106 matches
-
și, totodată, reconstituie o savuroasă și plauzibilă limbă arhaizantă. Parodiind romanul picaresc și comic prin afișarea ironică a convențiilor, Calpuzanii poate fi citit și ca un roman cu cifru, o sugestie în acest sens fiind oferită de prefață, care, dincolo de fantazările erudite pe teme lingvistico-mitologice, conține și un avertisment către cititor. După mai bine de un deceniu de la publicarea studiului Poetica legendei ca postfață la culegerea de Legende populare românești (1983), A. reia, în volumul Legenda (1995), preocuparea de a defini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
crește cactuși și să aibă grijă cu multă dragoste de o seră. Eu voi pregăti în toiul verii piscina și nu voi fi făcută pentru D-voastră, cu toate că odată cu ocazia unui tur al orașului toate veverițele au dispărut, și cu toate că fantazările tale fără sfârșit le pot găsi simpatice și atrăgătoare. EL: Asta-i un mod de gândire de cea mai joasă speță, o fantezie care vrăjește stând lungită pe jos și spălându-se pe dinți. De necrezut, ce zi, cu toate
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
la inefabil, la insesizabil, element propriu prozei scrise de B., aproape lirică fără a fi vreodată sentimentală, exactă și acidă, fără a cădea în cinism. Întâmplare cu Zâna Mirării (2002) este o povestire cu note autobiografice, dintr-o „biografie a fantazării”. SCRIERI: Blana de focă, București, 1966; ed. București, 2002; A XI-a poruncă, București, 1969; Moartea centaurului, București, 1970; La cules de vipere, București, 1978; Dyonis sărmanu, București, 1984; Vin americanii... destin amânat, București, 1998; Întâmplare cu Zâna Mirării, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
Țara fetelor. Eros și Trecere Un fel de jurnal elegiac, Octombrie, noiembrie, decembrie (1972), unifică interludii erotice, în introspecție lină, și premoniții thanatice. Cel iubit, mai degrabă miraj ("născut din cuvânt") decât ființă în carne și oase, devine pretext de fantazare suplă: "Te îndepărtai alergând / Înspre mare / Și-mi strigai că ai nevoie / de depărtare / Ca să mă privești". El și Ea în neistovită alergare se întâlnesc într-un timp circular. Celui cu "chip de om", în fapt simplă vedenie, iubitului-nălucă timorat
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
germinația, triumfă timpul încolțirii, cel care "dă drumul tuturor sevelor". Acvaticul, ploile, umiditatea înseamnă fertilitate. Neadormit, gândul se trădează prin gest, prin Vorbă, prin Vis; spațiul memoriei devine "un Muzeu-de-Amintiri; o colecție "Unică". Un pod și o apă invită la fantazare: "Ce mai decor pentru doi oameni tineri Ce niciodată nu s-au atins!" Nici haos, nici coșmar, nici lamentații. Mitologia poetei exclude disimetriile; melancolia n-o paralizează. Urmând codul existențial inexorabil, viață și moarte se întrepătrund: "Din foc și din
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
dar un Ilarie Voronca organizat”, plasându-l, ca și G. Călinescu, în descendență ermetică și balcanică. Poezia fantezistă, cu peisagiile ei livrești și oceanice, face bună vecinătate cu un Isarlâk legendar - chiar acest legendar, în haina romantismului desuet, alunecând spre fantazare și spre irealitatea suprarealistă. Împrumutat de la Baudelaire (din care P. a și tradus), viermele ironiei - al deziluzionării, al lucidității în cele din urmă - subminează sentimentalitatea, conferind nota proprie: un fel de tristețe, de conștiință nefericită, atotprezentă în spatele gesturilor vitaliste ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
trama narativ-simbolică a poemului În proză propriu-zis. Dar, Înfățișîndu-se astfel, aceste pagini nu fac excepție de la regula ce modelează majoritatea textelor suprarealiste, atît de profund marcate de reflecția programatică, ce-și face loc frecvent chiar În miezul celei mai frenetice fantazări. E, În fond, un mod de a sugera că Între planul reflexiv și cel imaginativ al experienței lirice nu trebuie să existe vreo ruptură, că problematica creației se cuvine asumată și integrată unei ordini a „aventurii existențiale”; sau, invers, că
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ecleziastice (episcop de Salonic, patriarh al Constantinopolului), cu așteptatele imixtiuni răuvoitoare ale „diavolului”. În Viața... Nicolae, mai apoi Nifon, circulă într-o Peninsulă Balcanică pestriță, complicată, străbate spații apreciabile, însoțit de destule informații corecte (lângă notele de convenționalism și de fantazare, puțin profitabile pentru individualizarea personajului), el aflându-se în scaunul de patriarh ecumenic (ca Nifon al II-lea) în două rânduri, între 1486 și 1488 (când a fost depus, se pare, în urma descoperirii unor nereguli de ordin financiar) și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
