140 matches
-
un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente în aerul inhalat (fapt extrem de important în administrarea de medicamente sub formă de aerosoli). Epurarea substanțelor volatile din sânge este posibilă datorită permeabilității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
agregarea și activarea neutrofilelor, eliberarea enzimelor proteolitice de la nivelul celulelor mezenchimale, fiind responsabil de distrucțiile tisulare. Trebuie subliniat că efectele IL1/TNF depind de titrul acestora. Citokinele proinflamatorii: oInterleukina 1 (IL-1) și TNF mediază migrarea și activarea locală a celulelor fagocitare și eliberarea mediatorilor lipidici de tipul PGE2, tromboxanului și factorului activator plachetar (PAF). oIL-1 induce și sinteza de IL-8, care este un factor chemotactic extrem de activ pentru neutrofile și monocite, stimulând totodată și eliberarea enzimelor din neutrofile. oIL-1 și TNF
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
care vor adera la endotelii și prin diapedeză vor ajunge la locul infecției. Microorganismele sunt distruse prin fagocitoză și procese oxidative (radicali liberi de oxigen) sau neoxidative (proteine cationice, hidrolaze, pH acid etc.) de liză la nivelul fagozomilor. Alte celule fagocitare sunt macrofagele fixe și monocitele (macrofage mobile) care circulă pe cale sanguină spre focarul de infecție. În aceste mecanisme fagocitare intervin o serie de factori care au rol de stimulare a activității macrofagelor, cum ar fi factorul de activare a macrofagelor
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
procese oxidative (radicali liberi de oxigen) sau neoxidative (proteine cationice, hidrolaze, pH acid etc.) de liză la nivelul fagozomilor. Alte celule fagocitare sunt macrofagele fixe și monocitele (macrofage mobile) care circulă pe cale sanguină spre focarul de infecție. În aceste mecanisme fagocitare intervin o serie de factori care au rol de stimulare a activității macrofagelor, cum ar fi factorul de activare a macrofagelor (MAF), interleukina-1, gamma interferonul (sintetizat de limfocitele T activate). Macrofagele intervin în inițierea și modularea răspunsului imun celular și
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
ajungând la un diametru de 25-80 µm . Au forme foarte variate, neregulate, adesea cu prelungiri citoplasmatice (Cotuțiu C., 1984Ă. Macrofagele activate au număr sporit de lizozomi, mitocondrii și vezicule de pinocitoză. Au viața mai lungă decât granulocitele neutrofile și funcții fagocitare mai limitate decât ale granulocitelor neutrofile. Există astfel o serie de bacterii (îndeosebi Mycobacterium spp.Ă, care înglobate (fagocitateă de macrofage, nu sunt procesate până la nivelul de antigen, ci dimpotrivă macrofagele le oferă o nișă ecologică favorabilă supraviețuirii și chiar
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
redusă, de origine limfoepitelială. Celulele prezentatoare de antigen, de origine monocitarmacrofagică ăă Celulele prezentatoare de antigen, de origine monocitarmacrofagică, sunt clasificate de către Roitt și colab. (1989Ă în: - CPA constitutive nefagocitare: - celulele lui Langerhans, - celulele interdigitate, - celulele dendritice; și - CPA facultativ fagocitare: - astrocitele, - celulele foliculare tiroidiene, - celulele endoteliale din țesutul limfoid și vascular. În literatura mai sunt semnalate, la șoareci, celulele lui Granstein, asemănătoare cu celulele lui Langerhans. Celulele lui Langerhans (să nu se confunde cu celulele insulelor lui Langerhans din pancreasă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
