KorAP: Find »[drukola/base=fagocit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

105 matches

Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289

deosebesc: granuloame neimunologice și imunologice. Granuloamele neimunologice la rândul lor pot fi inactive: granuloamele de corpi străini inerți produse de talc, materiale plastice, substanțe cu proprietăți imunosupresive și granuloame neimunologice active produse de corpi străini cu efect letal, toxic, asupra fagocitelor (siliciu la om și numai experimental, la animaleă. În raport cu substanță generatoare se utilizează în aceste cazuri și denumirile de: oleogranuloame, lipogranuloame, parafinoame, talcogranuloame, granuloame de sutura (produse de catgut și matasea etc. Granuloamele imunologice sunt cele mai importante, granulomul tuberculos

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
particulelor vii fagocitabile printr-o multitudine de factori umorali, cunoscuți sub numele generic de opsonine. Aceste substanțe naturale sau dobândite coafează suprafață bacteriilor făcându-le susceptibile fagocitozei. În cadrul opsoninelor Bochsler Ph. și Slauson D.O. (2002Ă menționează receptorii Fc ai fagocitelor care interacționează cu fragmentul C3b al complementului și fibronectina, o glicoproteină dimerică ce poate lega mai multe suprafețe. Moise și Șuțeanu (1988Ă au descris trei mecanisme ale opsonizării: - porțiunea Fc a imunoglobulinelor (IgGĂ se atașează de receptorul Fc de pe suprafață

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
o glicoproteină dimerică ce poate lega mai multe suprafețe. Moise și Șuțeanu (1988Ă au descris trei mecanisme ale opsonizării: - porțiunea Fc a imunoglobulinelor (IgGĂ se atașează de receptorul Fc de pe suprafață granulocitului neutrofil și se realizează astfel o punte între fagocit și bacterie; - prin intermediul caii clasice a complementului, fracțiunea C3b de pe suprafață bacteriei adera de receptorul C3 de pe suprafață neutrofilului; și MORFOPATOLOGIA PROCESELOR DE RESORBȚIE ȘI DETERSIE 171 - prin intermediul caii alternative, cănd componentă C3 se fixează direct pe suprafața bacteriilor. Asemănător

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
neutrofilului; și MORFOPATOLOGIA PROCESELOR DE RESORBȚIE ȘI DETERSIE 171 - prin intermediul caii alternative, cănd componentă C3 se fixează direct pe suprafața bacteriilor. Asemănător altor procese endocitare și în cadrul desfășurării fagocitozei se pot identifica trei stadii distincte: chemotactismul cu recunoașterea și atașarea fagocitului de particulă fagocitabilă, incorporarea sau înglobarea acesteia și uciderea, degradarea sau digestia particulei. 1. Chemotactismul, recunoașterea și atașarea fagocitului Așa cum s-a văzut din cap. Inflamații una din particularitățile fagocitelor este migrarea mai mult sau mai putin rapidă a

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
suprafața bacteriilor. Asemănător altor procese endocitare și în cadrul desfășurării fagocitozei se pot identifica trei stadii distincte: chemotactismul cu recunoașterea și atașarea fagocitului de particulă fagocitabilă, incorporarea sau înglobarea acesteia și uciderea, degradarea sau digestia particulei. 1. Chemotactismul, recunoașterea și atașarea fagocitului Așa cum s-a văzut din cap. Inflamații una din particularitățile fagocitelor este migrarea mai mult sau mai putin rapidă a acestor celule spre teritoriile devenite critice sub influența unor agresori, acțiune cunoscută sub numele de chemotactism sau chemotaxie. Ea

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
identifica trei stadii distincte: chemotactismul cu recunoașterea și atașarea fagocitului de particulă fagocitabilă, incorporarea sau înglobarea acesteia și uciderea, degradarea sau digestia particulei. 1. Chemotactismul, recunoașterea și atașarea fagocitului Așa cum s-a văzut din cap. Inflamații una din particularitățile fagocitelor este migrarea mai mult sau mai putin rapidă a acestor celule spre teritoriile devenite critice sub influența unor agresori, acțiune cunoscută sub numele de chemotactism sau chemotaxie. Ea se efectuează sub controlul unor chemokine, factori chemoatractanți sau factori chemotaxici. I-

