, tot suge, suge să-i crească banița, pogonul. (Ă). Mai an pe secetă-i creșteau tot saci de grână, numai aur calicii mi-l stupeau pe șleau: ’tui dumnezeii de balaur”. (Mihail COSMA - Chiaburul. În: Flacăra
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o să i ierte Agrippinei afrontul ăsta în vecii vecilor, gândește Tiberius, conducându-și mama la lectică. Bătrâna împărăteasă se întinde tacticos pe perne. Înainte să tragă perdelele, grăiește către comandantul gărzii ce o însoțește: — Trimite pe careva să-i aducă faetonul, că poate leapădă și dă vina tot pe mine! GLOSAR Actium, 30 î.Hr. - bătălie navală în care Augustus i-a înfrânt pe Marcus Antonius și pe regina Cleopatra a Egiptului aerarium - tezaurul de stat Agrippa, Marcus Vipsanius - mare general și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu-ncetul s-or topi; Va crește tot ce-n lume este menit să crească, Va bea pîn-în fund cupa, pân va vrea s-o sdrobească, Căci va muri când nu va avea la ce trăi. .......................................... Pe malurile Seinei, în faeton de gală, Cesarul trece palid, în gânduri adâncit; Al undelor greu vuiet, vuirea în granit A sute d-echipajuri, gîndirea-i n-o înșală; Poporul loc îi face tăcut și umilit. Zâmbirea lui deșteaptă, adâncă și tăcută, Privirea-i ce citește în
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
noapte, cu trupul năpădit de o transpirație lipicioasă, cu tâmplele bubuind de pulsațiile sângelui... Așteptând dunga cenușie a dimineților tot mai timpurii (se făcea ziuă din ce în ce mai devreme, se apropia vara), așteptând să audă copitele calului pe caldarâm și fâșâitul roților faetonului, și zgomotul garnițelor de lapte care se ciocneau între ele. Aceasta era ora la care se simțea totdeauna mai bine, lumina sângerie a răsăritului se făcea trandafirie, păsările ciripeau asurzitor în grădină... El se lăsa încet, la loc, în pat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ceară curată și de tămâie, acoperind rușinoasele duhori ale cărnii, uși deschizându-se și închizându-se în spatele lui, plânsete înăbușite, pași pe scara de lemn, hurducăturile unei birje, afară, pe strada desfundată, zornăitul unor garnițe goale de lapte într-un faeton - obișnuitul foșnet al străzii, al casei, al lumii care, rămânând aceeași, încetase să mai fie primitoare și caldă, și unde își ascundea atunci rânjetul dezmățat și înfiorător ? Pași împrejurul lui, ciudatul șuier al aerului auzindu-se parcă mai slab printre
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
„Pe malurile Senei în faeton de gală / Cesarul trece palid, în gânduri adâncit” - scria poetul nostru național, Mihai Eminescu, în cea de a doua jumătate a secolului al 19- lea Î1 decembrie 1874Ă, în poemul „împărat și proletar”, despre relația dintre conducătorul rece, izolat, și
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92338]
-
verbale și la paradoxuri, le făcea totuși mici și discrete servicii medicale. Obosit, Felix se lăsă pe o bancă. Aerul se învineți, apoi se albi, și lucrurile căpătară contururi. Un hârșâit monoton de târn se auzi pe undeva, și două faetoane de lăptari matinali se îndreptară spre oraș. Se făcuse dimineața. Sufletul lui Felix se umplu de elanuri și hotărâri mari. Experiența lui nu se prefăcu în deprimare, ci într-o mare voință de a se ridica deasupra tuturor. Își puse
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Zilele treceau repede. Lina nu băga de seamă. Și n-ar fi băgat de seamă cum se duce viața ei dacă nu s-ar mai fi întîmplat câte ceva... De la o vreme, Cristu Surcel bătea mai des drumul Cuțaridei. Sosea în faetonul lui înalt, lovind caii, cu garnițele pline de lapte, în cămașă albă, desfăcută la gât, roșu în obraz, plin de sănătate, vesel, chiuind și înjurînd. Când lipsea Stere, se da aproape de tejghea, cu ochii în ochii Linei. Nu spunea nimic
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
