1,938 matches
-
cu el rușinea și rănile, noroiul și scârba. Muzica urlă. Cântece încearcă să îmi acopere plânsul. Altădată, ele îmi lăudau gloria și îmi făceau sângele să fiarbă. Astăzi mă dor. E atât de mare discrepanța! Tancuri trecând în zgomot de fanfară pe străzile goale. Altădată, oameni drepți și desculți mureau pentru mine. Astăzi, se organizează defilări. Scumpe. Oricât ar fi de tare vacarmul lor, nu reușesc să îmi acopere suspinele. Dar, oricum nu îi interesează. Se prefac că mă sărbătoresc, că
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
nostru în Cartea Vieții și în inima Bisericii Creștine Baptiste „Betel” din Salonta. La „Secerișul Domnului”, prin cântările de laudă și bucurie care au răsunat în Cer și pe pământ de-a lungul întregii zile, și-au adus jertfa duhovnicească Fanfara Bisericii Baptiste „Betel” din Salonta, Orchestra de Mandoline EuroStrings dirijată de Teofil Marișcaș și Grupul tinerilor creștini din Salonta coordonat de prof. Nick Negruțiu. Cuvântul Sfintei Scripturi prin care Dumnezeu cheamă prin credință, cu dragoste și îndelungă răbdare pe toți
LACRIMI DE BUCURIE, ÎN POCĂINȚĂ, LA BISERICA BETEL DIN SALONTA de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1465885737.html [Corola-blog/BlogPost/367635_a_368964]
-
este încă nehotărât în a opri ciclul „e pur simove” și, de aceea, prin vizionari se căuta domolirea lumescului însă plăcerea era atât de puternică încât păcatul adamic triumfa: „Și-atât de goală era strada - / De-amanți grădina era plină” (Fanfara). Drumurile se curăță, în schimb locurile înguste, mărginite atrag egoul împătimit, lipsit de cugetare. Plânsul poetului este uman: „Că plâng și nu știu unde să mă duc...” (Nocturnă) și totdată derutant, când cugetul pune stăpânire pe fiindul lui, dar și deusian când
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Plansul_bacovian_si_revelarea_motivat_stefan_lucian_muresanu_1339849549.html [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
rog, frumos! Să-i cerem, în genunchi, iertare, Că prea au dușmănit-o toți Și am uitat că-i sărbătoare Și nu mai suntem patrioți! Luați, români, în brațe țara! Și chipul să i-l mângâiați, Iar când va intona fanfara Nu vă sfiiți să lăcrimați... Să-i cereți, în genunchi, iertare, Că n-ați avut grijă de ea; Degeaba mai avem hotare, Dacă ne calcă cine vrea! Referință Bibliografică: Luați, români, în brațe țara! George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LUAŢI, ROMÂNI, ÎN BRAŢE ŢARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Luati_romani_in_palme_ta_george_safir_1385912086.html [Corola-blog/BlogPost/344505_a_345834]
-
obiect al plăcerilor. Lumea este văzută prin culori. Aceasta dobândește o semnificație existențială, acest ochi al senzației, această ureche a sufletului creează o sumă a plăcerilor ce se vede în "corespondența"dintre emoție și instrumentele muzicale: "Ce tristă operă cânta/ Fanfara militară/ Târziu, în noapte, la grădină.../ Și tot orașul întrista,/ Fanfara militară". Bacovia cultivă emoția muzicală, generatoare de plăcere, asemeni unei eliberări sentimentale și nevrotice, la fel ca Laforgue și M. Rollinat, pentru a constrânge fericirea la dăruirea nemijlocită și
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
semnificație existențială, acest ochi al senzației, această ureche a sufletului creează o sumă a plăcerilor ce se vede în "corespondența"dintre emoție și instrumentele muzicale: "Ce tristă operă cânta/ Fanfara militară/ Târziu, în noapte, la grădină.../ Și tot orașul întrista,/ Fanfara militară". Bacovia cultivă emoția muzicală, generatoare de plăcere, asemeni unei eliberări sentimentale și nevrotice, la fel ca Laforgue și M. Rollinat, pentru a constrânge fericirea la dăruirea nemijlocită și la plăcerea nemijlocită, făcând ca hedonismul să urmeze starea de lucruri
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
