389 matches
-
după cum spune Valéry, "locul formelor fără puteri; noi trebuie să-i dăm viață și necesitate și să-i presupunem pasiunile și valorile noastre". Adică să-l resuscităm, infuzîndu-i viața noastră actuală. Dar putem constata și un fenomen invers. Așa incorporal, fantasmatic cum apare, trecutul e apt a ne spori puterile în raport cu prezentul, a ne ajuta uneori considerabil să-l discernem, să-l organizăm, să-l înțelegem. Rafinat, esențializat, estetizat, timpul revolut aruncă asupra zilei de azi, compozite, confuze, apăsătoare, fasciculul său
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
aceasta își astupă rănile, zăpada "ca o imensă carne albă revărsată" și marea ascunsă sub cearșaful patului: toate aceste elemente devin componente ale unei aceleiași retorici. Precum Dan Coman, în Anul cârtiței galbene, poetul își construiește aproape inginerește un spațiu fantasmatic, învârtindu-se apoi în el cu satisfacția proprietarului ce-și mângâie mobilele. Este motivul pentru care nu poate să apară, de nicăieri, măcar un grăunte de inedit. Odată prinse firele "imaginației" producătoare, acestea se derulează la o temperatură egală și
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
Lăură Pamfil Ieșit cu chiu cu vai la capătul a aproximativ patru sute de pagini de neîntrerupt furor heroicus, iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha rostește cuvintele care îl închid pentru totdeauna între granițele fantasmatice ale reprezentării: "Primește, doamna, mină această, sau mai bine zis, pe călăul acesta al răufăcătorilor de pe fața întregului pîmînt!"1 Va amintiti această frază? Ea punctează, la sfîrșitul primei părți a cărții lui Cervantes, obedienta eroului la imaginar și definitivă
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
antipeisagistică, o fugă din real, un substitut ideatic și o proiecție ideală. Asemenea unui copil care, prin fabulația jocului, evadează cu adevărat din contingent, Mircea Bochiș, prin fabulația din spațiul luxuriant al imaginației, își construiește un alt areal, o grădină fantasmatică și un vis paradisiac. Și totuși, în pofida acestei aventuri în lumea imaginii, pictura lui Bochiș nu dezvăluie în întregime anvergura artistului sau, încă și mai complexă, pe aceea a personajului. Pentru că, în afara pictorului, în atelierul lui Bochiș se mai ascund
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
ciudat e că nu aceste expresii primitive ale urii sînt combătute, nu ele declanșează îngrijorare și proteste pe măsură, ci este căutat cu tot dinadinsul antisemitism acolo unde nici gînd să existe. Ar părea o formă de nevroză, de delir fantasmatic, să vezi în Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Dorin Tudoran niște antisemiți, dacă acuzațiile n-ar avea o mare doză de subiectivitate, un dedesubt ce n-are nici o legătură cu originea acuzatorilor. La fel cum România Mare și Atac la persoană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
omonimă a lui Ion Creangă, ar părea, dacă nu suspectă de-a dreptul, cel puțin lipsită de rigoare sau extrasă direct dintr-un scenariu suprarealist cu tentă umoristică. în condițiile societății românești, însă, în care totul este răsturnat, realativ și fantasmatic, de un lirism spontan crescut pe tulpina unui amestec de absurd și grotesc, suspect ar fi ca această asociere să nu se facă. Întocmai ca în negustoria regresivă a frustului, dar nu tocmai inocentului, personaj care, la capătul unui troc
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
unor numeroși autori, de la Titu Maiorescu la Mircea Eliade, Cioran, Noica, de la Nichifor Crainic și Radu Gyr la recent, pe atunci, devenitul "transfug", Petru Dumitriu (o veritabilă palmă pentru regim!), cititorul se poate delecta cu sugestiile unor idei care "bîntuiau" fantasmatic prin epoca: "Nu ne îndoim cîtuși de puțin că un folclorist nu va putea trece indiferent pe lînga titlul călinescian Ideea de clasă în basm, așa cum nici noi, dintr-un explicabil orgoliu local, nu putem citi fără emoție titlurile unor
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
confruntare onestă între forțe politice. Cu alte cuvinte, sondajul de opinie de această factură nu mai e o încercare de a oferi publicului o imagine a opțiunilor sale în marginile unor oferte care există, ci se transformă într-un joc fantasmatic, de tip "Ce-ar fi dacă?". O fi poate ceva putred și în România de azi, ca și în Danemarca lui Hamlet, dar sondatorii de opinie nu se pot juca de-a ipotezele doar pentru că termenul de "scenă politică" s-
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
cu care să brodezi". Împărtășesc ideea sa după care poveștile sînt punerea în scenă a anumitor organizări inconștiente pe care le regăsim în activitatea psihică, chiar dacă ele nu sînt doar atît, ci sînt un "mediu de cultură în care viața fantasmatică s-ar lăsa observată ca geneză, in vitro, chiar artificial mărită". Dacă aceste fantasme sînt în acest sens istorizarea noastră primă, pentru a-l urma tot pe Bellemin-Noël, fantasma ospitalității este o fantasmă a originii, ceea ce confirmă în cu totul