PAUL88 lui Birbek (Roitt și colab., 1989Ă, a căror semnificație biologică este puțin cunoscută. Celulele de tip ÎI au citoplasma mai densă și prelungiri dendritice mai puține. Deși celulele lui Langerhans sunt derivate din macrofagele măduvei osoase, nu au funcții fagocitare. Localizate în epiderm, fixează antigenele pătrunse în piele, pe suprafața prelungirilor dendritice și migrează pe calea limfaticelor aferente spre zona paracorticală a nodurilor limfatice, unde se transformă în celule interdigitate și contribuie la formarea unei nișe ecologice favorabilă sensibilizării limfocitelor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pinocitoză prin faptul că inductorul de fagocitoza este totdeauna o particulă solidă; posedă o anumita sarcina electrică, pe când corpusculul fagocitat este neutru; este precedată de o sensibilizare a particulei prin opsonizare. Deși majoritatea celulelor, în anumite condiții pot capătă proprietăți fagocitare, această capacitate este specifică leucocitelor granulocitare, numite și microfage și monocitelor transformate în macrofage. Microfagele au viața scurtă, la sfârșitul unei intervenții mor, în timp ce macrofagele își pot repeta acțiunile fagocitare (Tizard J.R., 2004Ă. Elementul caracteristic al fagocitozei constă într-o
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
opsonizare. Deși majoritatea celulelor, în anumite condiții pot capătă proprietăți fagocitare, această capacitate este specifică leucocitelor granulocitare, numite și microfage și monocitelor transformate în macrofage. Microfagele au viața scurtă, la sfârșitul unei intervenții mor, în timp ce macrofagele își pot repeta acțiunile fagocitare (Tizard J.R., 2004Ă. Elementul caracteristic al fagocitozei constă într-o sensibilizare specifică a particulelor vii fagocitabile printr-o multitudine de factori umorali, cunoscuți sub numele generic de opsonine. Aceste substanțe naturale sau dobândite coafează suprafață bacteriilor făcându-le susceptibile fagocitozei
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Interferonii (α, β, γ) sunt glicopeptide cu rol antiviral, antiproliferativ și imunomodulator. Fibronectina este o glicoproteină cu rol în aderența intercelulară, și fagocitoză. 1.5.3 Factori celulari nespecifici Fagocitoza este cel mai puternic și rapid mecanism de apărare. Celulele fagocitare “specializate” sunt polimorfonuclearele neutrofile, macrofagele și celulele “Natural Killer” (NK). Polimorfonucleare neutrofile sunt activate de complement, factori chemotactici sau de metaboliți ai acidului arahidonic. Macrofagele pot fi circulante, denumite monocite sanguine și macrofage fixe, cu denumiri specifice țesutului (celule Kupffer
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și a proteja țesutul înconjurător. Granuloamele sunt colecții compacte, organizate central din macrofage și celule epitelioide (fig. 8.1), înconjurate de limfocite. Macrofagele, sub influența stimulării citokinelor se diferențiază în celule epitelioide, capătă proprietăți secretorii si bactericide, pierd capacitatea de fagocitare și fuzează pentru a forma celule gigante multinucleate (D). În granuloamele mature fibroblastele și colagenul înconjoară aglomerarea rotundă de celule, în unele cazuri apărând scleroza, alterând astfel arhitectura organului și funcția sa (F). Elementul principal în sarcoidoză este prezența celulelor
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
produc citokine inflamatorii și enzime, care permit clearance ul microbian. Acest răspuns inițial este util atât pentru limitarea infecției, cât și pentru inițierea răspunsului imun specific. Factori celulari nespecifici Fagocitoza este cel mai puternic și rapid mecanism de apărare. Celulele fagocitare “specializate” sunt polimorfonuclearele neutrofile, macrofagele și celulele “Natural Killer” (NK). Polimorfonucleare neutrofile sunt activate de complement, factori chemotactici sau de metaboliți ai acidului arahidonic. Macrofagele pot fi circulante, denumite monocite sanguine și macrofage fixe, cu denumiri specifice țesutului (celule Kupffer
