325 matches
-
1880] [""LE NORD", ZIAR DE ÎNCREDERE... "] "Le Nord", ziar de încredere al Cancelariei rusești, scrie în primul Bruxelles următoarele: Alarmiștii n-au noroc. Cea din urmă invenție a lor n-a avut mai mult succes decât celelalte. Speculațiunile de înaltă fantazie cari s-au pus în combinație cu călătoria d-lui Brătianu la Viena și Berlin au provocat o dezmințire categorică din partea unui organ ministerial din București, "Presa". Acest jurnal declară că e fals cumcă voiajul în chestiune ar fi avut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
drumurilor de fier, pentru c-a făcut din ea o condiție a recunoașterii independenței României de către Germania. Aceste motive esplică într-adevăr îndeajuns călătoriile d-lui Brătianu și e probabil ca tot restul nu e decât invenție de novelist și fantazii de imaginație. După ideea Europei România ar căta să fie și nici ar fi trebuit să-nceteze de-a fi o putere neutră. N-am uitat cum în timpul celui din urmă război ea a ieșit din neutralitate pentru a deveni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ci și apostolii doctrinelor revoluționare au pierdut toată influența, pe când înainte aflau în Principatele dunărene un teren foarte roditor pentru activitatea lor (N. B. Sânt la putere). Visurile panromîne, cari aveau de obiect fondarea Regatului dacoromân, sânt asemenea învinse ca și fantaziile mai mult or mai puțin republicane despre o confederație danubiană. Toți politicii de oarecare vază și influență din Principatele dunărene au recunoscut astăzi că România nu poate conta la o configurare priincioasă a viitorului ei decât urmând o politică esterioară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
3 333 333 lei, 33 parale; imprimate 22 222 lei, 22 parale; tutunul 4 444 444 lei, 44 parale; subvențiuni 2 522 222 lei, 22 parale; taxe, spirtoase etc. 4 555 555 lei, 55 parale. Astfel, cu puțină cheltuială de fantazie, înșirînd aceeași țifră de 8-9 ori dupăolaltă, se poate face un minunat buget geometricește exact, matematicește e altă cestiune. {EminescuOpXI 114} Iată ce Cameră a fost aceea care la 1868 a votat d-lui Rosetti recompensă, o Cameră care ziua
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
amenință varga lui Dumnezeu, foametea. Când toată suflarea românească, care direct sau indirect trăiește din agricultură, căci ea alimentează totul, de la lista civilă începînd, bugetele mari ale Ministerului de Război, dobânzile colosale a anuităților drumurilor de fier, toate cheltuielele de fantazie ce-și permit guvernanții noștri, până și reversibilitățile patriotice, când, zicem, toată suflarea românească, vede că starea plugăriei nu inspiră un singur cuvânt de mângâiere și de speranță mesajului domnesc, fie din inițiativa a însuși șefului statului, fie din aceea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
articol, plin de vederi mature și de o adâncă cunoștință de cauză, se poate vedea cât de nenorocite sânt pornirile optimiste și idealiste exagerate în politică, unde omul de stat nu-i chemat să construiască o lume după propria-i fantazie, ci să conducă niște interese pozitive ținând seama de firea lumii reale. Una dintre iluziunile filantropice și optimiste ale d-lui Gladstone este și așa-numita confederațiune dunăreană; articolul din "Le Temps" face asupra acesteia niște reflecțiuni cari au pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Bancherii străini nu se neliniștesc de asta; ei vor ști foarte bine, cu câteva săptămâni înainte, să se puie la adăpost, fiind prevestiți de amicii liberali de aicea, și tot turma neprevăzătoare a micilor capitaliști și acționari va plăti deocamdată fantaziile financiare și economice ale d-lui Brătianu și "doftoriile întăritoare" ale d-lui C. A. Rosetti. Am zis deocamdată, pentru că statele străine, precum știm după exemplele Egiptului și Turciei, nu lasă în pierdere pe supușii lor, și tot noi, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce [au] purtat la cutare paradă. Dar d-lui D. Brătianu, diplomat mai mult alb decât cărunt, îi place să comunice nației toate aceste amănunte; ne pare cu atât mai bine deoarece d-sa a ales pentru a-și realiza fantazia publicitatea ziarului nostru. Un lucru mai avem de zis asupra scrisorii. D. Dum. Brătianu face mare caz despre primirea bună și curtenia ce a întîmpinat pretutindeni, de care este încîntat; să ne dea voie a-i spune că această încîntare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
preț a pus Rusia pe această libertate. Cât despre aserțiunea foii "Augsburger Zeitung" că, în Congresul de la Berlin, puterile ar fi atribuit Austriei un fel de poziție privelegiată, o influență precumpănitoare în Comisia Dunăreană, cată să spunem că aceasta e fantazie mare. Cabinetul din Viena nici n-a cerut așa ceva. Unica dispoziție a Tractatului din 1878 c-are se raportă la Austria îndeosebi e aceea care încredințează acestei puteri executarea lucrărilor destinate a face să dispară obstacolele pe cari le opun