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
din părțile I, III, Bătrână, Blestemul, îl trag pe Bolintineanu spre oratorie. În schimb, ritmul scurt ("În peștera Carpaților", "Toți morții din mormânturi", "Așa vorbi bătrână", "Mihnea încalecă...") pune în valoare capacitatea să de a trăi un fel de goana fantasmatica foarte potrivită inspirației sale. Aripi fantastice simte pe umere - iată numită de poetul însuși înariparea pe care tradiția literară a urmăririi demonice o provoacă în propriul său geniu. Dar, trebuie imediat spus, ritmul scurt produce un asemenea efect mai cu
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
Barbu Cioculescu Din primele clipe ale alcătuirii, încă fantasmatică, de imagini, pe ecranul televizorului, m-a încercat vertijul lucrului cunoscut și cu obstinație repetat: se desfășura fie una din nenumăratele producții, tipic hollywoodiene, de catastrofe, copios servite cu întregul arsenal de explozii și incendii, fie doar una din sâcâitoarele
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
totul i se opune, în mediile imaginative celei mai refractare, unde decizia conștientă a poemului nu pledează în favoarea ei. E nevoie, așadar, s-o vedem înfruntînd nu doar celelalte materii productive imaginar, ci și celelalte registre ale poemului. Vocația ei fantasmatică se relevă cu adevărat acolo unde ea lucrează fără contract, mai degrabă în ilegalitate decît cu investitură și mai curînd boicotată decît programată". Aventura apei ajunge astfel a reflecta nu doar natura imaginarului pillatian, ci și ambiția hermeneutului său. Apa
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
Candid într-un ospiciu amintind de celebrul roman 1984 al lui George Orwell. Folosind o astfel de tehnică narativă a avalanșei, a "bulgărelui de zăpadă" autorul reușește să reprezinte, prin ecorșeuri, o întreagă lume. Neconcordanța dintre insignifianța tramei și amploarea fantasmatică, absurdă a faptelor declanșate, deși a generat unele reproșuri din partea criticii, se corelează perfect cu intențiile autorului: lumea, cu imperfecțiunile și utopicele ei perfecțiuni, cu sistemul socio-politic alienant, nu poate fi distrusă, discreditată decât prin supralicitarea, prin exagerarea tuturor viciilor
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
de pastel a semănătorilor "harnici cu sacul subsuoară" sau "voioasa argățime" de pe ogoare. Un fel de pastel ar putea fi Pohod na Sibir - poem poate mai tardiv, cuprins în foarte discursivele Legende, de prin 1871-1872. E vorba de o compoziție fantasmatică, plecând probabil de la o litografie a vremii, despre surghiuniții în Siberia. Cunoaștem surghiunul "Decembriștilor" - mulți dintre ei de familie nobilă -, dar și pe cel al osândiților de rând dostoievskieni. Despre ce soi de condamnați e vorba în poemul lui Alecsandri
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
formal un triptic, dar, de fapt, un monolit retoric. Iftime vrea poezie de suflu, de impetuozități imaginative, cu ritm de avalanșă verbală. Întreg volumul (gros destul) e, cum zice Cristian Livescu (în „Convorbiri literare”), „un șuvoi confesiv debordant” și inflamat fantasmatic. Poemele rulează realitate și cultură (poetică îndeosebi) în ritm amețitor și indistinct, cu febră halucinatorie și cu voluptăți whitmaniene întreținute anume. Confesiile și profesiile poetice traduse în subsoluri (în același vîrtej de notații, doar că aici mai eseistice) optează pentru
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
pelicule celebre (zborul imaginar care amintește de începutul lui Opt și jumătate al lui Fellini sau scena erotică narată de Sabin, cu femeia uriașă care îl absoarbe pe un puști între coapsele ei, desprinsă parcă din Amarcord-ul aceluiași regizor). Poezia fantasmatică a unor secvențe este conjugată cu ilustrațiile suprarealiste, cu motive mitologice, ale lui Alexandru Pecican, care ne pun în situația rarissimă de a citi „un roman cu poze“ (un fel de mise en abîme, insolit, căci Dragodan, de mic, era
Romanul unui Don Juan ratat by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2577_a_3902]
-
dusă bine sau rău mai departe... Pe culoarul șerpuit al liricii domestic-erotice, Brumaru deține în mod clar supremația. Imitatorii săi nu reușesc să fie decât epigoni zbătându-se între stângăcie și pornografie. Originalul rămâne inconfundabil: un poet la care regimul fantasmatic nu mai este nocturn, romantic, oniric, ci diurn și "gospodăresc". Evaziunea în înălțimi și depărtări, zborul dintr-o realitate joasă și cenușie, într-o supra-lume cu reguli mai generoase și culori mai vii, sunt substituite printr-o uimitoare densificare a
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
