54,110 matches
-
trebuie...". Tovarășa nu era prezentă și nici n-o cunoșteam. Făcuse cerere de emigrare care îi fusese aprobată de Consiliul de Stat. Conform uzanțelor trebuia exclusă din partid (exportul de comuniști era interzis!). Știam de asemenea că trebuia să înfierăm fapta temporar nefericitei comuniste. Drăcușorul care nu mă lăsa să mă integrez în fascinantul mediu pe care mi-l hărăzise destinul, m-a îmboldit din nou. Am cerut cuvântul și am arătat că a doua parte din acuzație nu era corectă
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
de corupție. 23% identifică corupția cu activitățile ilegale ale indivizilor care Încalcă legea; alți 26, 3% dau acestei noțiuni o conotație normativă, incluzând darea și luarea de mită, primirea de foloase necuvenite, abuzul de putere; 10% definesc corupția ca o faptă imorală; 4,4% văd În corupție un mijloc de Îmbogățire prin mijloace ilicite. Față de persoanele vizate de corupție, majoritatea consideră că În acest fenomen sunt implicați politicienii, persoanele cu funcții de conducere și control, justiția și poliția.
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
petrece în etape și subtil, fiind o tălmăcire a cuvântului faber în alt sens al aceluaiași (de la tehnician la creator). Postfața semnată de Andrei Corbea sintetizează magistral această poveste a pedepsei târzii pentru păcatele tinerețelor, a transformării din "om al faptei" în "om al trăirii". Max Frisch. Homo faber. Traducere și note de Mara Giurgiuca. Postfață de Andrei Corbea. Editura Polirom, 2002. Destin, patrie, națiune Încă pe vremea lui Cicero, Titus Livius și Quintilian se spunea că patria reprezintă libertatea, legile
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
Cronicar Condamnat să citească Din Ziua (24 oct.) aflăm că un tînăr turc a primit din partea unui judecător o sentință mai puțin obișnuită. În loc să-și ispășească fapta (tulburarea ordinii publice) în închisoare, el și-a ispășit-o într-o bibliotecă. Alternativa fiind așadar pușcărie-bibliotecă, tînărul ar fi preferat pușcăria, deși judecătorul a decis altfel. Tînărul a considerat că lectura obligatorie e la fel de umilitoare ca spălatul vaselor. Comparația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
nu se face să copiezi fără să indici sursa. Asta nu scoate din discuție latura juridică a plagiatului, care este o infracțiune, nici sancțiunile de rigoare. Explică doar de ce sînt atît de sincer mirați toți plagiatorii de cazul iscat în jurul faptei lor. A copia li se pare normal. Despre ei nu e corect a spune că nu gîndesc cu capul lor și că nu vorbesc în cuvintele lor: asta e valabil doar pentru lectura religioasă și pentru citat. ori se cuvine
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
Călin Ioachimescu nu l-am auzit niciodată plângân-du-se de ceva că e mult sau greu. Are voluptatea sacrificiului și al risipirii întru deservirea celorlalți. Nu poate refuza. Nu poate fușări. Nu poate trișa. Un proverb arab spune că nu este faptă bună să intri în casă pe ușa din dos. Când a fost lesne, dar și când aproape imposibil, Călin Ioachimescu a intrat în casa muzicii contemporane pe ușa principală. Erată Ca urmare a unei regretabile erori de culegere, textul articolului
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
a iubit acest loc. Ceva din ludicul lui Vlad Mugur, din tinerețea uluitoare a spiritului său, din tentația neobosită a aventurii s-a imprimat și există la Teatrul Odeon. Locul acesta rămîne unul dintre cele mai flexibile în gînd și faptă, rezistînd să meargă și să construiască ceva contracurentului. Dramatizarea regizorului Radu Afrim își delimitează story-ul mai degrabă la ceea ce ține de perioada copilăriei și a circului și de atmosfera de acolo. Nu e nimic discutabil în asta. Protagonista, Copila, este
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
și rima „Luceafărului" lui Eminescu, primele două strofe indicînd clar intențiile parodice ale autorului: „Avea serviciu-n Cișmegiu/ da muștele afară;/ cînd se-ntîlni cu-n lefegiu,/ cam după cinci, pe vară.// Mitică-i e amic fidel/ cu gîndul și cu fapta,/ încît îi zice,-ndată, el:/ „Hai, că te iau în dreapta" ( Caragialeta bis, p. 63). Finalul din La Moși sau urmările unei alimentații proaste își sporește efectul comic printr-o sonoritate care trimite într-un fel cu gîndul al sfîrșitul ceremonios
