142 matches
-
rolurile sociale ale sexelor ar putea progresa prin traiul în cadrul unei comunități, mai mult decât prin susținerea libertății sexuale sau a altor concepte propagate de contele de Saint-Simon. În secolul al XX-lea, arhitectul Le Corbusier a adaptat conceptul de "falanster" atunci când a proiectat "Unité d'Habitation", o clădire cu facilități extinse pentru o comunitate autonomă din Marsilia.
Falanster () [Corola-website/Science/335318_a_336647]
-
în perioada proletcultistă, rezultând un roman nou intitulat "Nada Florilor" (1950), în care personajul principal, băiatul Iliuță Dumitraș, este inițiat atât în tainele pescuitului, cât și în acelea ale mișcării socialiste. Acțiunea romanului se petrece în anul 1888 într-un falanster organizat în stufărișul unei bălți, unde se refugiaseră anterior mai mulți răzvrătiți împotriva ordinii sociale capitaliste. Romanul adaptează povestirile pescărești ideologiei realist-socialiste, vrând să evidențieze susținerea populară de care s-ar fi bucurat mișcarea revoluționară de sorginte comunistă la sfârșitul
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul actual a rezultat din unirea comunelor Boldești și Scăeni, existente din vechime. În 1835, pe moșia vărului său, Emanoil („Manolache”) Bălăceanu din Scăeni, socialistul utopic Teodor Diamant a încercat să realizeze un falanster fourierist, intitulat „Societatea agronomică și manufacturieră” sau „Colonia soților agronomi”. Diamant i-a promis lui Bălăceanu falansterul ca model de eficientizare a muncii pe moșie, pentru a-l ajuta pe acesta să iasă din problemele financiare pe care le avea
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
existente din vechime. În 1835, pe moșia vărului său, Emanoil („Manolache”) Bălăceanu din Scăeni, socialistul utopic Teodor Diamant a încercat să realizeze un falanster fourierist, intitulat „Societatea agronomică și manufacturieră” sau „Colonia soților agronomi”. Diamant i-a promis lui Bălăceanu falansterul ca model de eficientizare a muncii pe moșie, pentru a-l ajuta pe acesta să iasă din problemele financiare pe care le avea, pe fondul unui conflict cu fostul său arendaș Teodor Zaplan. Astfel, pentru a evita plata unor despăgubiri
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
anumite elemente progresiste la vremea aceea (ziua de muncă de 8 ore, egalitatea între sexe, o încercare de furnizare a educației pentru copii, eliberarea robilor țigani de pe moșie ultima făcută cu scopul practic de a crește numărul familiilor asociate în falanster), un an mai târziu, societatea s-a soldat cu un eșec, productivitatea promisă neconcretizându-se, în parte și pentru că Bălăceanu nu a investit în fermă banii proveniți de la arendași. Societatea a fost desființată după ce arendașii au deschis ei înșiși procese
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
a fost desființată după ce arendașii au deschis ei înșiși procese împotriva lui Bălăceanu, plângându-se de lipsa beneficiilor promise și de condițiile grele de muncă și de trai. Propaganda comunistă a elogiat acest experiment, realizând în 1979 și filmul artistic "Falansterul", cu Adrian Pintea și Liviu Ciulei, regizat de Savel Stiopul. În 1898, pe actualul teritoriu al orașului existau încă două comune separate, Boldești și Scăeni, aparținătoare plasei Podgoria din Județul Prahova. Comuna Boldești era formată din 4 cătune: Boldești (denumit
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
(n. "Teodor Mehtupciu", 1810 - 1841), a fost un reprezentant al socialismului utopic în Țara Românească. În 1835 a înființat, la Scăeni, județul Săcueni, un falanster, intitulat "Societatea agronomică și manufacturieră" sau "Colonia soților agronomi". Societatea a fost desființată de autorități un an mai târziu. A preconizat lichidarea analfabetismului și a superstițiilor, dezrobirea țiganilor, precum și ideea unirii instrucției copiilor cu munca productivă. S-a născut în
Teodor Diamant () [Corola-website/Science/312138_a_313467]
-
Teodor Zaplan, cu care a intrat în conflict, ajungând în urma unor acțiuni în instanță dator acestuia. Pentru a evita plata datoriei, Bălăceanu a acceptat să dea moșia în arendă unei colectivități de familii, aduse de Diamant, care dorea înființarea unui falanster, un fel de colonie agricolă-industrială care funcționa după principiile socialismului utopic. Falansterul a fost înființat la 10 martie 1835 și avea denumirea "Societatea agronomică și manufacturieră" sau "Colonia soților agronomi". Înainte de desființare avea aproximativ 100 de membri. Ea a eșuat
Teodor Diamant () [Corola-website/Science/312138_a_313467]
-
în instanță dator acestuia. Pentru a evita plata datoriei, Bălăceanu a acceptat să dea moșia în arendă unei colectivități de familii, aduse de Diamant, care dorea înființarea unui falanster, un fel de colonie agricolă-industrială care funcționa după principiile socialismului utopic. Falansterul a fost înființat la 10 martie 1835 și avea denumirea "Societatea agronomică și manufacturieră" sau "Colonia soților agronomi". Înainte de desființare avea aproximativ 100 de membri. Ea a eșuat după mai puțin de un an, „soții agronomi” părăsind-o, nemulțumiți de
Teodor Diamant () [Corola-website/Science/312138_a_313467]
-
Bălăceanu față de proiect. Cartea sa, „"Scrieri economice"”, a apărut postum, la Editura Științifică, în 1958, în timpul regimului comunist care identificase în el un precursor și care îl folosea pentru a se autolegitima. În același context a apărut în 1979 filmul "Falansterul", în regia lui Savel Stiopul, inspirat din experimentul lui .