vream să fiu singur.../ Era acesta un motiv pentru ca vreunul din noi să-și ia viața?..." Se remarcă faptul că realizarea erotică, proiectată, neîmplinită însă, nu e nici măcar dorită, de aici lipsa tragediei. Singurul element care își asumă capacitatea de fantazare e luna, "luna goală zâmbea cu fantezie". Introducerea poantei finale, anticipate deja, e o dramă personală, insignifiantă, se face cu inocență jucată, ca și cum toată povestea aceasta își dezvăluie acum aspectele pozitive, "Cel puțin era liniște, femeia - bună și calmă.../ ...când
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în studiile literare, W. Rudow, care redactează notele bibliografice, rubricile „La vatră”, „Cronica săptămânii” și „Poșta redacției”, Lucian Bolcaș, autorul unor portrete satirice inspirate din viața mediilor românești orădene, scrise cu umor, cu spirit de observație și mărturisind înclinarea spre fantazare. Cu încercări literare se înscriu Septimiu Sever Secula, Lucreția Suciu-Rudow, Ioan Bota, Maria Cunțan, I. Scurtu și mai puțin cunoscuții Petru Corna, V. Moldovan, Gavril Bodnariu, I. Stanca. Aici G. Coșbuc oferă poezii și transpunerea în românește a unui fragment
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287054_a_288383]
-
un simbol. Unele ilustrează tema vanitas vanitatum, demonstrând prin trama narativă zădărnicia eforturilor omenești pe drumul spinos al împlinirii unui vis, a unui ideal. În altele (Omul și nisipul, Bătrânul anticar, În hrubă, Trenul de dimineață), cu toate că accentul cade pe fantazarea onirică și pe halucinația controlată, narațiunea este atât de sigur implicată în acțiune și real încât hotarul dintre firesc și straniu devine difuz. De o cu totul altă factură sunt prozele din ciclul Vârsta de bronz, evocând personaje și întâmplări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
pleacă de la fondul arhetipal (mitul), decantat prin știință și filozofie (ipoteza), transmis în operele de vulgarizare (cvasicertitudinea) și în fine, pătruns în ficțiunea literară și cinematografică (vizualizarea). Însăși vulgarizarea științei adaugă la fondul imaginar și merge mână în mână cu fantazarea (literatura ficțiunii științifice impune teme și realități nedovedite științific, precum în cazul unor Verne ori Wells), de relativismul științific profitând praștiințele, spiritualitatea New Age, realitatea virtuală, care toate sunt opoziții față de direcția dominantă de ordonare a corpului social și științific
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
natură și istorie, dintre civilizația umană în general și cea autohtonă în special, dintre om și eternitate și conturează un profil artistic complex. În cercetarea periplului existențial al lui B. P. Hasdeu O. începe prin a reconstitui genealogia familiei, lămurind fantazările heraldice ale cărturarului legate de ascendența sa princiară. Preocuparea majoră este de a dovedi că formația enciclopedică a lui B.P. Hasdeu, amploarea și diversitatea spiritualității și a creativității sale își au sorgintea în strădaniile literare ale bunicului Tadeu Hâjdeu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
în nori induce iluzia că alții, din afara câmpului curricular, rezolvă problemele concrete ale acestuia ca și când leadership-ul reformei curriculare naționale ar preda el însuși disciplinele școlare științifice și artistice în școli, și nu educatorii din acele școli. A doua formă de fantazare teoretică constă în „înălțarea” (upward) discursului despre domeniul concret-practic al curriculumului: o „elevație” obținută prin exploatarea aspectelor exotice și/sau „la modă” (exotic and fashionable in the curriculum). Este cazul diverselor clasificări ciudate și rebotezări fanteziste ale disciplinelor școlare precum
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
intelectuale. În nomadismul acestui voluptuos al digresiunii există întotdeauna o premisă, un pretext care îl declanșează. În Câteva ore la Snagov pretextul este un pelerinaj istoric. Rătăcind pe urmele celor ce au fost, autorul alătură informației, referinței istorice savante reveria, fantazarea, interesat cu deosebire de sugestii venind dinspre figuri și scene dramatice, dinspre duhurile istoriei. Pe o altă treaptă se situează Pseudo-cynegeticos, efigie a umanismului estetic al lui O. Și aici există un pretext, opera fiind „scrisă cu gând să fie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
Nu vreau, însă țin să fiu mai liber. Sau nu știu cum să spun. Domnul Paler mi-a trimis cartea sa ultimă. O citesc cu plăcere, ca de obicei. Nu are personaje. Are numai idei. E un moralist, un nobil cu vocația fantazării. Unele pagini sînt memorabile. Altele îmi par inabile, trădînd absența unei experiențe romanești adevărate. Un roman al mărturiilor, nu o poveste. A mai apărut în "Luceafărul" de pe 16 martie o recenzie. Costin Tuchilă! Ăstuia, evident, nu i-am dat cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cînd se tăiase într-o sticlă spartă. Omul rămînea totuși un tip deosebit, dotat, dacă nu cu o soartă glorioasă, cel puțin cu o fantezie de excepție, așa cum de altfel îi stă bine unui om de cultură. / Dispoziția lui către fantazare avea să-mi joace feste în vacanța de după anul întîi. Am avut proasta inspirație să-l invit la mine acasă. La părinți, de fapt, la Pitești. Mai eram și cu Svetlana, care avea să-mi devină soție peste cîțiva ani
