139 matches
-
cu 12 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 229, p. 200 footnote>; Bărcan din Iași vinde o falce, un fârtai și 10 prăjini de vie cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 230, p. 201 footnote>; Băltag hotnogul vinde o falce de vie cu 40 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 231, p. 202 footnote>; Antonie Blănarul din Iași vinde o falce și jumătate de vie cu livadă cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 232, p. 203 footnote>; Ionașco
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
prăjini de vie cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 230, p. 201 footnote>; Băltag hotnogul vinde o falce de vie cu 40 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 231, p. 202 footnote>; Antonie Blănarul din Iași vinde o falce și jumătate de vie cu livadă cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 232, p. 203 footnote>; Ionașco Căpățână vătav vinde două fălci de vie cu 70 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 233, p. 203 footnote>; preotul Neculai
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
233, p. 203 footnote>; preotul Neculai de la biserica Sfântul Gheorghe vinde două fălci și 10 prăjini de vie bătrână și o vie tânără cu 80 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 234, p. 204 footnote>; Necula din Iași vinde o falce și 10 prăjini de vie cu 30 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 235, p. 205 footnote>; Misail egumenul cu soborul Mănăstirii Bârnova vând două fălci și jumătate și 20 de prăjini de vie cu 80 de lei bătuți<footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bătuți<footnote Ibidem, documentul 235, p. 205 footnote>; Misail egumenul cu soborul Mănăstirii Bârnova vând două fălci și jumătate și 20 de prăjini de vie cu 80 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 236, p. 206 footnote>; Frăsina vinde o falce fără 10 prăjini de vie cu 26 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 237, p. 207 footnote>; Budzoaia din Iași vinde o falce fără 10 prăjini de vie cu 26 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 238, p. 207 footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de vie cu 80 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 236, p. 206 footnote>; Frăsina vinde o falce fără 10 prăjini de vie cu 26 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 237, p. 207 footnote>; Budzoaia din Iași vinde o falce fără 10 prăjini de vie cu 26 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 238, p. 207 footnote>; Grămuleț din Iași vinde 40 de prăjini de vie cu 15 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 239, p. 208 footnote>; Pântelei din Iași
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
prăjini de vie cu 26 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 238, p. 207 footnote>; Grămuleț din Iași vinde 40 de prăjini de vie cu 15 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 239, p. 208 footnote>; Pântelei din Iași vinde o falce și un fârtai de vie cu 46 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 240, p. 209 footnote>; Ghedeon arhiepiscop și mitropolit al Sucevei, Ioan episcopul Hușilor, Solomon Bârlâdeanu mare logofăt și alți boieri dau mărturie că Gheorghe Duca voievod a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Căpățână, preotul Neculai de la biserica Sfântul Gheorghe, Andonie Blănarul, Vlasie curelar ș.a. vii în dealul Cetățuiei, plătind bani tuturor vânzătorilor<footnote Ibidem, documentul 241, p. 210 footnote>. La 31 martie 1669, Constantin din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 40 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 242, p. 212 footnote>, iar Vlasie curelar din Iași vinde o jumătate de falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 25 de lei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