înspăimîntată să n-o fi văzut cineva. De atunci o chemase pe Aglaia, să stea cu ea până la întoarcerea lui Stere. 97 Bolintineanul venea în fiecare zi și se îmbăta de necaz. Abia îl scoteau ceilalți afară, îl suiau în faeton și-l urneau cu chiu, cu vai spre casă. pin asta i s-a tras lăptarului, pentru că 1-a mirosit negustorul când s-a întors. I-o fi șoptit cineva, a deschis el ochii, nu putea să știe bine. Lina
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a dovedi acest lucru, este suficient să fie puse sub ochiul spiritului aceste consecințe ascunse ale acțiunilor umane pe care ochiul trupului nu le vede. Da, risipa lui Mondor are efecte vizibile în toate privințele: fiecare poate vedea berlinele, landourile, faetoanele sale, picturile ușor afectate de pe plafoane, covoarele bogate, lumina care țâșnește din locuința sa. Toată lumea știe că armăsarii săi pur-sânge aleargă pe turf. Dineurile de la locuința sa din Paris opresc în loc mulțimea pe bulevard și se zice: Iată un om
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
1982, pp. 109-110): (46) Numai Dumnezeu știe cît de puțin seamănă Parisul cu ceea ce ea își imaginase! Acest oraș imens, zgomotos, amețitor, această mulțime, acest du-te-vino fără sfîrșit de trăsuri, de șarete, de tomberoane, de calești, de cabriolete și de faetoane. Și acest vacarm care abia în noapte de se potolește, acele urlete, acele țipete ale vînzătorilor de zarzavaturi, fructe, apă, boarfe, mături, nisip. Aceste scrîșnete de căruțe care se ciocnesc, se agață între ele pe străduțele strîmte, se încîlcesc și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Boierii și mitropolitul îi jurau mare credință și în fața sa îngenuncheau. Sfatul țării îl numi Domn. Petru când află, era după marele său vis și exclamă: -De mult așteptam aceasta ca să vie! Se îmbrăcă cu haine scumpe, cu slujitori, în faeton de gală, se îndrepta către cetatea de scaun. Când se sui în elegantul faeton, pescarul Vladimir prieten din fragedă pruncie strigă: -Domne ce facem cu toate acestea? -Ale voastre sunt. Și care și pește. Și pe deasupra vă dau cărți de
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
numi Domn. Petru când află, era după marele său vis și exclamă: -De mult așteptam aceasta ca să vie! Se îmbrăcă cu haine scumpe, cu slujitori, în faeton de gală, se îndrepta către cetatea de scaun. Când se sui în elegantul faeton, pescarul Vladimir prieten din fragedă pruncie strigă: -Domne ce facem cu toate acestea? -Ale voastre sunt. Și care și pește. Și pe deasupra vă dau cărți de scutiren zilele mele-hotărî blând noul voievod. Ajuns la cetatea de scaun, au început să
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
am tărie. Dă-mi tinereța mea, redă-mi credința Și reapari din cerul tău de stele: Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie! {EminescuOpIV 362} TA TWAM ASI Fiică gingașă de rege, când în haina ta bogată Treci în faeton de gală și te mlădii zâmbitoare, Cum din frunzele-nfobiate râde proaspătă o floare, Toată lumea ce te vede e de tine-nseninată. Sbori cu șase cai ca vântul și răsai ca Aurora. Cu căciulele în mână și cu gurile căscate, Oamenii salută
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de lux, pentru nomenclatura din București) începu să povestească, minunându-se zgomotos, de învâlvoratul bairam al unei nunți întâlnite pe traseu: Mirele era călare pe un cal alb, vorniceii, încălărați și ei, alergau în trap săltat, pe de laturi... Trei faetoane cu zestre, clădită de un stat de om, pe care o sprijineau niște bujori de druște, domnișoarele de onoare, cu ochi negri, înaintau în fața unei fanfare de alămuri, care luceau ca luna și cântau de fierbea sângele în tine... Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Dar, cine știe, poate, odată și odată, i-o suna și lui ceasul... N ici când s-a semnat pacea de la Kuciuk-Kainargi, nici la nunta prințului Charles, nici la lansarea navetei Columbia, nu cred să fi fost atâta puhoi de faetoane, caravele și limuzine cât a potopit târgul Cotnari la o lansare de carte! Adunați ciotcă, polițiștii de la Rutieră erau, în acea sâmbătă, numai lapte și miere: "Vă rugăm să fiți amabil și să acceptați să parcați doi metri mai jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