Teodor Diamant () [Corola-website/Science/312138_a_313467]
-
l-au suferit a arătat importanța „comunicațiilor” în grup. Referiri la fenomene colective, la structuri și transformări găsim în Republica lui Platon și în Politica lui Aristotel. În operele utopiștilor întâlnim interesante comunități anarhist-sentimentale care propun schimbări și proiectează idealuri. Falansterul lui Fourier reprezintă un asemenea model grupal de organizare. Quakerii americani au și ei un cult religios grupal. În societatea tradițională românească s-a dezvoltat o instituție a cooperării, promovând spiritul de întrajutorare prin asociații ca obștea țărănească, claca, ortăcia
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru comportamentele colective. Teoria grupului ca asociație de interese sau de solidarizare rămâne îndatorată observațiilor lui H. Taine asupra forței iraționale și violente pe care o exprimă mulțimile, contribuțiilor lui G. Tarde asupra imitației, lui Charles Fourier pentru inventarea mitului falansterului (o societate utopică a grupului ideal) sau lui Émile Durkheim, promotorul ideii de solidaritate și al ipotezei conștiinței colective. Cercetările sistematice asupra grupului ca mijloc principal de asociere și susținere reciprocă s-au dezvoltat însă peste ocean. Câteva condiții istorice
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
dublul cifrei 810, la cât socotește el tipurile de caracteristici omenești. Falanga, crede el, trebuie să grupeze toate tipurile de caracter, pentru a se putea completa reciproc și a-și anula defectele. Colonia în care va trăi falanga se numește „falanster”, pe domeniul falansterului se va construi un „palat social” în centrul căruia vor fi plasate sala de mese, biblioteca, sălile de studiu, saloanele de corespondență etc. Toți membrii coloniei trebuie să locuiască în aceeași clădire, în comun. Iar în aripile
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
la cât socotește el tipurile de caracteristici omenești. Falanga, crede el, trebuie să grupeze toate tipurile de caracter, pentru a se putea completa reciproc și a-și anula defectele. Colonia în care va trăi falanga se numește „falanster”, pe domeniul falansterului se va construi un „palat social” în centrul căruia vor fi plasate sala de mese, biblioteca, sălile de studiu, saloanele de corespondență etc. Toți membrii coloniei trebuie să locuiască în aceeași clădire, în comun. Iar în aripile periferice se vor
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
prieteniei), a „frăției societare”. „Acest impuls de dragoste colectivă care mijește deodată în mase este cel mai strălucitor avânt al virtuții.” (ibidem, p. 246) „Asociația domestică” (de producători-consumatori) a lui Charles Fourier este considerată precursoarea cooperației moderne. Descompusă, viața în falanster ar putea fi comparată cu cooperația de producție, cu cea de consum, cu cooperativele de construire a locuințelor, cu restaurantul cooperatist etc., falansterul fiind „o cooperație integrală” (Ghiulea, 1927, p. 19). Fourier este cel mai important „precursor” al cooperației. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
246) „Asociația domestică” (de producători-consumatori) a lui Charles Fourier este considerată precursoarea cooperației moderne. Descompusă, viața în falanster ar putea fi comparată cu cooperația de producție, cu cea de consum, cu cooperativele de construire a locuințelor, cu restaurantul cooperatist etc., falansterul fiind „o cooperație integrală” (Ghiulea, 1927, p. 19). Fourier este cel mai important „precursor” al cooperației. Unii dintre elevii săi au făcut însă ca ideile sale să fie larg răspândite, să prindă viață. Doi dintre aceștia au creat falanstere după
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
etc., falansterul fiind „o cooperație integrală” (Ghiulea, 1927, p. 19). Fourier este cel mai important „precursor” al cooperației. Unii dintre elevii săi au făcut însă ca ideile sale să fie larg răspândite, să prindă viață. Doi dintre aceștia au creat falanstere după modelul ilustrului lor înaintaș, dar au dat greș: în 1854 Victor Considérant, în America, iar în 1859 I.P.A. Godin, în localitatea Guise din Franța. Încercarea lui Godin, numită de el „familister”, deși s-a abătut de la unele prescripții
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de temelie ale concepției cooperative moderne” (Mladenatz, 1931, p. 124). Un precursor român: T. Diamanttc "Un precursor român\: T. Diamant" Adept înflăcărat al lui Fourier, românul T. Diamant a încercat să pună în practică ideile maestrului pe pământul țării noastre. Falansterul de la Scăieni, deși a eșuat, a rămas - prin intențiile generoase și unele realizări - o pagină luminoasă în istoria educației sociale de la noi. De la Ion Ghica, N. Cartojan, G. Bogdan-Duică, D. Popovici, G. Mladenatz, Stanciu Stoian și alții, până la valoroasa monografie