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu Legionella pneumophilla (febra de Pontiac) Legionella reprezintă 1-15% dintre pneumoniile comunitare spitalizate în Europa, înregistrând o mortalitate de 5-30%. Legionella pneumophila este un bacil gram negativ ubicuitar, cu creștere intracelulară, cultivabil pe medii speciale. Legionella se multiplică în interiorul celulelor fagocitare, scăpând acțiunii complementului seric și anticorpilor, dar patogenia acestei infecții este incomplet elucidată. Transmiterea se face prin contaminare hidro aerică, prin contact cu obiecte contaminate: instalații de aer condiționat, de refrigerare, piscine, dușuri, robinete, canalizări, echipamente medicale respiratorii. Nu se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
transmite boala la om sunt: iepurii sălbatici, porcii, pisicile și câinii. Patogenie Coxiella burnetti are capacitatea de a se multiplica în fagolizozomii macrofagelor, prin inhibarea fazei de maturizare a fagozomilor și adaptarea la mediul acid, scăzând capacitatea bactericidă a celulelor fagocitare. Mecanismele patogenice în forma acută sunt explicate de producția excesivă de citokine proinflamatorii (TNF). Persistența Coxiellei în fagolizozomi este caracteristică formelor cronice, asociate cu excesul de IL10 și scăderea raportului LTCD4/LTCD8. Cronicizarea poate fi explicată de variațiile de virulență
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de 3 linii celulare: 1. seria granulocitară formată din neutrofile nesegmentate (tinere) și segmentate (adulte), eozinofile și bazofile. Denumirea seriei provine de la conținutul unor granulații specifice în citoplasmă. Rolul neutrofilelor este de a distruge molecule "țintă" diverse prin procesul de fagocitare (înglobarea moleculei și distrugerea sa prin eliberarea unui material enzimatic). Eozinofilele și bazofilele participă în procesele de inflamație și reacții de hipersensibilizare. 2. seria limfocitară este reprezentată de limfocitele T (auxiliare, citotoxice, supresoare) și B, celule cu activitate complexă, care
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
utilizat Candida Albicans și Enterococcus faecalis pentru a demonstra microcinematografic drumul acestora prin peretele intestinal și apoi în circulația de întoarcere la ficat și ganglionii mezenterici (3, 286). La microscopia electronică s-a demonstrat următorul traseu microbian: - invadarea masivă fără fagocitare a citoplasmei mucoasei intestinale unde agenții patogeni nu formează fagozoni și nu sunt atacați și lezați de aparatul lizozomal al celulelor invadate; - agenții patogeni părăsesc celulele și traversează liber membrana bazală a epiteliului mucoasei, vasele vilozității, venele și chiliferele în
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
o altă celulă sau fragmente ale unei celule sau organism, prin înglobarea acestora în interiorul extensiunilor membranei sale celulare. Macrofagul este un tip de celulă ce aparține țesutului conjunctiv de apărare. Acesta din urmă prezintă un tip specializat de celule albe fagocitare, adică celule care realizează fagocitoza. Macrofagele circulă în tot organismul, înghițind și digerând bacterii invadatoare, material străin și resturi celulare proprii sau străine. Macrofagele fagocitează orice celulă opsonizată, adică învelită cu anticorpi, precum și celulele tisulare moarte. Limfocitul este o celulă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu acțiune nespecifică, independentă de caracterul nonself al unei substanțe sau al unui agent infecțios. Funcția principală a sistemelor celulare cu acțiune nespecifică este fagocitoza. Ele intră în acțiune după ce agentul infecțios a depășit barierele mecanice protectoare ale organismului. Sistemul fagocitar include celule de origine mezodermică, cu distribuție difuză în organism, care au capacitatea de a îngloba molecule nonself, virusurile și celulele străine și de a le distruge prin procese enzimatice de digestie intracelulară. Fenomenul fagocitozei (În limba greacă phagein - a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