-i înghită pământul, mânca-i-ar ciorile și viermii! e ziua ta, ai?!... nu mai pot ei de ziua ta, doar ca să-și mai tragă un chiolhan, să-și afișeze decorațiile pe burțile lor pline de rahat, să mai cânte fanfara acelaș imn mai trist ca un prohod, să ne plictisească iar cu acelaeași bâlbâieli de zile mari precum că noi am stat aici de veacuri că au luptat moșii noștri și strămoșii ca să ne mențină neatârnarea că ne-au lăsat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
-i înghită pământul,mânca-i-ar ciorile și viermii!e ziua ta, ai?!...nu mai pot ei de ziua ta,doar ca să-și mai tragă un chiolhan,să-și afișeze decorațiile pe burțile lor pline de rahat,să mai cânte fanfara acelaș imn mai trist ca un prohod,să ne plictisească iar cu acelaeași bâlbâieli de zile mariprecum că noi am stat aici de veacurică au luptat moșii noștri și strămoșii ca să ne mențină neatârnareacă ne-au lăsat o țară...ce
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
jumătate) ca pe niște odoare scumpe, am venit la Ateneul Român să-i aduc un omagiu fierbinte bunului meu tată spritual, Mihai Eminescu. O ploaie măruntă ne-a răcorit fețele pentru câteva minute, iar când s-a auzit muzica de fanfară a Reprezentativei Armatei, dirijor loc. col. Aurel Gheorghiță, bunul Dumnezeu și-a aruncat privirea peste fiii care-i aduceau coroane de flori la statuia Sa (operă a sculptorului Gheorge D. Anghel) și lacrimile cerului s-au oprit ca prin farmec. Îmi
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1405185970.html [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
A ieșit un pic soarele astăzi iar străzile vor fi pline de evenimente. Așa ca ieși pe stradă, bucură-te de FITS! De la 17 vin scoțienii cu cimpoaie pe Corso, la 18 vine circul în Piața Mică, iar de la 19 Fanfara de la Cozmești. Și dacă vrei să stai pe scaun și să asculți o piesă de teatru, vino de la 14 la librăria Humanitas, la spectacolul lectură „Orb de mină”. Dansul ne demonstrează că și ratații strălucesc, de la 21 la Casa de
Cimpoaie, circ, muzică ţigănească şi dans by http://www.zilesinopti.ro/articole/5507/fits-a-saptea-zi-cimpoaie-circ-muzica-tiganeasca-si-dans [Corola-blog/BlogPost/97726_a_99018]
-
de jonglerii și figuri acrobatice nemaivăzute, acrobații la maxitrambulină, teatru stradal și bufonerii. Folosind motto-ul „limita este infinitul cerului”, ei zboară și fac tumbe prin aer. Acest trio nu poate trăi fără unul dintre ei. În ciuda secolelor de persecuție, Fanfara de la Cozmești contribuie la întărirea tradiției muzicii țigănești de-a lungul Europei, pe străzi, în baruri și cafenele. Este o trupă formată din 10 artiști, care oferă spectacole atât la evenimente religioase, cât și la petreceri. La spectacolul lectură „Orb
Cimpoaie, circ, muzică ţigănească şi dans by http://www.zilesinopti.ro/articole/5507/fits-a-saptea-zi-cimpoaie-circ-muzica-tiganeasca-si-dans [Corola-blog/BlogPost/97726_a_99018]
-
Nichita Stănescu. În toate școlile din județul Prahova s-a desfășurat Proiectul „Mai aproape de Nichita.” În Parcul „Nichita Stănescu” din Ploiești a fost organizată cea de-a VII-a ediție a Târgului de Carte care s-a deschis în acordurile Fanfarei Consiliului Județean Prahova. Vizitatorii au beneficiat de oferta de carte a 35 de edituri prestigioase. Au avut loc lansări de carte, au fost expuse fotografii care îl reprezintă pe Nichita Stănescu, aspecte din viața și activitatea sa și picturi inspirate
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > DURERI Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Se nasc tulpini din netulpina umbrelor de seară izvorul duce dorul ninsorii din lumini din altă simfonie,ce-ngână o fanfara pe note de esență,pe scene din grădini o cale luminoasă arzând o taină rară apasă omenirea ,sculptând în rădăcini călăuzind iubirea pe calea legendară se-ntorc esențe pure ,fără păcat și spini enigmă neștiuta pe calea mea de seară
DURERI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1487451238.html [Corola-blog/BlogPost/377349_a_378678]
-
