450,301 matches
-
patos (chiar dacă el se traduce în pesimism și cinism, ca în Gog, de pildă, sau în sequel-ul său, Cartea neagră. Noul jurnal al lui Gog). Povestirile acestea, pașnice și frumoase, se apropie de clasicism prin rotunjimea și armonia construcției (de fapt, sînt simple scheme, îmbrăcate minimal cu un story simplu, cu un declic final, de regulă unul moralizator!), dar și de romantism prin detaliile poetizate și personajele tip(izate). Realismul e ocolit cu obstinație, și pe bună dreptate, pentru că el are
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
o cadență editorială de invidiat (una, două sau chiar trei cărți apărute în fiecare an), astfel încît cărțile sale au ajuns să ocupe mai bine de jumătate de raft de bibliotecă. Mai important însă decît numărul de volume publicate este faptul că Dan Stanca este un prozator unic în literatura română actuală. Într-o lume literară dominată de mimetisme, în care (cel puțin la nivelul ultimei generații) ai uneori sentimentul că, în pofida numelor diferite de pe copertă (re)citești, la nesfîrșit, aceeași
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
ideile lui Dan Stanca ar fi avut un impact mult mai mare în societatea românească, dacă autorul ar fi optat pentru calea dreaptă, explicită, a eseului. Acceptînd definiția clasică, potrivit căreia romanul este construcție și personaj, se observă cu ușurință faptul că, la cele mai multe dintre romanele lui Dan Stanca, miza autorului nu cade nici pe construcție, nici pe personaj, ci pe ideile și intepretările naratorului la adresa faptelor și concepțiilor personajelor. De aici caracterul cvasi-eseistic al acestor romane. Mila frunzelor este, pînă
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
Acceptînd definiția clasică, potrivit căreia romanul este construcție și personaj, se observă cu ușurință faptul că, la cele mai multe dintre romanele lui Dan Stanca, miza autorului nu cade nici pe construcție, nici pe personaj, ci pe ideile și intepretările naratorului la adresa faptelor și concepțiilor personajelor. De aici caracterul cvasi-eseistic al acestor romane. Mila frunzelor este, pînă în prezent, cartea lui Dan Stanca cea mai apropiată de noțiunea de roman. Autorul este un auto-perfecționist și progresul său se poate constata cu fiecare nouă
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
favoare de la un guvern totalitar". Interlocutorul meu invizibil a bâiguit doar: ,Păi, păi..." Am închis telefonul. Cum o agenție de știri de talia lui United Press International nu poate să se înșele și cu atât mai puțin să admită public faptul că a difuzat o informație eronată, maniera pe care respectivul ,șef" a găsit-o ca să ,restabilească adevărul" a fost ca, în următorul comunicat despre mine pe care l-a expediat în Brazilia, să anunțe că scriitorul care se află în
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
tehnică deja experimentată la diverse conferințe pe care le ținusem nu numai în Brazilia, ci și în Statele Unite, am administrat inițial, ca să spun așa, o injecție sedativă publicului, povestind mai întâi, pe un ton de conversație informală la botul calului, fapte din viața mea, mai ales ,epopeea" farmaciei mele din Cruz Alta, eșecurile mele comerciale și mai târziu literare... Se auzeau râsete, la început timide, deoarece poporul portughez este în general ceremonios și o bună parte din persoanele care ocupau Teatrul
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
același text să apară cuvinte poetice din zone semantice diferite, cromatică, portret artistic colectiv sau individual, religie, istorie. Sentimentul acut al înstrăinării și dorul manifestat între străini apare la Goga ca un accent semănătorist, exagerat exploatat de istoria literară. În fapt, depărtarea de locurile și de oamenii dragi, dorul purtat în lume a plinului vieții satului apare la Goga drept o stare și un sentiment tipic romantic, cu un ușor accent militant. Pe calea evocării satului și a oamenilor lui, începând
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
vorba de Sibiu, iarăși, fratele Brașovului dinspre Făgăraș, să nu uităm de centura sau de brâul acestui oraș, ce se numește mărginimea Sibiului. Dacă sașii industriali s-au împăcat de-a lungul timpului cu românii pastorali, aceasta s-a datorat faptului că și unii, și alții puneau preț pe muncă, pe cinste, pe omenire, - o omenire bine cântărită, - iar succesul conviețuirii lor stă pe criteriile de azi cele mai moderne. Cunosc locul. Cunosc agerimea lui. Cunosc farmecul femeilor de aici, robustețea
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
e deranjat nici măcar cu o întrebare asupra felului în care a semnat contractul cu Apa Nova. Mă așteptam din partea fostului primar general al Capitalei, Traian Băsescu, devenit președintele României, să aibă, dacă nu o soluție, măcar o atitudine tranșantă față de faptul că Bucureștiul învață să înoate. Mai ales că fostul primar Băsescu n-a făcut nici el vreun efort de a îmbunătăți canalizarea și nici n-a dat vreun semn că nu-i place contractul cu Apa Nova încheiat de predecesorul
