325 matches
-
învinuirile din partea acestuia sunt parte îndreptățite, parte însă prea întrecute. Unde Notarul urmează tradiției naționale, cronica lui conține un adevăr istoric; numai amănunțimile pot fi false sau închipuite. Nicidecum nu se poate însă admite ca el să fi scos din fantazia sa popoarele și statele din Ungaria și Ardeal, numite ca existente la venirea Ungurilor, - aceasta atât de puțin cât și cealaltă părere a lui Roesler că Ungurii n’ar fi venit, cum o spune Anonymus în acord cu tradiția ungurească
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
Samain, Charles Guérin, Henry Bataille, Henri de Régnier, publicate în "Sămănătorul". Iarna 1906-07 cei doi prieteni o petrec la Constanța, ecourile acestei șederi pe țărmurile Mării Negre regăsindu-se în versurile lor, în minulescianele "Romanțe pentru mai târziu" (1908) și în "Fantaziile" lui D. Anghel (1909). În anul 1914, la 11 aprilie, se celebrează căsătoria lui Ion Minulescu cu Claudia Millian (1887-1961), poetă simbolistă, autoarea volumelor de versuri "Garoafe roșii" (1914), "Cântări pentru pasărea albastră" (1923), "Întregire" (1936), precum și a unor piese
Ion Minulescu () [Corola-website/Science/304575_a_305904]
-
său forte. O imaginație dezlănțuită, debordantă își spune cuvântul peste tot. De fapt, este vorba mai mult decât de «imaginație». Termenul cel mai potrivit și mai exact, în cazul său, este acela de «fantezie», categorie estetică superioară «imaginației». «Fantezia» sau «fantazia» («mama imaginilor» - cum o numea Eminescu) este o «imaginație» sporită, potențată, ce rupe zăgazurile imaginarului și proiectează universuri fictive în afara ordinei reale. Florin Preda-Dochinoiu nu se mulțumește cu datele realității; el ancorează, cu decizie și aplomb, în teritoriul fantasticului, acolo
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
1906 - 1908). A editat revista „Cumpăna”, împreună cu Mihail Sadoveanu, Ștefan Octavian Iosif și Ilarie Chendi (1909 - 1910). A debutat editorial cu "Traduceri din Paul Verlaine" în 1903. În 1905 a publicat volumul de versuri " În grădină", urmat, în 1909, de "Fantazii". Între timp au apărut operele scrise de D. Anghel în colaborare cu Ștefan O. Iosif: "Legenda funigeilor" (poem dramatic, 1907), "Cometa" (comedie, 1908, 1912), "Caleidoscopul lui A. Mirea" (1908), "Carmen saeculare" (poem istoric, 1909), iar în 1910, "Cireșul lui Lucullus
Dimitrie Anghel () [Corola-website/Science/297599_a_298928]
-
critică, Gherea voia tot timpul să-și convingă cititorul că spusele sale despre literatură au un caracter obiectiv, nu fantezist. "... spiritul omenesc, ajuns la maturitate în știință, nu mai poate să se mulțumească nici în artă cu idealismurile, simbolismurile și fantaziile romantice; alături cu enorma dezvoltare a științelor exacte, formula naturalistă în artă se impunea. Omenirea civilizată, care a biruit forțele oarbe ale naturii și a pus în serviciul omului aburi și electricitate, necesar trebuia să ajungă la o literatură care
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
este povestea vieții lui Jakob Heym, născut în 1921, ea fiind povestită în 1967. Povestitorul nu înțelege de ce Herschel Schtamm și-a riscat viața, numai ca să transmită celorlalți deținuți că "vin rușii". Naratorul umple golurile din memorie cu povestiri din fantazia lui. Din istoria lui se poate înțelege că el ar fi fost căsătorit, soția lui fiind împușcată sub un copac, cu toate că se știe că în lagăre nu existau copaci.