un flaut pe care a învățat să îl mânuiască de unul singur. Rămas orfan a îndurat lipsurile și nedreapta asuprire a stăpânirii habsburgice.La vârsta de 14 ani (în anul 1858) s-a înrolat în armată, copil de trupă, la fanfara militară a Regimentului 6 Infanterie din Galați. Aici ia lecții de clarinet sub îndrumarea lui Alois Riedl. Se dovedește a fi unul dintre cei mai talentați interpreți din regimentul său și este încurajat să studieze muzica la Iași, unde se
IOSIF IVANOVICI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Iosif_ivanovici.html [Corola-blog/BlogPost/344275_a_345604]
-
în funcția de inspector general al muzicilor militare din România, în anul 1900. Cariera desfășurată de timpuriu în jurul ansamblurilor militare i-a sădit interesul pentru compoziție, genul abordat pendulând între muzica ușoară (dansurile) și scriitura în caracter marțial (piese pentru fanfară, marșuri). Este integrat generației de compozitori de vals vienez, al cărei exponent de prim rang este Johann Strauss-fiul; de altfel, dicografia sa îl surprinde în această ipostază cel mai adesea, numele său fiind regăsit pe compilații de gen mai curând
IOSIF IVANOVICI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Iosif_ivanovici.html [Corola-blog/BlogPost/344275_a_345604]
-
înregistrat cele povestite pe parcursul celor cîteva ore, putea ieși o adevărată carte! Dar o altă carte ne aștepta la Medgidia, fiind vorba de «Dan Spătaru, regele aplauzelor», apărută (din păcate cu foarte multe greșeli) la Editura Militară (vorba ceea, „Trecea fanfara militară”!), la lansare fiind și sora artistului, Anca Nicola, căreia toată lumea îi spune «Puica»(respectată profesoară de română în oraș), și vărul său Doru (cîte achiziții «interzise»am făcut eu de la magazinul „Bucur Obor”, înainte de 1989, pe cînd el era
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1406544542.html [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
abia mergeau, ștergându-și ochii înlăcrimați, cu batistele mototolite în mână. Era într-o duminică. Eram tineri. Ne țineam de mână. Din când în când ne priveam încântați unul de celălalt. Eram fascinat de ochii ei senini, limpezi, nasul mic. Fanfara cânta, duduind pământul, în urma unui brav colonel, ce luptase împotriva hoardelor fasciste, alături de victorioasa armată sovietică, care ne eliberase, cucerindu-ne. Plimbându-ne de mână ne apucase noaptea. “O să mă certe mătușa!” tot repeta. Poate că, stând îmbrățișați, acolo, în
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
și un spectacol rar, intitulat Band of Gypsies, pe care publicația The Independent îl compara cu “o călătorie prin muzica țigănească din Turcia, baladele medievale balcanice și chiar manelele pop românești”. “Singularitatea proiectului constă în ciocnirea dintre alămurile libertine ale fanfarei și virtuozitatea copleșitoare a corzilor tarafului” mai declara publicația Les Inrockuptibles. Bollywood Masala Orchestra aduc un spectacol de ritmuri neobosite, culori stridente, costume, dansuri și acrobații, ce poartă publicul într-o călătorie în India, din Rajahstan până în Mumbai, susținut de
Orientul întâlnește Europa de Est la Balkanik Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/12994/orientul-intalneste-europa-de-est-la-balkanik-festival [Corola-blog/BlogPost/100507_a_101799]
-
orașului, după ce „dejugasem” ca la un fel de picnic obișnuit, îmi făceam iluzii cu de toate ingredientele, ceva în genul unei adevărate desfătăti „pantagruelice”, căutând umbra a trebuit să mai așteptăm vreo două ceasuri până s-a pus în mișcare fanfara orașului și să începem să ocupăm amfiteatrul ridicat special pentru acest scop, de promenadă, deconectare, responsabile și solemne certitudini istorice. M-a nedumerit întâi și-ntâi lipsa oricărei „cicăleli propagandistice”, verva și buna dispoziție presupuse de deferența de simbol și
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_americii_la_lansarea_revistei_piatra_craiului_.html [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