specializate, precum macrofagele și neutrofilele, ea evoluând ca un mecanism care susține o varietate de procese biologice: înglobarea și distrugerea agenților infecțioși și a celulelor senescente, remodelarea tisulară în cursul dezvoltării embrionare, răspunsul imun, procesul inflamator. 1.2.4. SISTEMUL FAGOCITAR MONONUCLEAR (SFM) Fagocitele mononucleare se găsesc în toate țesuturile, dar în condiții obișnuite, proliferarea lor are loc numai în măduva osoasă. SFM reunește toate tipurile de celule cu capacitate fagocitară bine exprimată, precum și precursorii lor. Conceptul SFM a fost elaborat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sau este orientată de asemenea stimuli și se numește chimiotaxie. Deplasarea orientată este ușurată de enzimele active la pH-ul acid tisular, pe care macrofagul le secretă în condițiile procesului inflamator. 1.2.4.1. Receptorii membranari ai macrofagului Sistemul fagocitar mononuclear are capacitatea de a discrimina un număr mare de agenți patogeni, în raport cu selful, utilizând un număr relativ restrâns de receptori, deși agenții infecțioși au tendința de a suferi mutații. Această tendință este contracarată de existența unor receptori ce recunosc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Ig. Cei mai numeroși sunt receptorii pentru regiunea Fc a IgG monomeră (IgG citofilă), IgG agregată și IgG din complexele imune (Fc gama R I, Fc gama R II, Fc gama R III). Acești receptori constituie legătura crucială dintre celulele fagocitare efectoare și limfocitele care secretă imunoglobuline. Fc gama R I (CD64) este receptorul de mare afinitate care leagă IgG monomeră, iar exprimarea sa este stimulată de IFN. Acești receptori mediază ADCC. Fc gama R II (CD32) este receptorul de mică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de 7 µg/ml, iar în faza acută, la om, de 220 µg/ml. Chiar dacă este un reactant de fază acută, LBP se găsește în concentrații suficiente în plasma normală, pentru a avea rol de apărare în timpul infecției. Diferiții receptori fagocitari trimit semnale spre citoscheletul de actină și inițiază mecanismele de internalizare. 1.2.4.2. Activarea macrofagului Activarea macrofagului are loc în condițiile stimulării antigenice și este un proces care decurge stadial, în două etape:- recrutarea monocitului imatur din sânge
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
față de agentul infecțios și nu infecției sau efectului toxic direct al LPS. Dacă macrofagul este activat prin stimulare antigenică de durată sau nu reușește să elimine agenții patogeni intracelulari, el poate deveni refractar la stimularea ulterioară. 1.2.5. SISTEMUL FAGOCITAR POLIMORFONUCLEAR Polimorfonuclearele (PMN) sau granulocitele sunt celule fagocitare „profesioniste” de tip microfag, din sângele circulant. Ele se găsesc la toate organismele cu sistem circulator și au rol în eliminarea microorganismelor patogene cu localizare extracelulară. Funcția lor se suprapune parțial cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
toxic direct al LPS. Dacă macrofagul este activat prin stimulare antigenică de durată sau nu reușește să elimine agenții patogeni intracelulari, el poate deveni refractar la stimularea ulterioară. 1.2.5. SISTEMUL FAGOCITAR POLIMORFONUCLEAR Polimorfonuclearele (PMN) sau granulocitele sunt celule fagocitare „profesioniste” de tip microfag, din sângele circulant. Ele se găsesc la toate organismele cu sistem circulator și au rol în eliminarea microorganismelor patogene cu localizare extracelulară. Funcția lor se suprapune parțial cu aceea a sistemului fagocitar mononuclear. Acesta controlează microorganismele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sau granulocitele sunt celule fagocitare „profesioniste” de tip microfag, din sângele circulant. Ele se găsesc la toate organismele cu sistem circulator și au rol în eliminarea microorganismelor patogene cu localizare extracelulară. Funcția lor se suprapune parțial cu aceea a sistemului fagocitar mononuclear. Acesta controlează microorganismele parazite cu localizare intracelulară, față de care PMN sunt ineficiente. După caracterele tinctoriale ale granulațiilor se disting: PMN neutrofile (PMNN), eozinofile (PMNE) și bazofile (PMNB). PMN sunt adevărate sisteme celulare de „asalt” în procesele de apărare antiinfecțioasă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]