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ca oricine ce înseamnă panta rei ca un bătrân rege din basme, adormit pe sute de ani într-o insulă fermecată. Dacă, în Marea Nordului, trupul, încremenit în ghețurile polare, și-ar găsi un astfel de destin, cum se desprinde din fantazările poetice, apele obișnuite i-ar grăbi, cum se știe, descompunerea. Numai că pe Eminescu nu îl interesează realitatea în sine, ci emoțiile imaginare despre care vorbea Cassirer. O operă de artă în cazul acesta literară se dezvoltă din posibilitățile conținute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
această ima gine care era a ei și numai a ei, ca o zgârietură pe oglindă, mai exista și imaginea difuză a unui copil bolnăvicios, o fetiță și apoi o adolescentă cu nenumărate complexe personale și cu ne nu mărate fantazări naive, care mai degrabă îi făceau rău de cât bine și o țineau departe de cei din jur. Reușise, de-a lungul anilor, cu mult efort, să scape de aceste incursiuni în imaginar, dar nu reușise să depășească o anume
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
narativ-simbolică a poemului în proză propriu-zis. Dar, înfățișându-se astfel, aceste pagini nu fac excepție de la regula ce modelează majoritatea textelor suprarealiste, atât de profund marcate de reflecția programatică, ce-și face loc frecvent chiar în miezul celei mai frenetice fantazări. E, în fond, un mod de a sugera că între planul reflexiv și cel imaginativ al experienței lirice nu trebuie să existe vreo ruptură, că problematica creației se cuvine asumată și integrată unei ordini a „aventurii existențiale”; sau, invers, că
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Paul Anghel sau Dinu Săraru, romanele pe care le-a scris sunt discutabile, iar încercarea de a da o Istorie a literaturii daco-romane (1999) este în cel mai bun caz un gest de curaj, ținând de un uluitor spirit al fantazării. Ceea ce depășește ca limită a credibilului în Istoria... sa îi este permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta epoci diferite, de la vechii traci la secolul al XX-lea, într-o încercare de a reconstitui spiritul fiecărui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
Gheorghe Grigurcu Negreșit unul din vîrfurile prolificei generații ‘60, Ilie Constantin se detașează suficient de peisajul acesteia. Nimic comun în producția d-sale cu fantazarea abstractizantă a lui Nichita, cu expresionismul de sumbre tălăzuiri în cheie rurală al unor Ioan Alexandru sau Ion Gheorghe, cu atît mai puțin cu hazul sorescian. Nimic comun cu Blaga de care l-au apropiat unii analiști. Sobră, reculeasă într-
Aidoma unui submarin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2435_a_3760]
-
figurarea actelor fiziologice atinge o paradoxală inocență (naturalia non turpia), împrospătînd poezia în cauză, apropiind-o de exercițiul ,impudic" al ,douămiiștilor"... încă un binom contradictoriu în creația Norei Iuga. Pe de o parte o tradițională reverie, mai bine zis o fantazare sentimentală nepotolită, neoprită ca o amețitoare rotire într-un carusel cu o viteză in crescendo: ,mi-am ales poteca din dreapta, el pe cea din stînga. eram doi cai înhămați la o droșcă. aveam stații speciale unde ne opream, cum își
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
mierea de degete" (ibidem). Sau: ,și degetele mele cu vrăbii înhămate mă ridică lin cu trup/ cu sufletși cu versuri în zbor ușor ciudat binefăcător" (unsprezece). Spre a nu fi stînjenită cumva de tiparele vreunui artificiu, de servitutea vreunui canon, fantazarea pornește, nu o dată, de la elementele ,de jos", de la cota inferioară a referinței spre-a urca energic la perechea sa ,complicată": ,mari heleștee cu popoare de broaște pe suprafața vie a apei/ între ierburi proaspete bărcile stau dezbrăcate ca fecioarele/ lăcustele
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
de memorii schematic, nerevelator, tatăl ei lăsase încă unul nepublicat și „mult mai interesant" și peste 1500 de pagini de jurnal, în timp ce mama ei se rezumase la un repertoriu de povestiri orale despre un trecut formatat cu grijă. Mistificarea conștientă, fantazarea inerentă oricărei istorisiri, golurile de informație sunt factori de risc pentru orice tentativă de a reconstitui biografii multiple (cartea conține relatări despre un număr considerabil de rude și de cunoscuți). Erorile de interpretare sunt inevitabile. Chiar imperfecte, chiar repudiate din
După moartea părinților by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6536_a_7861]