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
alt pol. Se formează două vezicule diferite, una cu receptorii liberi care emigra pe suprafața unde vor fi reexprimați și alta care va fuziona cu lizozomii în vederea degradării materialului fagocitat (După Olinescu A., 1995Ă. IOAN PAUL172 Recunoașterea, atașarea și fixarea fagocitului de particulă străină este mediata sau nu de receptori și opsonine, imunoglobulina G și fracțiuni ale complementului. Opsonizarea are rolul de a crește hidrofobicitatea bacteriilor, reducând repulsia electrostatica dintre bacterii și fagocite, ambele cu sarcina negativă a suprafeței. Particulă fagocitabilă

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
A., 1995Ă. IOAN PAUL172 Recunoașterea, atașarea și fixarea fagocitului de particulă străină este mediata sau nu de receptori și opsonine, imunoglobulina G și fracțiuni ale complementului. Opsonizarea are rolul de a crește hidrofobicitatea bacteriilor, reducând repulsia electrostatica dintre bacterii și fagocite, ambele cu sarcina negativă a suprafeței. Particulă fagocitabilă trebuie să fie mai hidrofoba decât suprafață fagocitului. Virulenta bacteriilor este strâns legată de hidrofobicitatea pereților acestora. Bacteriile cu hidrofobicitate crescută sunt mai usor fagocitate decât bacteriile capsulate. Ele sunt fagocitate (internalizate

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
de receptori și opsonine, imunoglobulina G și fracțiuni ale complementului. Opsonizarea are rolul de a crește hidrofobicitatea bacteriilor, reducând repulsia electrostatica dintre bacterii și fagocite, ambele cu sarcina negativă a suprafeței. Particulă fagocitabilă trebuie să fie mai hidrofoba decât suprafață fagocitului. Virulenta bacteriilor este strâns legată de hidrofobicitatea pereților acestora. Bacteriile cu hidrofobicitate crescută sunt mai usor fagocitate decât bacteriile capsulate. Ele sunt fagocitate (internalizate, omorâte și digerateă aproape spontan. Fig. 3.4. Reprezentarea schematica a fagocitozei (După Thompson, 1984Ă Dimpotrivă

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
capsula poliozidică hidrofilică (Streptoccocus pneumoniaeă sunt slab fagocitate. Față de aceste bacterii, organismul intervine prin opsonizare. Mycobacterium bovis nu este omorât prin fagocitoza, pentru că după internalizare el se înconjoară de o zonă electronotransparentă (ETZĂ care nu se supune acțiunii bactericide a fagocitelor. Atenție! Zona electronotransparentă nu se formează în culturi și nici în infecțiile mai recente de 3 luni. 2. Incorporarea complexului antigen-opsonină Complexul antigen-opsonină, respectiv particulă fagocitabilă se fixează pe plasmalema sensibilizata a fagocitului și induce activarea receptorilor care la rândul

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
care nu se supune acțiunii bactericide a fagocitelor. Atenție! Zona electronotransparentă nu se formează în culturi și nici în infecțiile mai recente de 3 luni. 2. Incorporarea complexului antigen-opsonină Complexul antigen-opsonină, respectiv particulă fagocitabilă se fixează pe plasmalema sensibilizata a fagocitului și induce activarea receptorilor care la rândul lor va determina agregarea proteinelor MORFOPATOLOGIA PROCESELOR DE RESORBȚIE ȘI DETERSIE 173 contractile ale citoscheletului și emiterea de pseudopode, tentacule membranocitoplasmatice care învăluind particulă respectivă și unindu-și vârfurile formează o vezicula ce

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
va fi internalizată în citosol - așa-numita vacuola fagocitică, heterofagozom sau fagozom (Diculescu I. și colab., 1971Ă. Prin unirea fagozomului cu lizozomii primari se formează fagolizozomii. În tot acest parcurs ionii de Ca2+ acționează că mesageri secunzi participând la activarea fagocitelor, respectiv emiterea pseudopodelor, mișcarea intracelulara a diferitelor organite, reducerea consistentei citosolului. Simplă perturbare a plasmalemei granulocitelor neutrofile declanșează așa-numita explozie respiratorie (respiratory burst phagocytosisă, cu generarea de produși toxici ai oxigenului. 3. Uciderea microbilor sau/și degradarea fagolizozomului În