Jakob der Lügner () [Corola-website/Science/322872_a_324201]
-
nici până azi, dar care a sfeterisit porecla unei vechi și de mult stinse familii boierești din Moldova pentru a-și împodobi mutra cu ea, după ce mai nainte a mai fost purtat încă vro patru-cinci porecle, parte îndreptățite, parte de fantazie. {EminescuOpX 160} Toată lumea ghicește că nu poate fi vorba decât despre d. Pseudo-Urechia Singura mîngîiare ce ne mai rămâne e că acest domn n-a sfeterisit exact numele boierului moldovenesc care se iscălea Ureki, ci a adăogat la trupina cuvântului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin cifre situația noastră financiară, se teme de-a spune adevărul, pentru că atunci n-ar mai fi realeasă; pe când, fără buget votat, deputații de azi și candidații de mâine tot mai pot amăgi poporul prin strălucite situații fictive, născocite de fantaziile ciumate ale redactorilor "Romînului". Un ministru conservator ― d. P. Mavrogheni - introdusese o regulă statornică în privirea bugetelor; ele erau elaborate și votate gata cu mult înainte de a se-ncepe exercițiul anului respectiv; iar condeie cari rămăsese neprevăzute sau a căror
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și de voință spre bine, vezi răsărind câte un chip ciudat și baroc, cîte-o stârpitură radicală în a cărei fiziognomie se concentrează oarecum toate trăsurile neplăcute ale tutulor națiilor semibarbare din Orient, vezi tipuri atât de pocite încît abia [o] fantazie de caricaturist le-ar putea inventa, punîndu-se într-adins să le iscodească, iar etnologul ar sta cu brațele încrucișate înaintea acelor specimine, neștiind, nu între ce oameni, dar în genere între ce soi de ființe organice să le claseze. E
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noi e absolut liberă, deși se pot debita în ea cele mai mari neadevăruri, totuși chiar o presă curat izraelită n-ar putea avea curajul de-a repeta în coloanele sale acele comune calomnii, acele povești inventate, acele ilustrațiuni de fantazie din ziare străine {EminescuOpX 298} {EminescuOpX 299} {EminescuOpX 300} cari prefăceau țara noastră într-un fel de țară tătărască. Presa izraelită va fi de acum înainte dovada cea mai bună că nu există persecuțiuni religioase. Mai puțin sinceră și mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Luceafărul", al cărui text se datora primului și celui de al treilea, și a cărei muzică o pregătea fostul director al Conservatorului din Iași, excelentul pianist și compozitor Mezetti. Piesa nu s-a reprezintat niciodată, din cauza dificultăților tehnice în realizarea fantaziei pe care autorii o puseseră în concepțiunea ei. Manuscrisul e în cea mai mare parte pierdut. Un fragment cu totul redus din el a apărut la acel timp într-o revistă "Lumea" de sub conducerea d-lui C. Sateanu. (Și încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nimenea, ci numai împrejurarea că cineva este patriot. Dar câteva împrejurări totuși trebuie relevate. Prevenitul dispăruse în urma descoperirii. Nu știm întru cât această disparițiune poate fi pusă în legătură cu vreo întîmplare romantică, dar ne rămășim că colegii Mihălescului ar afla în fantazia lor, în genere nu tocmai bogată, și o soluțiune plauzibilă a acestei disparițiuni. A doua împrejurare ce merită arătată e că, dacă lipsurile s-ar ridica în adevăr la suma de lei 83000, trebuie să fi trecut mult, foarte mult
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țifrele ce le arătăm sunt culese numai din izvoare oficiale. Scriind aceste rânduri n-am avut în vedere decât bugetele, situațiile date de Ministerul de Finanțe și declarațiunile Înaltei Curți de Compturi, prin urmare nici o singură țifră nu este de fantazie sau măcar puse în dubiu: sunt țifrele oficiale cari vorbesc. A intrat în tradițiile noastre constituționale ca, de câte ori se prezintă un buget la votul Camerii, el să, fie totdeuna echilibrat, ba în cele mai multe cazuri se prezintă chiar cu un escedent
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
valurile demagogiei și de apetiturile nesățioase ale secrei patrioților de meserie, Bulgaria, după mărturisirea propriului ei Domn, are trebuință te-a recunoaște că un stat, pentru a exista, are nevoie de anume condiții organice, cari du pot fi nici produsul fantaziei, nici jucăria întîmplării, ci cată să răsară dintr-o limpede necunoaștere a funcțiunilor esențiale ale lui. Dar ceea ce izbește vederea sunt analogiile cari există între stările de lucruri de la noi și cele de dincolo de Dunăre. În orice caz între Costinescu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
O cauză neînsemnată căreia însă guvernul n-a găsit de cuviință să-i dea atenție, trecând din gură 'n gură, au luat dimensiuni fantastice. Schimbând numele localității și obiectul în litigiu, amestecând o întîmplare din Banat cu alta din Vrancea, fantazia populară au constituit un basm din o mie și una de nopți, care-a trecut apoi în ziarele oficioase ungurești sub formă de amenințări pe cât de zgomotoase pe atât de impotente, în cele românești sub forma de istorii romantice. " Neue