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Scăieni, deși a eșuat, a rămas - prin intențiile generoase și unele realizări - o pagină luminoasă în istoria educației sociale de la noi. De la Ion Ghica, N. Cartojan, G. Bogdan-Duică, D. Popovici, G. Mladenatz, Stanciu Stoian și alții, până la valoroasa monografie a falansterului, realizată de I. Cojocaru și Z. Ornea, literatura asupra acestui experiment social-pedagogic este în consens când evaluează contribuția lui Teodor Diamant: a fost un entuziast, animat de înalte idealuri sociale, un gânditor și activist progresist care nu și-a precupețit
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să devină plăcere, nu supliciu. Rămânea destul timp pentru activități comune, pentru instrucție, pentru masă, care se lua împreună. Pentru noi, important e modul în care se desfășura procesul de educație la Scăieni. Fourier preconiza ca procesul de educație în falanstere să înceapă la o vârstă fragedă, să îmbine activitatea intelectuală cu muncă productivă, să vizeze deopotrivă spiritul și corpul, năzuind la formarea unor personalități active, creatoare, independente, optimiste, apreciind valorile comunitare. La Scăieni, activitatea educativă a fost sectorul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Paris. Bârsănescu, Ștefan, 1983, Medalioane, Editura Junimea, Iași. Cardaș, A., 1942, „Cooperația agricolă hotărâtoare pentru ridicarea materială și morală a satelor”, în Mladenatz, G., Cooperația în vremurile de azi, Institutul Național al Cooperației Române, București. Cojocaru, Ion, Ornea, Zigu, 1966, Falansterul de la Scăieni, Editura Politică, București. Diamant, Teodor, 1958, Scrieri economice, Editura Științifică, București. Duca, I. G., 1902, Les sociétés coopératives en Roumanie, Paris. Filipescu, C., 1943, Obștea, satul și noul regim agrar, București. Galan, A.G., 1926, Nașterea și dezvoltarea cooperației
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
paralele”. Mobilizând un substanțial patrimoniu cultural, de opere literare, de arhetipuri și miteme, de mituri și mitologii, de mentalități și cutume, de bestiare și tipologii ori galerii de personaje etc., scrierea prilejuiește un festin de intertextualitate. Monte Negro e un falanster concentraționar, iar cartea se rânduiește în seria distopiilor. Alăturându-se relativ numeroaselor romane apocaliptice, postapocaliptice, catastrofice, postmodern-eshatologice, soteriologice, carnavalesc-grave, cu sugestii de model mundan alternativ etc. ale deceniului românesc 1993-2003, scrierea se distinge prin marea deschidere către trecut, prin poeticitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
i timp de bun?starea fizic? ?i moral? a proletarilor ?i de randamentul lor că muncitori, �ntr-o nou? societate strict organizat?. R. Owen (1771-1858) este cel care �?i experimenteaz? tezele �n �ntreprinderea să; Ch. Fourier (1772-1837) este cel care imagineaz? �falansterul�, tip de habitat comunitar, adaptat ?i construit mai ț�rziu, sub forma Familisterului�, la Guise (1859-1883) de J. B. Godin. De asemeni, V. Consid�rant, E. Cabet ?i englezul B. W. Richardson, dintre propunerile c?rora multe vor inspiră, un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
limbaj, dispersarea și deconstrucția, pastișa și eclectismul, dar mai ales faptul că „adevărul” nu mai poate fi deosebit de ficțiune. Prezentul narațiunii s-ar situa în principiu pe la 1835, iar locul acțiunii ar fi Scăieni, unde a funcționat o încercare de falanster socialist-utopic, animată de Theodor Diamant. Cronologia romanului - care e asezonat și cu consistente fragmente autoreflexive, mărturisiri auctoriale din perioada scrierii cărții - e sistematic destructurată, în scenă intrând personaje și evenimente din diferite epoci. Sunt invocate, între altele, calvarul instaurării forțate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
epocă, este pus în ramă delirul totalitar al ultimului deceniu ceaușist. Efectul este de simultaneitate generalizată, de irelevanță a cronologiei. În privința subiectului, acesta e un fel de nucleu absent, anticipat ori reamintit, dar nu adus direct în prezent. Nici faimosul falanster de la Scăieni, în mai multe rânduri evocat aluziv, nu e înfățișat vreodată. Cititorul e confruntat cu situația paradoxală a unui epic cvasivid într-o carte densă în anecdotică și culoare: parcă nu se întâmplă nimic, deși se întâmplă o sumedenie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]