jos. Un „drumeț”, un „trecător”, un „pieton”. în opera sa nu există imagini cu peisaje văzute de sus, din aer sau de pe mare. Ce a ieșit la „pieptănare”? în poezie, Bacovia vorbește de „autouri”, „cotiugare”, „tramvaie”, „cupeuri de cristal” (echivalentul „faetoanelor de gală” din versurile altora), „aeroplan”, „tren”, „vapor”. în proză - de „biciclete”, „trăsuri”/”trăsuri de plimbare”, „automobile”/”căruțe cu motor” (denumire frecventă în limbajul epocii ante și postbelice), „căruțe”, „care grele”, „brișce”, „camion” și, din nou, „vapor”, „aeroplan”/”avion”, „tren
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
province. (Sunt doar fantezii de prinț / Se respectă o moară / Se fură o țară.) O plimbare prin păduri îmbălsămate cu parfum de salcie, de-a lungul unui lac cu izvor propriu, a încheiat această plimbare fermecată. Eram cu el în faeton; mâna patru cai murgi foarte iuți, înhămați în stil englezesc, cu cât mai puține harnașamente, doar niște simple curele. Alergau înaintea noastră absolut nebunește, ca șobolanii Cenușăresei. Seara ne-am întors la Potsdam, la Palatul de Marmură, pentru cină, unde
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
ciudat aer de sărbătoare, însorit, zgomotos și vesel, cu totul diferit de cum fusese ieri. Acum am să-ți arăt grădina zoologică îmi spune el promenada elegantelor din Berlin. Automobilul roșu aleargă pe o alee umbrită de copaci. Întâlnim trăsuri, câteva faetoane vechi conduse de stăpânii lor, și câțiva cavaleri. El îmi spune: Aș da orice să întâlnim acum persoane din lumea bună. M-ar bucura să văd cât de surprinși ar fi văzându-te. Pana lungă, albastră, de la pălăria mea îmi
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Era așa de târziu! Așteaptă să te vadă. În după-amiaza asta să fii aici începând cu ora cinci, te rog. Îți voi face cunoștință cu Cecilia, apoi vom vizita Sans-Souci și împrejurimile Potsdam-ului. În plimbarea asta te voi duce în faetonul meu, și astfel o să putem sta de vorbă. Pentru dineu o să te îmbraci la Palatul de Marmură. Te rog să te îmbraci cu una din rochiile acelea frumoase de la Paris, ca să fiu foarte mândru de prietenia noastră. Nu una de
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
puțin. Trăsura prințesei este aici. Ea urcă, doamna în gri i se alătură. III le spune să plece primele și să se oprească la Sans-Souci, pentru că el mână caii mai repede. Contele von Oppen pleacă cu soțul meu, cu un faeton tras de patru cai, asemănător celui pe care-l vom ocupa și pe care îl arată cu cravașa. Dar mai întâi vom vedea copiii. Sunt rugată să mă îndrept spre ei. Cel mai mare e cățărat pe scaunul faetonului pe
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
un faeton tras de patru cai, asemănător celui pe care-l vom ocupa și pe care îl arată cu cravașa. Dar mai întâi vom vedea copiii. Sunt rugată să mă îndrept spre ei. Cel mai mare e cățărat pe scaunul faetonului pe care-l va conduce tatăl său. E un băiețel de patru ani și jumătate, îmbrăcat cu o cămașă albă de mătase, cu mâneci scurte, strânsă cu un cordon de piele brodat cu aur. E foarte înalt și lasă impresia
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
dădea spre terase și grădini micuțe à la française, strălucind sub razele unui soare oblic, și că rochiile albe ale burghezelor care se plimbau le înviorau așa cum lebedele înviorează un bazin. Și părăsim Sans-Souci, iar eu îmi reiau locul în faeton. Prințesa imperială plecase deja, după ce a schimbat cu soțul ei câteva cuvinte în legătură cu direcția în care urma să mergem, deoarece el dorea să prelungească puțin plimbarea. Este o vreme admirabilă, sub razele de soare ce se îndreaptă lent spre asfințit
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]