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

prin care se leagă de receptori celulari sau complement (Figura 1.2). Fig. 1.2 Structura anticorpilor ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 18 Anticorpii îndeplinesc mai multe roluri:  Favorizarea fagocitozei prin imobilizarea unor microbi, opsonizare sau stimularea digestiei enzimatice a fagocitelor  Neutralizarea toxinelor microbiene  Neutralizarea particulelor virale libere circulante  Distrugerea celulelor infectate Blocarea atașării microbilor pe receptori  Inițierea inflamației prin interacționarea cu antigenele și complementul. Anticorpii secretați pot fi monomeri (IgG, IgE, IgD), dimeri (IgA) sau pentameri (IgM). Imunograma serică este

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

care sunt factori de creștere pentru endoteliul vascular, stimulând creșterea celulelor endoteliale și angiogeneza. Familia factorilor de creștere hematopoietici reglează creșterea, diferențierea, supraviețuirea și activarea celulelor hematopoietice. Aici sunt incluși: CSF-1, M-CSF, SCF. CSF-1 mediază proliferarea și diferențierea precursorilor fagocitelor mononucleare și este necesar pentru supraviețuirea monocitelor și a macrofagelor. În general, fiecare factor de creștere recunoaște un singur tip de receptor. În funcție de acțiunea lor în procesul de stimulare a creșterii, factorii de creștere sunt clasificați astfel: factori de competență

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
par să inducă expresia unor seturi distincte de gene, din care numai unele au fost identificate. Rămâne de văzut dacă toate sau măcar una din aceste gene reprezintă o componentă obligatorie a unei căi specifice a morții celulare. Recunoașterea de către fagocite a celulelor intrate în apoptoză Un aspect cheie al procesului de apoptoză este recunoașterea celulelor respective de către celulele cu funcție fagocitară și ingerarea lor când încă sunt intacte, protejând astfel țesuturile de consecințele potențial nocive ale eliberării conținutului celulelor muribunde

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
cu funcție fagocitară și ingerarea lor când încă sunt intacte, protejând astfel țesuturile de consecințele potențial nocive ale eliberării conținutului celulelor muribunde. Defecte ale acestui mecanism de clearance ar putea reprezenta o cale de producere a unor afecțiuni. Macrofagele reprezintă „fagocitele profesionale” implicate în înlăturarea celulelor și a corpilor apoptotici, dar pot participa și alte tipuri celulare: celule epiteliale sau chiar celule tumorale, care pot prelua celule apoptotice vecine. Mecanismele de clearance sunt foarte eficiente încât în secțiuni tisulare, celulele apoptotice

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
celulare: celule epiteliale sau chiar celule tumorale, care pot prelua celule apoptotice vecine. Mecanismele de clearance sunt foarte eficiente încât în secțiuni tisulare, celulele apoptotice sunt observate de obicei în interiorul altor celule [6,39]. Pentru a explica mecanismul prin care fagocitul este „înștiințat” că o celulă vecină intactă este senescentă, urmând a intra în apoptoză, s-au propus trei ipoteze în cazul neutrofilelor din focarul inflamator. 1. Lectine. Printr-un mecanism încă neelucidat, are loc o pierdere a reziduurilor terminale de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
mecanism încă neelucidat, are loc o pierdere a reziduurilor terminale de acid sialic de la nivelul lanțurilor laterale de glicoproteine membranare. Astfel, galactoza, N acetil-galactozamina și N acetil-glucozamina sunt accesibile pentru interacțiunile cu lectinele macrofagelor. 2. Receptorul vitronectinic integrină / trombospondină al fagocitelor Proteinele și glicoproteinele leagă anumiți membri ai superfamiliei integrinelor. O serie de experimente au relevat că integrina α v β 3 (receptorul pentru vitronectină VnR) de pe suprafața macrofagului participă și la recunoașterea neutrofilelor apoptotice de către fagocite semi-profesionale, cum ar fi