martie 1669, Constantin din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 40 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 242, p. 212 footnote>, iar Vlasie curelar din Iași vinde o jumătate de falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 25 de lei<footnote Ibidem, documentul 243, p. 213 footnote>. La 17 aprilie 1670, Matei, pisarul unguresc și soția sa Agafița, fiica lui Iordache săbierul, vând lui Duca voievod, două locuri de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dar pentru plăcerea noastră dă-i citire! Chiar îmi place să citesc acest zapis pentru anecdotica lui: „Adică eu Liondie Mărgineanul, denpreună cu a mea femeie... scriem și mărturisim... am vândut a noastră dreaptă ocină,... o vie, care iaste o falce și trei fârte, și via iaste în Vale Ierimiei, în față... Aceasta noi am vândut-o lui Dumitru Hagi... Și dumnealui... au dat această vie... la Sfânta mănăstire la Svetii Sava pentru ca să fie... direaptă danie pentru sufletele noastre și a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ungurească. Se spune că a apărut pe vremea când au venit niște ardeleni să lucreze viile de aici. Apoi în acest loc avea vii și Cujbă biv vornic, care la 12 martie 1639 (7147) a dat mănăstirii Aron Vodă „O falce de vie la Șorogari în Dealul Bătrân”. Dacă tot a venit vorba de dealul Șorogarilor, împânzit numai de vii și livezi, să luăm seamă cum „Ghica vel vornic al łării de Jos” scrie la 20 ianuarie (1648-1651) un zapis prin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
anume: Vasilcău pe Nistru, și Cirișnovățu, și giumătate de sat de Movileni pre Jâjâoara, și acele trei fălci de vie de la Sărata și două fălci de la Piscu, și cu cramă din dealul Balamuțului și cu pivniță de piatră și o falce și jumătate din Rediul Domnesc, așijderea și de la noi am dat și am întărit rugătorilor noștri,... de la sfânta mănăstire,... Golia, ce este metoh sfintei mănăstiri Vatopedului”. Știi foarte bine că unele sate de pe lângă Iași sau de prin alte părți erau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Bahluiului, și cu loc de prisăci”. Și uite-așa averea mănăstirii Golia se rotunjește încetîncet. Nu mai departe la 12 martie 1639 (7147), într-un rezumat al unui zapis de la Ionașco Cujbă biv vornic citim: „precum au dat danie, o falce de vie la Șorogari în Dealul cel Bătrân”. Dintr-un alt rezumat după „Un ispisoc de la Petriceicu (Ștefan) voievod, din anii 7181 (1672 septembrie 1-1673 august 31)” aflăm că „Au miluit sfânta mănăstire Golăi cu un loc de vie de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în chilerul de vară, unde poate dormi. L-a omenit cu o masă la prânz și cu una seara. A doua zi s-au dus în târgul Hușului, la un notar și au făcut actele pe imașul acela de o falce, cam un hectar și jumătate. Și iată străinul a devenit proprietarul pământului care i-a plăcut. Ca un om care a trecut prin atâtea și atâtea necazuri și suferințe date de soartă, prima lui grijă a fost să-și ridice
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Iaș(i), ce o au miluit... cu satul Stroeștii,... den ținutul Hârlăului... dat-am și eu ,... la acea sfântă mănăstire,... o seliște... alăturea cu satul Stroești, anume Cudreavenții”... ― Mănăstirea Sfântul Sava mai primește în dar de la Gavril, fost stolnic, “o falce de vie în târgul Iași, unde se numește Tanga”. Dreptul de stăpânire a acestei vii este întărit de Radu Mihnea voievod la 2 mai 1617. ― Nu ne vom despărți de Radu Mihnea voievod, fiindcă acesta, la 30 aprilie 1618, cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bolniță care au făcut-o pentru săracii calici la sfânta mănăstire... Și iarăși au mai dat... și trei fălci de vie de la Cotnari... și două fălci de vie din Deal de la Piscu... și cu cramă în Dealul Balamuțului, și o falce și giumătate de vie ce este din Rediul Domnesc, care le este lor de cumpărătură”... ― Părinte, stau și mă întreb: cine reușea să lucreze atâtea vii, moșii și livezi? ― Apoi, erau poslușnicii, erau țiganii robi, dar mai mult țăranii de pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
4 fălcii pentru pășunat, patru fălcii pentru arătură și semănături fruntașilor; -câte 3 fălcii din aceleași structuri se atribuiau mijlocașilor; -câte 2 codașilor, plus precizarea ce nu-și mai găsește corespondență în legea din 1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce pentru arătură”. Această a patra stare socială din Așezământul domnitorului Alexandru Moruzi devine în Legea din 1864 „săteni care n-au meserie de agricultori”, ei primind doar câte 10 prăjini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fălcii pentru arătură și semănături fruntașilor; -câte 3 fălcii din aceleași structuri se atribuiau mijlocașilor; -câte 2 codașilor, plus precizarea ce nu-și mai găsește corespondență în legea din 1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce pentru arătură”. Această a patra stare socială din Așezământul domnitorului Alexandru Moruzi devine în Legea din 1864 „săteni care n-au meserie de agricultori”, ei primind doar câte 10 prăjini. Tot ca problemă discutabilă ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fruntașilor; -câte 3 fălcii din aceleași structuri se atribuiau mijlocașilor; -câte 2 codașilor, plus precizarea ce nu-și mai găsește corespondență în legea din 1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce pentru arătură”. Această a patra stare socială din Așezământul domnitorului Alexandru Moruzi devine în Legea din 1864 „săteni care n-au meserie de agricultori”, ei primind doar câte 10 prăjini. Tot ca problemă discutabilă ar mai fi de notat un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Un înscris făcut de Gh. Eminovici cu preotul Emanoil Bercea, la 9 martie 1871, arată că Eminovici se obliga să-i plătească preotului, pe fiecare an, cîte 12 galbeni și să-i mai dea două fălci pămînt de arătură, una falce de iarbă de coasă, două care de nuiele și două vite vărate și iernate 92. Să revenim acum la situația din luna mai 1866. Gh. Eminovici nu avea bani și nici încredere nu avea în vorba tînărului poet. Probabil că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Moritz, strîmtorată de datorii, a fost nevoită să vîndă lui Hristea Marinovici partea sa din Ipotești, cu toate acareturile și heiurile aflate pe ea, în întindere de 156 fălci (= 223 hectare), cu prețul de 40 de galbeni zimți, pe fiecare falce, deci cu 6.240 galbeni, în total. Vînzătoarea va achita impozitele cuvenite, pînă la 23 aprilie 1886. Vînzătoarea primește acum, ca arvună, 1.200 galbeni, în numerar, iar cei 2.000 galbeni, pe care Eliza Moritz îi împrumutase de la Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Conferința Organizațiilor de Avangardă din Europa. Diverse federații studențești ale partidelor socialiste (Belgia, Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Germania), precum și alte organizații disidente ale social-democrației și comunismului (Studenții Socialiști Uniți, Tineretul Comunist Revoluționar în Franța -, Tineretul Partidului Socialist Italian al Unității Proletare, Falce Martello pentru Italia etc.) se alătură acestei inițiative, participînd în 17 și 18 februarie 1968, la Berlin, la o manifestare internațională împotriva războiului din Vietnam a cărui desfășurare și ecou vor da un nou impuls luptelor antiimperialiste din Franța, cu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
întreprinderii proiectate. Astfel, pentru construcția fabricii, pentru adăpostul lucrătorilor și auxiliarele aferente se cerea un teren în suprafață de 300 fălci, situat pe valea Bistriței "lângă satul Vadul Gârcei"18, în "posesie amfiteotică", contra unei dări anuale de 12 lei/falcea. Pădurile de pe văile Tarcăului, Oanțului, Vadurilor și Gârc<in>ei, în întinderea ce urma să fie stabilită de către o comisie specială de geometri, rămâneau în exclusivitate pentru trebuința "băii de fier", al cărei necesar de lemne impunea "să se taie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în exclusivitate pentru trebuința "băii de fier", al cărei necesar de lemne impunea "să se taie pe an cel puțin 150 de fălci". Pentru "parchetuirea" acestora, antreprenorii se ofereau să contribuie pe fiecare an cu câte 140 lei de fiecare falce, preț socotit echitabil dacă se aveau în vedere, pe de o parte, foloasele limitate pe care le asigurau acestea, până atunci, mănăstirii și, pe de altă parte, riscurile sau sacrificiile bănești ale acționarilor, precum și dificultățile presupuse pentru transportul lemnelor la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
palmace, depărtate 6 până la 10 palmace unul de altul, iar la sămănarea bucăților mici de loc, să samănă părți de 2 palme în pătrime însămnate. Se înțălege că la sămănarea pe întregul trebuie mai multă sămânță și anume: pentru o falce de pădure, 15 ocă de sămânță curată, la sămănarea unei fălci în bucăți, 10 ocă și la sămănarea unei fălci în părți mici pătrate, 8 ocă de sămânță. Fiind că pentru sămănarea pe întregul a unui loc de pădure, pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să cere, pe lângă valea Bistriței, locul lângă satul Vadul Gârcei, 300 fălci, care să să măsoare geometricește la fața locului, de cătră înadinsă comisie și să să trădeie în posesie amfiteotică subscrișilor, împrotiva unei dări anuale de 12 lei de falce. Fiind că o mare parte a locurilor neapărat trebuitoare pentru așăzarea băii de fer să află printre munți, ca unele ce nu sînt locuri de hrană, prin urmare nu aduc mănăstirii Bistrița nici atâta, apoi să vederează că prețul anual
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]