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
lui Voronin, surprinși de epuizarea unor termene de așteptare la poarta unor organizații internaționale, este aceeași bălăceală în ape murdare și o tentativă, a câta!, de a compromite o direcție speculată de partidele democratice, dar subminată printr-o inadecvare a faptei la slogan, a idealului unionist sau european la calitatea umană a celor care se ofereau să le fie vehicul." Cu mici modificări, o asemenea pledoarie este valabilă și pentru România. l Ziariștii au o revistă profesională, JURNALISM & COMUNICARE, editată de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
Viața Românească” alături de nume sonore ale literaturii noastre: Garabet Ibrăileanu, Demostene Botez, Ionel Teodoreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Vasile Voiculescu, Otilia Cazimir, Elena Farago, Al. A. Philippide, B. Fundoianu, I. Pilat. Versurile și proza lui vor apărea și În Bilete de papagal, Fapta, Contemporanul, Hiena, Flacăra, Adevărul Literar și Artistic, Țara Noastră, Universul Literar etc. Pretutindeni Împrăștia voie bună, optimism, sete de viață. Până și În război (primul război mondial, În care a fost rănit grav, a fost decorat cu „Steaua României” și
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
ucis și mîncat, împinși de foame extremă un mus, după ce se salvaseră, în urma unui naufragiu, pe o barcă. Vor fi condamnați la spînzurătoare, deși, un secol și ceva mai devreme, într-o situație similară, inculpații fuseseră achitați sub pretextul că fapta lor fusese inevitabilă în condiții de naufragiu și foamete. Distanța dintre cele două verdicte măsoară modificările apărute în disputa dintre dreptul natural și cel politic, dispută ce se regăsește, simetric, în discursul teoretic. Pătrunsă aici, șalupa ce-i transformă pe
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
p. 137, tom II). El se gândește putem deduce asta din alte, multe comparații cu Napoleon că acțiunea sa reușise tocmai în țara unde Împăratul dăduse greș... Dar nu poate fi vorba de o "dominare" a puterilor europene, de vreme ce prima faptă de arme a Franței post-napoleoniene a avut loc tocmai cu acordul Sfintei Alianțe. În revizitarea trecutului, formula memoriilor așa cum o concepe Chateaubriand oferă considerabile înlesniri, căci el nu-și face o autobiografie, și nici o mărturisire a întregii sale vieți. Cea
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
aștepte atunci cînd deschide romanul?" - se întreabă, aparent retoric, Mihai Zamfir, pe ultima copertă a romanului său Fetița. Roman care, în spiritul noii poietici enunțate de autor, este o rescriere a capodoperei lui Vladimir Nabokov, Lolita. Trecerea de la gînd la faptă demonstrează că nu este vorba de întrebări retorice. Schițarea unor răspunsuri devine imperios necesară. Cred că rescrierea „în condiții românești" a capodoperelor literaturii universale este un joc provocator, dar riscant. În primul rînd, „orizontul de așteptare" ( Jauss) se mută foarte
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
Geo Vasile O importantă carte (re)apărută anul trecut la Editura Humanitas este Lumina faptei din lumina cuvântului: împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae, autoarea fiind, bineînțeles, fiica ilustrului Părinte-Profesor (1903-1993), poeta Lidia Stăniloae Ionescu. Față de prima ediție, această a II-a ediție revăzută (444 p.) aduce un surplus de precizie și informații firești o dată cu trecerea
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
de Rosetti slugerului, pe vremea unor pistoale cu cremene, sînt absolut incredibile. Paloșul e utilizat eficient de Ștefan cel Mare împotriva trădătorului paharnic Ulea. La Delevrancea faza se petrece în culise. Domnitorul revine în scenă și se scuză oarecum pentru fapta sa de a folosi semnul puterii împotriva unui om neînarmat: - Murise înainte de a-l izbi. Un regizor contemporan ne-a făcut plăcerea de a vedea momentul pedepsirii. Ulea era și el înarmat și se apăra o vreme mulțumitor. Fantezia regizorală
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