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
qui pro quo interesant se-ntîmplă ca Ruy Blas să poarte numele lui Don Cezar de Bazan {EminescuOpXI 343} și să treacă prin peripețiile dramatice care-i fuseseră rezervate acestui din urmă; dar nu credem că redacția "Romînului" să aibă destulă fantazie pentru a inventa pe seama noastră romanuri sau, daca și inventează, lucrul va fi insipid și greoi, ca fantazia transdanubiană a redactorilor acelei foi. Și-ntr-adevăr, daca alte foi inventează sau prezic, daca n-or fi având mai multă iubire de adevăr
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și să treacă prin peripețiile dramatice care-i fuseseră rezervate acestui din urmă; dar nu credem că redacția "Romînului" să aibă destulă fantazie pentru a inventa pe seama noastră romanuri sau, daca și inventează, lucrul va fi insipid și greoi, ca fantazia transdanubiană a redactorilor acelei foi. Și-ntr-adevăr, daca alte foi inventează sau prezic, daca n-or fi având mai multă iubire de adevăr, au mai mult stil și mai multă bună-cuviință decât organul Pătărlăgenilor. Nu doar că "Romînul" ar fi întrebuințînd
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu Țară de Jos, ba vorbește chiar de tendențe antiunioniste și de alte închipuiri a doua zi după ce primarul Iașilor împreună cu toată opoziția constituțională a făcut o atât de cordială primire M. M. L. Lor. [ 25 octombrie 1880] ["NU ÎNCURAJĂM FANTAZIILE POLITICE... "] Nu încurajăm fantaziile politice de cari, din nenorocire, suferă atât de mult generația dominantă din România și pe cari poporul nostru, liniștit și cu mult bun-simț, nu le împărtășește. De regulă mișcările politice din țările dunărene se compun, precum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ba vorbește chiar de tendențe antiunioniste și de alte închipuiri a doua zi după ce primarul Iașilor împreună cu toată opoziția constituțională a făcut o atât de cordială primire M. M. L. Lor. [ 25 octombrie 1880] ["NU ÎNCURAJĂM FANTAZIILE POLITICE... "] Nu încurajăm fantaziile politice de cari, din nenorocire, suferă atât de mult generația dominantă din România și pe cari poporul nostru, liniștit și cu mult bun-simț, nu le împărtășește. De regulă mișcările politice din țările dunărene se compun, precum am spus-o adeseori
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
astăzi în urma descoperirii unității de căldură, a așa-numitului caloriu, - iată în linii generale pașii colosali realizați în domeniul științei pozitive. Progresul însă nu se oprește; sferele se înmulțesc și se dezvoltă înainte cu aceeași iuțeală, așa că ne trebuie o fantazie prodigioasă pentru a ne închipui unde are să mai ajungă în scurt timp activitatea pe terenul acesta. Dar spiritul omenesc se întreabă ce este această tendență a lui de a merge mai departe și tot mai departe; se întreabă cum trebuie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
teologice, îngerii, iată creațiuni ale închipuirii omenești. Ce a determinat aceste creațiuni, pe ce substrat s-au întemeiat ele? Și oare nu erau acele creațiuni o intuiție a dezvoltării ulterioare, o clarvedere a viitorului? {EminescuOpXI 409} Aceasta este neapărat o fantazie a noastră, o privire ipotetică. Dar acele creațiuni n-au avut alt câmp decât spiritul omenesc, au fost clădirile proprii ale gândirii speței noastre. Apoi organul acestei gândiri, unde se produc întrebările mari înșirate mai sus, unde se frământă problema
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
A. Mirea (1908 și 1910), Carmen saeculare (1909), Cireșul lui Lucullus și Portrete (1910), precum și mai multe traduceri. Primele trei cărți au fost premiate în 1909 de Academia Română. În această perioadă, A. publică singur un al doilea volum de versuri, Fantazii (1909), și traducerea piesei Amorul veghează de Robert de Flers și G. A. de Caillavet (1909). Participă la șezători literare în Bucovina (1908, 1910), este membru fondator al Societății Scriitorilor Români (1909), vicepreședinte, apoi membru, în primele trei comitete. Prietenia
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
puține, utilizează un material sămănătorist. Totuși, poetul reușește imagini surprinzătoare, prevestindu-i pe Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Deși tind la rigoarea prozodiei clasice, versurile, prin muzicalitatea lor monotonă, învăluitoare, reușesc să sugereze stări de suflet difuze, specific simboliste. Volumul Fantazii dezvăluie o capacitate deosebită de înnoire. Teama „de lume, de moarte și uitare”, distilată acum în retorte mai complicate, se transformă în elegie pură, în reveria unui altundeva și în fantezie grațioasă. Conștient de magia „împărecherilor de slove”, dar și
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