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
vitronectinic integrină / trombospondină al fagocitelor Proteinele și glicoproteinele leagă anumiți membri ai superfamiliei integrinelor. O serie de experimente au relevat că integrina α v β 3 (receptorul pentru vitronectină VnR) de pe suprafața macrofagului participă și la recunoașterea neutrofilelor apoptotice de către fagocite semi-profesionale, cum ar fi fibroblastele. 3. Receptorii fagocitici pentru fosfatidilserine În stratul exterior al membranei celulare normale predomină sfingomielina și fosfatidilcolina, în timp ce în stratul interior predomină fosfolipidele anionice cum ar fi fosfatidilserina (PS). Pe suprafața celulelor alterate apar cantități crescute

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
electrică și caracterul hidrofob, ar putea fi recunoscută de către posibili receptori ai macrofagului. Selecția unuia sau a mai multor mecanisme de recunoaștere a celulelor apoptotice de către un tip celular particular poate depinde de lineajul celulei apoptotice, de natura și starea fagocitului implicat. Cu certitudine că există mecanisme de recunoaștere diferite la dispoziția macrofagelor, dar semnificația alegerii lor într-o anumită circumstanță rămâne de stabilit . Apoptoza în terapia cancerului Orice intervenție farmacologică având ca scop stimularea sau inhibarea morții celulare programate trebuie

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
care sunt factori de creștere pentru endoteliul vascular, stimulând creșterea celulelor endoteliale și angiogeneza. Familia factorilor de creștere hematopoietici reglează creșterea, diferențierea, supraviețuirea și activarea celulelor hematopoietice. Aici sunt incluși: CSF-1, M-CSF, SCF. CSF-1 mediază proliferarea și diferențierea precursorilor fagocitelor mononucleare și este necesar pentru supraviețuirea monocitelor și a macrofagelor. În general, fiecare factor de creștere recunoaște un singur tip de receptor. În funcție de acțiunea lor în procesul de stimulare a creșterii, factorii de creștere sunt clasificați astfel: factori de competență

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
par să inducă expresia unor seturi distincte de gene, din care numai unele au fost identificate. Rămâne de văzut dacă toate sau măcar una din aceste gene reprezintă o componentă obligatorie a unei căi specifice a morții celulare. Recunoașterea de către fagocite a celulelor intrate în apoptoză Un aspect cheie al procesului de apoptoză este recunoașterea celulelor respective de către celulele cu funcție fagocitară și ingerarea lor când încă sunt intacte, protejând astfel țesuturile de consecințele potențial nocive ale eliberării conținutului celulelor muribunde

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
cu funcție fagocitară și ingerarea lor când încă sunt intacte, protejând astfel țesuturile de consecințele potențial nocive ale eliberării conținutului celulelor muribunde. Defecte ale acestui mecanism de clearance ar putea reprezenta o cale de producere a unor afecțiuni. Macrofagele reprezintă „fagocitele profesionale” implicate în înlăturarea celulelor și a corpilor apoptotici, dar pot participa și alte tipuri celulare: celule epiteliale sau chiar celule tumorale, care pot prelua celule apoptotice vecine. Mecanismele de clearance sunt foarte eficiente încât în secțiuni tisulare, celulele apoptotice

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
celulare: celule epiteliale sau chiar celule tumorale, care pot prelua celule apoptotice vecine. Mecanismele de clearance sunt foarte eficiente încât în secțiuni tisulare, celulele apoptotice sunt observate de obicei în interiorul altor celule [6,39]. Pentru a explica mecanismul prin care fagocitul este „înștiințat” că o celulă vecină intactă este senescentă, urmând a intra în apoptoză, s-au propus trei ipoteze în cazul neutrofilelor din focarul inflamator. 1. Lectine. Printr-un mecanism încă neelucidat, are loc o pierdere a reziduurilor terminale de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
mecanism încă neelucidat, are loc o pierdere a reziduurilor terminale de acid sialic de la nivelul lanțurilor laterale de glicoproteine membranare. Astfel, galactoza, N acetil-galactozamina și N acetil-glucozamina sunt accesibile pentru interacțiunile cu lectinele macrofagelor. 2. Receptorul vitronectinic integrină / trombospondină al fagocitelor Proteinele și glicoproteinele leagă anumiți membri ai superfamiliei integrinelor. O serie de experimente au relevat că integrina α v β 3 (receptorul pentru vitronectină VnR) de pe suprafața macrofagului participă și la recunoașterea neutrofilelor apoptotice de către fagocite semi-profesionale, cum ar fi

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]