Promovarea Culturii Tradiționale și Cultural Olt, telefon secretariat 0349/409270 - 271. . G. Folclor Pe parcursul celor două zile de concurs se vor susține recitaluri ale unora dintre cele mai reprezentative tarafuri din județ, o paradă a portului popular, precum și recitaluri ale fanfarei Lyra Band. Primirea invitaților se va face la Vama Oltenească de la Capul Podului ce traversează râul Olt (de-a latul și nu de-a lungul cum ați fi tentați să credeți), de la intrarea dinspre Bănie spre București. Notă: Nu se
Oltenii &… Restu’ Lumii by http://revistaderecenzii.ro/oltenii-restu-lumii/ [Corola-blog/BlogPost/339670_a_340999]
-
concetățean al Bacăului, și fost vecin al familiei să subliniez ,,una din caracteristicele de bază: moștenirea din generație în generație a talentului muzical. Bunicul lui Mirel era pe vremuri-povestea se petrecea cam prin anii 1937-38, plutonier major și dirijor al Fanfarei Militare din Bacău. Orașul avea chiar în centru o,,Grădină de vară publică'',unde locuitorilor le plăcea să se plimbe, să se întâlnească la o vorbă-șezând pe băncile frumos vopsite -la taclale. 3 Straturile de flori, frumos îngrijite de florarii
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1487782813.html [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
joacă cu nisip-pe care-l aducea de pe malul Bistriței, și-l împrăștia pe unde erau scrâncioburile în care ne legănam. Așa, că familiiile puteau ședea liniștite, ca să schimbe ,,o vorbă''-două. Și uite așa, trecea vremea, în așteptarea evenimentului muzical. Fanfara Militară în frunte cu dirijorul-plutonierul major Iancovici, intra pe poarta mare, care până la orele amiezii era ferecată cu un lanț pe care atârna un lacăt. Iancovici-mic de statură, în costumul militar de culoare kaki, încins cu o curea maronie pășea
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1487782813.html [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
Ministresa îi ajutase pe călugări. Era prietenă cu Șefa de la Retrocedări. În spate, singurul bloc cu patru etaje din oraș, construit de comuniști pentru muncitorii de la “Tochitoria de in”. Balcoanele erau pline cu locatari, neamuri, prieteni. În dreapta tribunei, pe iarbă, Fanfara locală, constituită din două trompete, două tromboane, o tubă și o tobă. Era folosită de Ziua Națională și la înmormântări. Bineînțeles la tribună au fost instalați invitații de bază: Ministresa, Deputatul Lăptaru, Prefectul (tot P.O.P.-ist), Directorul Tochitoriei
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1464857228.html [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
ea), Popa Sisoe, Diacul, Șeful de Post...În jur, o grămadă de orășeni gură-cască, aduși de Primar. Unii se îmbrăcaseră în costume naționale rămase de la bătrâni. Popa și Diacul au celebrat o scurtă ceremonie tradițională, ca la orice inaugurare. După ce fanfara a cântat imnul orașului, o prelucrare a profesorului de muzică de la Gimnaziu, după “Trandafir de la Moldova”, pe versurile poetului local, un fost colonel la Redacția “Jurnal de Batalion”, acum pensionar. Tot domnia sa a recitat poezia pregătită pentru primirea înalților oaspeți
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1464857228.html [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
din inima ta. Noi doi - ca o unică prioritate - Să sfidăm goliciunea lumii Aflată în stare de ebrietate - Diriguită de masonice mumii. Să plivim grădina cu flori În ciuda furtunii de-afară, Să iubim ale vieții valori În ritm de funebră fanfară. Să uităm democratice drepturi Câștigate de noi într-o iarnă, Pierdute acum în negre abisuri Ce mozaicuri de minciună ne toarnă. Să rupem prin forța iubirii Vagi dureri ascunse în noi, Să fredonăm un imn al fericirii Cățărați pe o
DRAGOSTE ÎN PROCENT DE ȘAPTEZECI ȘI CINCI LA SUTĂ DIN ÎNTREG de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1466699285.html [Corola-blog/BlogPost/378902_a_380231]