692 matches
-
zilele cât și cutumele locale au fost puternic influențate de obiceiurile orientului mijlociu. Economisirea nu este o obișnuință iar, pentru respectarea tradițiilor, o nuntă cu 1000 invitați sau un parastas cu 1000 participanți nu sunt o raritate deoarece reprezintă o fală. Sărmanul care-și duce viața de azi pe mâine dar fericit în cuibușorul său este dezechilibrat deodată de un eveniment care, conform cutumelor locale, îl obligă social. Omul se împrumută de la cămătari apoi devine sclavul acestuia deoarece nu-și poate
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
Adoarme universul, se scutură perdeaua, Pe cerul fără vârstă, de nori cu frunți cutate, Cu grația-i divină, domol, dansează neaua, Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate. Stăpână peste ghețuri, alunecă agale, Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală, Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene privirea-i rimelată, Când toarnă peste vise, rânjind, a
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1482491297.html [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]
-
ai Daciei.Mai în față, șes întins acoperit cu corturi care adăpostesc armia romană. În fața cortului împărătesc traian stă de vorbă cu Licinius, Longinus și alte căpetenii ale castei.). Scena 1. TRAIAN După cum vezi Licinius, podul îl trecem cu mare fală, Dar ... am în suflet o îndoială Pe care mi-ai alungato acum, Fiindcă nu cunoșteam spre inima Daciei drum. E țară cu multe cotituri, mreje și oșteni șireți, Cu fete frumoase și vrăjitori isteți. Iubite Licinius mi-ai dat încredere
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
încredere și ostașilor mei Ai dat sprijinul tău, te fac eroul Romei! Să cadă miresme ca în vise, Semințe de grâu pe altare aprinse! ( I se dă dintre acestea aflate într-un vas anume de către un oștean.). Ne așteaptă cu fală Penații Fetele, nevestele și frații! Zei ai Romei mândre, purtați cu grija înaltei cetăți, Faceți să cadă sub spadă și scut vietăți, Brațul roman să se întindă până departe, Stăpânirea lui Jupiter, a lui Marte, dreptatea împarte! A voastră e
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
iubești, Așa îi stă bine unuio general roman victorios. LICINIUS E bună chibzuiala. Sunt bucuros Să îndeplinesc porunca împăratului maiestos! TRAIAN Ai Romei suntem, patroni și salvatori! Capitalei lumii să-i aducem vestitele comori. Să mergem oșteni, birunța ne așteaptă! Fala romană e plămădită din faptă, Din străbuna vitejie, ... din a noastră mândrie. Cu încredere să pășim pe podul lui Traian Spre ținta deplină din acest an! Licinius vei merge în frunte! Armia romană e un munte! ( Oastea începe să treacă
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
mândrul soare. M-am primenit adesea, mai mereu Sau când făceam cu alții vreo prinsoare. Se-aude gălăgie mai spre seară Pe ulița ce-acuma este goală. Mi-e dor de praful ridicat afară Când ne plimbam, murdari, cu mare fală. Întoarcerea în sat e lucru mare Ce doar creștinii astăzi mai arată. Când așteptam cu mare-nfrigurare Să ne întoarcem iar, ca altădată. La plugul obosit de așteptare Când brazda o despică însetat. Acuma zace într-o nepăsare Fiindcă flăcăi
ÎNTOARCEREA ÎN SAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1468988100.html [Corola-blog/BlogPost/382558_a_383887]
-
dat-o s-o păstrezi și poate-așa-mi va fi mai dulce sfârșitul știind că mor de mâna ta și nu va fi mare scofală în clipa morții triumfală în brațe-atunci ca să mă strângi și voi pleca zâmbind în fală că-s ultimul dintre netrebnici și primul care te-a făcut să plângi Referință Bibliografică: sunt primul care te-a făcut să plângi / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 775, Anul III, 13 februarie 2013. Drepturi de Autor
SUNT PRIMUL CARE TE-A FĂCUT SĂ PLÂNGI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sunt_primul_care_te_a_facut_s_george_safir_1360746499.html [Corola-blog/BlogPost/351880_a_353209]
-
lui Cristos care a luat asupra Sa totul pentru mântuirea noastră și s-a dat la moarte pentru toți: “Milenii de foc am trăit într-o viață - / Și tot ce-am ales n-are-n lume folos - / Că nu despre aur ori fală învață - / Ci despre Păstorul Iubirii, Hristos - // Și tot Universul am mers - era piață - / Și tot se vindea, o, atât de frumos! / Și toți se luptau pentru propria lor viață - / Dar viața-și dădea, pentru toți, doar Hristos - // Și timpuri și
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Ambii ne-am comportat maiestic, cum de fapt ar fi normal să se comporte oamenii în societate. Deși vocabula fălos poate fi interpretată ca reprezentând un om impunător, măreț, impozant ea rămâne antipodul noțiuni de maiestate. Cuvântul de proveniență este fală, în sens de strălucire, măreție, glorie, faimă sau renume, dar vocabula fălos sună peiorativ chiar jignitor cu sensul de trufie, îngâmfare, orgoliu sau mândrie. „Nașul, în măreția sa, lipește cu fală mia de dolari de fruntea lăutarului.” O expresie larg