și jubilația gravă în fața forței originare. Evaziunea din real se face pe calea reveriei, indusă de un exces senzorial - parfumul crinilor, o melodie nordică, aroma ceaiului -, într-un decor polar sau exotic (Metamorfoză, Reverie, Paharul fermecat). Erosul e dominant în „fantazii”, precum Moartea Narcisului, o capodoperă a lui A., Scrisoare și Ex-voto... Câteva poezii (Pastel, Fantazie), și ironice, și elegiace, prefigurează maniera lui A. Mirea sau lirica plictisului provincial. În Fantazii, versificația devine mai suplă, apar distihul, trioletul, cvintetul și octava
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
de un exces senzorial - parfumul crinilor, o melodie nordică, aroma ceaiului -, într-un decor polar sau exotic (Metamorfoză, Reverie, Paharul fermecat). Erosul e dominant în „fantazii”, precum Moartea Narcisului, o capodoperă a lui A., Scrisoare și Ex-voto... Câteva poezii (Pastel, Fantazie), și ironice, și elegiace, prefigurează maniera lui A. Mirea sau lirica plictisului provincial. În Fantazii, versificația devine mai suplă, apar distihul, trioletul, cvintetul și octava și chiar o formă astrofică, iar lexicul cunoaște o infuzie de neologisme. Un capitol important
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
sau exotic (Metamorfoză, Reverie, Paharul fermecat). Erosul e dominant în „fantazii”, precum Moartea Narcisului, o capodoperă a lui A., Scrisoare și Ex-voto... Câteva poezii (Pastel, Fantazie), și ironice, și elegiace, prefigurează maniera lui A. Mirea sau lirica plictisului provincial. În Fantazii, versificația devine mai suplă, apar distihul, trioletul, cvintetul și octava și chiar o formă astrofică, iar lexicul cunoaște o infuzie de neologisme. Un capitol important al activității lui literare îl constituie colaborarea cu alți scriitori, ce reprezenta o soluție la
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
în comedia în versuri Cometa, ce își ia drept etalon performanța lui Edmond Rostand, „miliardarul de rime”, încercând osmoza între lirism și verva spumoasă. Protagonistul acestei povești de dragoste, Titi Roznov, este, într-o măsură, un alter ego al autorului Fantaziilor. Probând încă o dată putința metamorfozării, A. abordează și domeniul prozei, experimentând diverse formule. Primele două volume, Cireșul lui Lucullus și Portrete, sunt semnate împreună cu St. O. Iosif, dar stilul și materialul de viață îi aparțin în mare măsură. Cel dintâi
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
turnura unui adevărat eseu socio-psihologic și relevă atitudini contradictorii. Nostalgia idealizatoare este limitată de o viziune lucidă a Parisului, Babilon modern, care înstrăinează și, mai mult, degradează social și psihic. Dacă un spirit fantezist cutreieră unele proze anterioare, „fantezia” sau „fantazia” se impune ca specie epică autonomă abia în volumul Oglinda fermecată (1912). Un rost al acesteia, pentru A., este acela de a izbăvi lumea de urât, de plictis, și de a o transpune într-un vis feeric. În acest univers
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
colorate. Prin fastuoasele descrieri, prin psihologiile complicate, prin sugerarea unei alte realități și prin utilizarea alegoriei și a simbolului, Oglinda fermecată se apropie de canoanele prozei poetice simboliste. Ultimele două cărți, Triumful vieții (1912) și Steluța (1913), cuprind de asemenea „fantazii” și portrete, unele remarcabile ca putere de pătrundere și de plasticizare. A. a tradus multă poezie, criteriul fiind, în ciuda aparențelor, al afinității. Heine, Lenau, Friedrich Rückert stau alături de Goethe, André Chénier, Hugo, Théophile Gautier și Leconte de Lisle sau de
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
ș.a., de lirica de dragoste din folclorul spaniol, italian și grecesc. Simbolist, în fond, D. Anghel este mai autentic decât alții, cu toate acele contrasturi și amestecuri ce constituie o personalitate [...]. Pentru că Anghel și-a intitulat o culegere de versuri Fantazii, a rămas un fel de clișeu critic că poetul e fantezist. [...] „Fantezia” lui Anghel e fabulosul alegoric, însă din ea a derivat și un imagism [...]. Puțină, impopulară, proza lui D. Anghel este excepțională și revoluționară. Fără ea nu s-ar
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
colaborare cu St. O. Iosif), Iași, 1907; Cometa (în colaborare cu St. O. Iosif), București, 1908; Caleidoscopul lui A. Mirea (în colaborare cu St. O. Iosif), I-II, București, 1908-1910; Carmen saeculare (în colaborare cu St. O. Iosif), București, 1909; Fantazii, București, 1909; Cireșul lui Lucullus (în colaborare cu St. O. Iosif), București, 1910; Portrete (în colaborare cu St. O. Iosif), București [1910]; Povestea celor necăjiți, București [1911]; Fantome, București, 1911; Oglinda fermecată, București, [1912]; Triumful vieții, București, [1912]; Steluța, București
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]