dacă ai cerceta bine, sunt mai mulți mucenici dintre aceștia decât dintre ceilalți. Că nu-i același lucru a primi să suferi un prăpăd ca acesta și pierderea vieții, și să nu pieri, cu a suferi aceeași pedeapsă pentru o faptă mai mică. Nu numai cei care au fost uciși și-au pus pe frunte cununa de mucenic, ci și cei care erau pregătiți, care erau gata să facă aceasta”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt către cei ce s-au
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
oamenilor, iar dintre ele cea mai de nesuferit era amenințarea necinstirii, fie chiar și numai dacă ar trebui să audă cu urechile lor de așa ceva. Căci a-Ți da cu voia ta sufletul în robia diavolului, zise ea, e o faptă mai rea decât toate chinurile morții și decât moartea însăși. Ea le-a dat, deci, să înțeleagă că nu mai există decât o singură cale de a ocoli toate aceste rele, și anume: fuga la Dumnezeu. Atunci, hotărându-se toate
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Nu sunt trădate de suferințele trupului, când sufletul le Ține cu strășnicie. Chiar de i-ar săpa pieptul și i-ar tăia în bucăți inima, sufletul nu va da comoara ce i-a fost încredințată odată de credință. Asta este fapta harului lui Dumnezeu Care chivernisește totul, Care poate săvârși lucruri minunate și în trupurile slabe”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
urmare, dacă niște păgâni, care n-au avut deloc idei sănătoase, au putut să se gândească la aceasta, adică de a slăvi cu multă cinste pe cei care au murit pentru a-i apăra, fără să mai facă vreo altă faptă bună, cu atât mai mult va face Hristos asta, El Care răsplătește cu daruri mult mai mari pe cei care-și pun viața în primejdie pentru El. Hristos dă multă plată nu numai celor care au suferit persecuțiile, nu numai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în jurul rugului nu vor fi înduplecați să se arunce în foc de-ar fi îndemnați cu mii și mii de vorbe; dar când unul dintre mucenici își bagă în foc nu numai piciorul, nici numai mâna, ci tot trupul, atunci fapta lui e mai puternică decât orice îndemn și sfat și izgonește din sufletul celor din jur neliniștea și teama”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în el, după putere, în toate faptele lui, icoana mucenicilor. Iată! Și-au dat aceia trupurile spre junghiere? Și-a omorât și el mădularele trupului, mădularele cele de pe pământ. Au stat aceia înaintea flăcării focului? A atins și el flacăra faptei. Au luptat aceia cu dinții fiarelor sălbatice? Dar și el a adormit cea mai cumplită dintre patimile omenești, mânia”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul sfințit Mucenic Vavila, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
iarăși alt temei de și mai mare smerenie. De-ai fi făcut fapte mari de tot, vei socoti că n ai făcut nimic mare când pui față-n față virtutea ta cu luptele acelora, iar dacă n-ai făcut nici o faptă mare și bună, nu-Ți vei pierde nădejdea mântuirii, pentru că iei îndemn de la vitejia lor ca să-Ți schimbi viața în viață de virtute, pentru că te gândești în tine însuți că poate Ți se va întâmpla și Ție, învrednicit fiind de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
spre înțelepciune și spre disprețuirea celor din viața aceasta, cum pot pătimirile mucenicilor, vestind cu glas mai strălucitor decât al trâmbiței și arătând tuturor prin fapte mărimea răsplătirii pentru ostenelile de aici și covârșirea darurilor primite. Pe cât pălește cuvântul înaintea faptei, pe atât cele spuse de noi pălesc în fața învățăturii acestor sfinți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, pp. 105-106) Păstrarea moaștelor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
noi totul pentru frații noștri. Chiar de te lovesc, chiar de te ocărăsc, Ține-i bine și nu te lăsa până ce nu-i aduci la sfântul mucenic. Chiar de-ar fi să cheme pe cei ce trec pe cale să judece fapta ta, tu spune: Vreau să mântuiesc pe fratele meu! Văd că-și pierde sufletul! Nu sufăr să trec cu vederea pe fratele meu! Să te Țină de rău cine vrea! Să te învinuiască cine vrea! Dar, mai bine spus, nimeni
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 486) „Să nu ne rușinăm și să nu socotim de prisos o astfel de faptă. Vânătorii străbat munți, prăpăstii, povârnișuri și locuri nebătute ca să vâneze un iepure, un cerb sau alte lighioane, iar adeseori chiar păsări sălbatice. Tu, pentru ce pregeți, pentru ce te rușinezi când e vorba să vânezi nu un animal, ci un
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]