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471458799.html [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
rămâne antipodul noțiuni de maiestate. Cuvântul de proveniență este fală, în sens de strălucire, măreție, glorie, faimă sau renume, dar vocabula fălos sună peiorativ chiar jignitor cu sensul de trufie, îngâmfare, orgoliu sau mândrie. „Nașul, în măreția sa, lipește cu fală mia de dolari de fruntea lăutarului.” O expresie larg folosită, dacă nu în literatura românească cel puțin în jargonul gazetăresc și-n vorbirea curentă. Nu înțeleg pe cine preamărește cel ce se exprimă astfel; bogăția infamantă a nașului sau indecența
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471458799.html [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
de lege Eu îndrăgesc chiară și umbra ta. În vise am să stau acum de veghe Și-n gândul tău mereu voi adăsta. Îngenunchez adesea cu sfială Și mâna îți sărut ca pe-o icoană. Din toate am gonit trufie, fală Chiar suflet ne-nfricat de amazoană. Mi-ai apărut în viață ca poveste Ce m-a vrăjit dar și m-a fermecat. În mine conștiința se trezește Știind că tu nu ești un duplicat. Vreau să împart cu tine bune, rele
POVESTE DE IUBIRE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1465710630.html [Corola-blog/BlogPost/370913_a_372242]
-
nr. 789 din 27 februarie 2013 Toate Articolele Autorului A fost pe vremuri un popor Cum n-a mai fost vreodată Și-un crai din Lupi coborâtor Cu o superbă fată Pe care-un mare împărat Trufaș și-n plină fală O vru cu tot cu-al ei regat Dând cu război năvală... Părul bălai de aur-spic Pe spate-n lungi cosițe, Ochi de safir pe-obrazul mic Cu ștrengărești gropițe, Cu trupu-i ca un fir de stuf Subțire și mlădie
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
tras de cai pur sânge, de inorogi sau de alte ființe mitologice, recunoscute prin puterile lor supranaturale. Poate fi și o caleașcă trasă de îngeri. Cu ea se pornea la război în antichitate și tot în ea erau purtate cu fală, trofeele de luptă, ca să reluăm ideea cvadrigăi. Caleașca aurită era admirată și ovaționată de toți muritorii, domnițele aruncau în calea ei flori, batistuțe parfumate și eșarfe purpurii, când caii albi tropoteau pe străzile bătrânei Rome și strigătele luptătorilor simbolizau triumful
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Umor_la_puterea_a_patra_patru_cezarina_adamescu_1381324806.html [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
va da. ( Olaculul îi întinde pocalul plin. Decebal trece pocalul lui Duras. Ești cel mai bătrân în sfat, Înțeleptul țării, credință ne-ai dat, Neobosit și viteaz în bătălii ai fost Ai luptat pentru țară, ai luptat cu rost. Iată fala și răsplata viteazului dac. Dar ce păcat, vitejii noștri în țărână zac! Pentru întâia oară, un dac săvârșita o trădare În Dacia, și sufletul mă doare. Pedepsit e poporul. Ooo ... Fiica mea! Plătim cu toții vina ta! DURAS Din văgăuni, din
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
o țară ca-n povești, cu oameni frumoși, înțelepți și neînfricați, apoi nu se știe cum se făcu, se petrecură generații după generații, oamenii noi uitară de cei vechi și la un moment dat se treziră dezbinați, mici și neajutorați. Fala de odinioară și puterea fără seamăn pieriseră. De-acum își ziceau români și se dădură coborîtori din latini, cu toate că erau veri buni, latinii proveneau din neamul arimilor, ca și ei. Oare cât va mai curge apă de-a lungul și
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioan_paunescu_1398126565.html [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
să strivim niciodată Diamantul din casă de piatră. Doamne! Doamne, cum de poți ierta Crunte boli de minte grea Și sfruntat neadevăr, Vierme strecurat în măr? Cum nu crești tu, Doamne, iară Dintr-o Eva, o fecioara Preacurata pe vecie, Fala lumii-ntregi să fie? De ce șarpele viclean Are-n el așa alean Și limbaj muiat în miere, Iar în ochi așa putere? El, cu vorbele suave, Murdărește flori firave, Le scufundă -n zoaie caldă Unde Belzebut se scalda ... Doamne, dă-
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_ce_enigmatica_esti_femeie_.html [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
în cuvinte și lacrime pe față... Preschimbă orice vers în dulce mângâiere S-atingă inimi triste și suflete pustii Și fă al meu condei o armă ce se luptă Pentru iubire, pace și dor de veșnicii... Nu caut cuvinte-alese...nu fala mea o vreau Ci vreau pe Tine, Doamne să Te vestesc în lume... Mai lasă gânduri bune și-alungă îndoiala Să pot să spun prin versuri ce duhul vrea a spune! Spune-mi, spune-mi mică stea... Spune-mi, spune
