32 matches
-
încheie "daraveri", aduce mărfuri de la "tacsid" și din pricina cheltuielilor nebune e "scos la selemet" ca "mufluzii". Acrivița, "apilpisită", joacă "otusbir", "ghiordum", e "agiamie" la joc, casa îi e plină de musafiri cărora le dă "zumaricale", vutci. Grațiile ei verbale sunt fanariote: "Cum poftești dumneata, fos-mu, parighoria tu kosmu!" Negoiță merge la Craiova "haidea-haidea", e dus la domnie la București "techer-mecher" în fața domniței cu "pandalii" care nu-l poate "honipsi". Opera lui Caragiale e subestimată de către unii sub motiv că ea zugrăvește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înălțarea burgheziei deasupra vechii boierimi naționalo-fanariote.306 Fiindcă, dacă, precum am spus, vechile familii boierești din neam băștinaș erau încă puternic reprezentate în înfățișarea de suprafață a Bucureștilor, înalta societate era împănată cu foarte multe familii de origină greacă și fanariotă. Căci nu toți grecii românizați erau fanarioți.307 158 bucureștii de altădată Carlos“ („Cronica interioară“, Pressa, an. X, nr. 1, 23 ianuarie 1877, p. 1). „Alteța-sa regală“, Don Carlos de Bourbon, duce de Madrid (1848-1909), pretendent rătăcitor la tronul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1848, edifică un stat ce ignoră sensibilitatea și interesele păturii rurale. În căutarea unei tradiții care să fie punctul de plecare al unei alternative con servatoare, Eminescu optează pentru elogiul clasei istorice țărănești. Alături de boierimea autentică, ne coruptă de intruziuni „fanariote“, ea ilustrează direc ția pe care formele fără fond o înlătură progresiv. Judecata lui Eminescu este de o severitate la care nici un fondator al Junimii nu ar fi putut subscrie. Deter minismul etnic introduce o nuanță de violență profetică. Legile
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
instruit. Mitropoliții Mihail Jovanovic și Teodosie al Belgradului au continuat opera lui Petru, mitropolitul Mihail fiind obligat să facă față crizei declanșate de formarea Exarhatului bulgar și puternicei propagande catolice. Episcopii greci care i-au păstorit pe sîrbi în epoca fanariota (1766-1830) au lăsat o proastă imagine în popor. Lupta pentru un cler național a fost dusă atât de simplii credincioși sîrbi, cât și de puterea politică, prin principalul ei exponent, Milos Obrenovici, care până la urmă a fost recunoscut că prinț
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
hartă în anul 1852, pe harta realizată de către maiorul A. Borroczyn. O altă ipoteză ar fi ca numele cartierului provine de fapt de la neamul boierilor Burnăzești, care au ctitorit Biserica Ghencea în anul 1820. Totusi, se pare că în timpul domniei fanariote au apărut detașamentele de arnauți, alcătuite din mercenari de origine sârbă, greacă sau albaneză. Acești mercenari arnauți din alaiul domnesc aveau un comandat numit în limba turcă ghenci-aga, nume ce însemna șeful voinicilor, și de aici legătura cu numele cartierului
Ghencea () [Corola-website/Science/303440_a_304769]
-
revizuită de către Cuza, știind-o era sortită respingerii de către domnitor. Discuțiile s-au îndreptat apoi către chestiunea confiscării pământurilor mănăstirilor ortodoxe grecești din România (proprietățile lor mari și scutirile de impozite de care se bucurau atrăgeau controverse încă din perioada fanariota). Spre sfârșitul lui 1862, veniturile acestora au fost preluate de stat și, în vara anului următor, călugărilor greci li s-a oferit suma de 80 de milioane de piaștri, în schimbul pământurilor tuturor mănăstirilor. Deoarece Imperiul Otoman a propus o mediere
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
legături emoționale se împleteau cu interesele geostrategice ale Rusiei. Sprijinirea secesiunii statului grec, care ar fi devenit un aliat natural al Rusie, ar fi fost o cale de creștere a influenței rușilor în Europa de Sud-Est. În plus, clanurile aristocratice fanariote bogate, care controlau comerțul rus pe Marea Neagră, aveau o influență politică uriașă în Rusia. Problema principală a sprijinitorilor intereselor elene în Rusia era aceea că problema Greciei era doar una dintre chestiunile în conflict între Sankt Petersburg și Partă. Altele
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]