ei renunță la rigoarea de sistematizare a propriei notații, fiindu-le suficiente doar câteva simboluri, menite să le recupereze lucrarea din memoria propriului vis, într-un fapt de realitate (căci deja au zărit-o cândva, inspirându-se din trecerea ei fantasmatică). Pentru un alt instrumentist-interpret (decât autorul-compozitor), recuperarea aceleiași muzici bazându-se exclusiv pe “extravaganța” unei notații componistice (făcută parcă doar pentru sine), va fi totdeauna insuficientă, generându-i un sentiment de frustrare. Această dificultate a posibilității de continuitate prin consecvență
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
înfloresc de la sine. Chiar asta se întîmplă într-un tratat speculativ: etalarea cadențată a unor odăjdii conceptuale sugerînd existența unor misterii divine, dar niște misterii la care nu poți ajunge decît așa, pe calea abstracțiunilor, etalarea aceasta iscă o reverberație fantasmatică ce merge mînă în mînă cu credința propriu-zisă. Ce înseamnă asta? Un lucru foarte simplu: jargonul filozofic are o funcție liturgică, credința cititorului hrănindu-se din concepte cu aceeași ardoare cu care un mirean, bătînd mătănii în timpul slujbei, se reculege
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
și urmașilor săi, dar și, într-o certă măsură, clasicilor francezi din secolele 18 și 19 care s-au aventurat, inițial sub pseudonim, pe terenul literaturii licențioase. Cîteva cuvinte despre carte. O voce ne introduce mai întîi într-o încăpere fantasmatică în care apare o copilă, iar apoi un bărbat care pare a fi profesorul ei. Aflăm, treptat, că e vorba de tată și fiică. Tatăl îi cere copilei să citească literatură erotică și o biciuiește peste fund dacă nu nimerește
Romanul testicular-testamentar al lui Robbe-Grillet by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8391_a_9716]
-
deținătorul tuturor femeilor din lume, scăpate printr-un benefic cataclism de tații, frații, soții, amanții și prietenii lor) sunt, desigur, un produs pur al fanteziei, disponibil în această formă maximală încă din adolescență. Fin și realmente impredictibil e însă zigzagul fantasmatic al celui care stăpânește și iubește, totodată, copacii pe care i-a plantat cu mâna lui, cratițele în care face mâncare, pisica (Chiți) și cățelușa (Lolita) care i s-au strecurat sub piele. Pasionalitatea, acum, nu mai este de amant
Patru ani cu Alex. by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7755_a_9080]
-
plachetei, Oona, e unificată de enigmaticul personaj titular, asociat cu copilăria plină de senzații și mistere. Cum bine s-a observat la cenaclu, Mendebilul lui Mircea Cărtărescu are aici un omolog liric, care favorizează, deopotrivă, plonjonul în trecut și distorsionarea fantasmatică. Explorările se petrec, de data aceasta, în edenul rural, într-o casă bătrânească umbroasă, sub un nuc unde fac cerc copiii sau la râul unde ei aprind focuri și se dedau la ritualuri specifice vârstei. Atunci și acum, Oona este
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
reprezintă un obiect de cercetare legitim și predilect pentru literatura comparată. În acest mod, literatura comparată răspunde și responsabilităților interdisciplinare stabilite de la început prin condiția ei. Pentru că analiza acestei dinamici imaginare a constituirii unei mitologii sau a unei configurații identitare fantasmatice poate reprezenta o contribuție distinctă la înțelegerea istoriei urbane înseși." (pag. 14) În ce are mai bun, studiul lui Caius Dobrescu se apropie nu o dată de viziunea detașat politizată a lui Pascale Casanova dintr-o carte ca Republica mondială a
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
se afumau în spate/Știam că nu va fi mai real/ și mai violent decât pînă acum/ de atîtea ori încât învățasem/ cum ar putea intra fără să doară”. Niciodată imaginarul lui Văsieș nu se aventurează în zboruri abstracte sau fantasmatice. Astfel încât, în ciuda vârstei și a experienței, autorul Loviturii de cap poate aspira deja să devină, dintre tinerii poeți, cel mai cotidian dintre ermetici și cel mai ermetic dintre cotidieni. O experiență nu lipsită, ce-i drept, de riscul raționalizării excesive
Schimb de experiență by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4322_a_5647]
-
umoristic, comercial. Greu de stabilit, după această rețetă, unde le e locul Postmodernismului românesc sau volumelor de Jurnal. Și încă și mai greu de acceptat simplismul intelectual al unei asemenea împărțiri. Un roman minuscul, dens ideatic, dificil de urmărit, explorând fantasmaticul și instituind monstruosul (într-o bună tradiție prozastică) nu e numaidecât superior unei colecții de povestiri agreabile, inteligente, tandre, scrise cu mult farmec și, inerent, vandabile. Eventualele ierarhii trebuie să țină seama de criterii mult mai subtile decât aceste cutume
Jocuri, vitrine, strategii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4469_a_5794]