OMAGIU DIVIN 14 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1431840004.html [Corola-blog/BlogPost/344089_a_345418]
-
și nimeni nu se va mai încumeta a o restaura. Abia anul trecut, o fiică a Domneștiului, om de afaceri, av. Catia Rădulescu a investit bani și suflet reabilitând clădirea de la Cimitir, dorind să se refacă muzeul ce reprezenta odată fala satului, fiind renumit în toată țara. II. Câțiva ani mai târziu, la 24 decembrie 1972, tot la Domnești, avea să se inaugureze, din inițiativa Societății culturale „Luca Paul”, Muzeul permanent de artă plastică contemporană, primul de acest gen din țară
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
în vizuini și peșteri, fiindcă vampiri din toate părțile lumii urmau să năvălească la palat sub clar de lună. Sosi noaptea mult așteptată și Contele Dracula, la festivitatea de deschidere a balului, ridică pruncul deasupra capului și-l prezentă cu fală ca viitor prinț al tronului său. Uralele inundară salonul, apoi se propagară în curte și de acolo în depărtări, lovindu-se în ecouri de pereții stâncoși ai munților. În aplauzele tuturor, Prințesa și Prințul Paloș avură onoarea să înceapă primul
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
cum ai facut primii pași în acest domeniu? Mai întâi însă, cum a evoluat carieră ta profesională în țară? CGM. Activitatea mea în România a fost canalizata exclusiv către petrochimie, specialitate a chimiei organice, care era pe atunci înfloritoare, devenind fala țării. Am fost co-autor la primul brevet acordat în SUA unor români după cel de al II-ea Război Mondial. Puțin după aceea am mai obținut încă două brevete americane. Ca urmare, peste noapte am devenit consultant al Oficiului de Stat
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
cealaltă a gurii, ca și cum ar fi confundat-o cu limba, și schimbă puțin tonul: - Adică cum, moșulică? - Păi eu sunt cel care a scris cărțile astea... - răspunse Solomon tot așa, în surdină, plin de sine, clipind des și puțin a fală de om greu. Omul cu pieptul de taur, rasa Ziemental, scoase pe nările ca două hăuri fără fund, un scurt și cutremurător fornăit de cal - ca mare consummator de ovăz - și răspunse tot în surdină, aplecat la cincisprezece grade peste
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1482930679.html [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
de cimpoi și alăute, În țara unde marea-i mai albastră și teiul te îmbată cu parfumul lui, unde se prinde-o mână cu cealaltă o inimă-ntregind peste-apa Prutului. În țara unde cântă ciocârlia, iar munții-și poartă aurul cu fală, în țara ce se cheamă ROMÂNIA, încă mai sunt eroi. Române scoală! E vremea să îți aperi "sărăcia și nevoile și neamul" cu vitejie, de-ar fi să mai stropești odată glia cu sânge de viteaz, Române ai mândrie! de
ÎN ŢARA UNDE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1412504929.html [Corola-blog/BlogPost/362708_a_364037]
-
Cain chipul nu-i poartă?) și cuvintele mele: - Răscumpără-mă, frate Iuda, și pe câți arginți vei vrea pe mine mie, la nesfârșit vinde-mă! asemenea să fugiți și cu nobil instinct și proletară mânie steagul gri al indiferenței cu fală arborați-l! Vouă, celor care nu mă citiți cu nedisimulată tristețe vă spun: nu veți cunoaște nicicând înălțarea din Clarviziunea obscură nici drumurile celeste Spre Fericitul Nicăieri unde chiar șiruind cuvintele pot să tac ore în șir vinovat ca o
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_necititorilor_mei_daniel_corbu.html [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
dragi: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,/ Tânără mireasă, mamă cu amor!/ Fiii tăi trăiască numai în frăție/ ca a nopții stele, ca a zilei zori,/ Viața în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc,/ Vis de vitejie, fală și mândrie,/ Dulce Românie, asta ți-o doresc!” sau iubirii unei pământence: Cum ea pe coate-și răzima/ Visând ale ei tâmple,/ De dorul lui și inima/ și sufletu-i se împle” , precum și naturii în splendoarea răsfățării sale miraculoase: „ Tresărind
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
Articolele Autorului Mai... decât românii Motto: Politica nu are principii. Are numai interese. Octavian Paler Trece cu alai prin sat Gigel de la Primărie, Burtos, mic și îndesat, Iar pe cap - o pălărie. Oprește din poartă-n poartă, Lăudându-se cu... fală Și la toți, pe rând, arată Oferta electorală. Mulți, prea puțin interesați De gogoșile vândute, Mai fuseseră-nșelați, Nici n-au vrut ca să-l asculte. Nea Costel, octogenar, L-a admonestat cu tâlc: - Gigele, tu ai un har: O duci
MAI... DECÂT ROMÂNII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1468425877.html [Corola-blog/BlogPost/380878_a_382207]