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Serres, cu satele din împrejurime, ar putea fi privite ca un teritoriu esclusiv român. Câți sunt acești macedoromâni de peste Dunăre, adecă trăind în Tracia, în Macedonia, în Tesalia, în Epir, în Albania? lată unde statistica [oficială] e părăsită în seama fantaziei. Pentru ca statistica oficială, regulară și precisă, e un obiect de lux în aceste locuri, cată dar să ne referim la apreciațiunile naționale mai mult ori mai puțin dezinteresate, la acelea ale călătorilor, și ele variază cu săriturile cele mai simțitoare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ocazii în care Apusul înrudit ar putea să fie interesat în lupta pentru existență a poporului romanic de lângă Dunăre, acolo sferele noastre determinante strălucesc prin absența lor. [24 septembrie 1881] [""ROMÎNUL", ȚINÎND SEAMĂ... "] "Romînul", ținând seamă de-un articol de fantazie al ziarului francez Independance roumaine" în care se vorbește de formațiunea unei.. june drepte", revine din nou la acuzarea că partidul conservator n-are programă, n-are principii sau că cele pe cari le are sunt învechite, că e putred
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
loc prin comunitate de principii decât în unul bazat pe interesul comunal venirii la putere. {EminescuOpXII 343} Această diversitate de păreri, îndreptățite desigur, dar numai unele potrivite cu situația și cu interesele naționale ale țării, au fost nu numai sorgintea fantaziilor despre constituirea unui nou partid, ci totodată, obiectul oarecăror manopere diplomatice din partea bizantinilor de la putere. De câte ori un conservator s-ar fi părut a avea opinii deosebite în cutare sau cutare cestiune el era încurajat, i se atașau ambasadori anume cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
locului și în diferite puncte ale țării raporturile agricole. Numai cunoscând pe deplin materia soluțiunea va putea fi practică și aplicabilă pretutindenea. [28 noiembrie 1881] [""PESTHER-LLOYD" ȘI ALTE ZIARE... "] "Pesther-Lloyd" și alte ziare oficioase austro-ungare sunt în prada unor curioase fantazii în privirea poziției României ca stat independent, fantazii cărora le dau zbor cu ocazia discutării cestiunii Dunării. Dăm un specimen de asemenea natură, reprodus din ziarul oficios al guvernului unguresc: Oare nu i s-a făcut guvernului român nițel frică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
agricole. Numai cunoscând pe deplin materia soluțiunea va putea fi practică și aplicabilă pretutindenea. [28 noiembrie 1881] [""PESTHER-LLOYD" ȘI ALTE ZIARE... "] "Pesther-Lloyd" și alte ziare oficioase austro-ungare sunt în prada unor curioase fantazii în privirea poziției României ca stat independent, fantazii cărora le dau zbor cu ocazia discutării cestiunii Dunării. Dăm un specimen de asemenea natură, reprodus din ziarul oficios al guvernului unguresc: Oare nu i s-a făcut guvernului român nițel frică de propria Lui vitejie? Oare nu e chinuit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1880] [""LE NORD", ZIAR DE ÎNCREDERE... "] "Le Nord", ziar de încredere al Cancelariei rusești, scrie în primul Bruxelles următoarele: Alarmiștii n-au noroc. Cea din urmă invenție a lor n-a avut mai mult succes decât celelalte. Speculațiunile de înaltă fantazie cari s-au pus în combinație cu călătoria d-lui Brătianu la Viena și Berlin au provocat o dezmințire categorică din partea unui organ ministerial din București, "Presa". Acest jurnal declară că e fals cumcă voiajul în chestiune ar fi avut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
drumurilor de fier, pentru c-a făcut din ea o condiție a recunoașterii independenței României de către Germania. Aceste motive esplică într-adevăr îndeajuns călătoriile d-lui Brătianu și e probabil ca tot restul nu e decât invenție de novelist și fantazii de imaginație. După ideea Europei România ar căta să fie și nici ar fi trebuit să-nceteze de-a fi o putere neutră. N-am uitat cum în timpul celui din urmă război ea a ieșit din neutralitate pentru a deveni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ci și apostolii doctrinelor revoluționare au pierdut toată influența, pe când înainte aflau în Principatele dunărene un teren foarte roditor pentru activitatea lor (N. B. Sânt la putere). Visurile panromîne, cari aveau de obiect fondarea Regatului dacoromân, sânt asemenea învinse ca și fantaziile mai mult or mai puțin republicane despre o confederație danubiană. Toți politicii de oarecare vază și influență din Principatele dunărene au recunoscut astăzi că România nu poate conta la o configurare priincioasă a viitorului ei decât urmând o politică esterioară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
3 333 333 lei, 33 parale; imprimate 22 222 lei, 22 parale; tutunul 4 444 444 lei, 44 parale; subvențiuni 2 522 222 lei, 22 parale; taxe, spirtoase etc. 4 555 555 lei, 55 parale. Astfel, cu puțină cheltuială de fantazie, înșirînd aceeași țifră de 8-9 ori dupăolaltă, se poate face un minunat buget geometricește exact, matematicește e altă cestiune. {EminescuOpXI 114} Iată ce Cameră a fost aceea care la 1868 a votat d-lui Rosetti recompensă, o Cameră care ziua
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
amenință varga lui Dumnezeu, foametea. Când toată suflarea românească, care direct sau indirect trăiește din agricultură, căci ea alimentează totul, de la lista civilă începînd, bugetele mari ale Ministerului de Război, dobânzile colosale a anuităților drumurilor de fier, toate cheltuielele de fantazie ce-și permit guvernanții noștri, până și reversibilitățile patriotice, când, zicem, toată suflarea românească, vede că starea plugăriei nu inspiră un singur cuvânt de mângâiere și de speranță mesajului domnesc, fie din inițiativa a însuși șefului statului, fie din aceea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]