Bucureștiul trădat de primarii săi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11265_a_12590]
-
fără de margini, un gol care, surpîndu-ți ființa, se întinde pînă acolo unde se întinde și pierderea ta. Din acest moment nu mai e vorba de o pierdere a ceva, adică nu mai e vorba de ce anume ai pierdut, ci de faptul că tu însuți te-ai pierdut, și te-ai pierdut în tine și în prăpastia pe care nici măcar nu bănuiai că o porți în tine. Rezultatul va fi că poți merge pînă la punctul unei căderi în care mai jos
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
și reflectată, a nevăzutului ireflectabil din noi", atunci ne-am lăsa cunoscuți. Și n-ar mai fi, paznica bună a multelor noastre tristeți, și trucuri, și scamatorii de duzină, pîndind dintr-un ungher de casă, dovada că nu vrem, de fapt, să ne oferim, definitiv, judecății celorlalți, să lăsăm în urmă imagini care să vieze ele, fără noi: , Cineva te-a putut vedea într-o fotografie sau într-un portret sau într-un film sau ca statuie, fie și ca o
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
e știut că nici o reflectare nu-i cu nimic mai mult decît originalul, căutăm în chipul nostru din oglindă dorita dezlegare a cine știe căror de demult mistere. Poate din cauză că acolo ne vedem și ochii, și orice oglindire e, de fapt, o întîlnire de oglinzi. Părelnică portiță de ieșire, închisă imediat, prin simetrie, cu alte argumente: , Din unele, foarte limpezi oglinzi emană un subtil regret, acela că, fiindu-ne atît de mult, ne sînt atît de puțin, că ne răscolesc fără ca
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
om, acesta calcă în picioare toate orgoliile și principiile... - Fain-frumos și sănătos, ar zice un harghitean. POȘTA RUBRICII. Domnul Traian Băsescu, Cotroceni. Da, este așa cum ați declarat la emisiunea Profesioniștii, deci, aveți dreptate: Marea Neagră este un lac rusesc, fiind, de fapt, mâna lungă a Lacului Aral strecurată cu subtilă perfidie prin Strâmtoarea Kerci spre litoralul românesc. În ceea ce privește ,putinizarea" țării de care spuneți că ați fi acuzat, îmi permit să vă recomand memorarea cu grijă a definiției cuvântului ,dictatură" și... derivatele sale
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
ușor decodați (Silvian Iosifescu, Crohmălniceanu, Henri Wald) - alții nu. Dar nimic nu-i procură o mai mare bucurie -, uneori de-a dreptul exaltantă - decît întîlnirea cu vechii prieteni la Paris, în Israel sau în America, cu reluarea unui dialog de fapt niciodată întrerupt și descoperirea ușurinței cu care pot fi regăsite după decenii vechi moduri de comunicare și coduri lingvistice secrete pentru alții. Fără a fi, desigur, un jurnal intim (ideea de a scrie un jurnal intim mi-a displăcut din
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
naturala disciplină a formalizării, care a perpetuat în timp tiparele gîndirii orientale, ar fi putut să-l apropie, mult mai direct, de iconoclasmele momentului care, într-un fel sau altul, redeșteptau tocmai un asemenea tip de gîndire. In pofida acestui fapt, care este doar aparent paradoxal, Baba s-a întors către formele gîndirii occidentale, către viziunile puternice ale nordului și, finalmente, către un tip de privire mult mai familiar unui mediu catolic. Altfel spus, el și-a asumat, însingurat și, evident
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
de dispreț față de ceea ce numim ,în aer liber" sau ,la lumina zilei". Cred că nici oamenii nu le plac prea mult pentru că fiecare om e un potențial cititor și ei nu vor să recunoască nici în ruptul capului că de fapt scriu pentru un cititor, că nici nu pot exista fără el. îmi amintesc de Villach, acolo pe malul Dravei cea veșnic verde, m-am oprit să văd laboratorul întunecat și tainic al lui Paracelsus și, cu cît încercam să mi
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
așa, am început să beau ca să scriu, turnam vodkă în mine, toate balamalele existențiale crăpau dracului, creierul meu devenea un mare amfiteatru plin cu cititori virtuali și numai așa puteam să scriu și scriam. Da, domnilor, noi poeții sîntem de fapt niște fecundători, un fel de tăurași de montă cu pedigri. îi considerăm cantități neglijabile pe cititori, dar sîntem gata să ne dăm peste cap, să ne punem tichia de claun cu clopoțel ca ei să ne audă, să ne accepte
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
cea a cititorului. Mi-e greu să închei pentru că nu găsesc nici un răspuns. îmi vine în minte un citat dintr-un studiu de Bogdan Ghiu la textul lui Antonin Artaud Pentru a pune odată capăt judecății lui Dumnezeu: , Știut fiind faptul că orice societate, din orice punct al globului și din oricare moment al minunatei sale istorii, este clipă de clipă, dar uneori cu ardoare sporită, și o societate de interpretare... mă întreb totuși dacă cei care i-au interzis poetului
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
care nu se lasă trezit din somn cu una cu două și care nu are, pînă la urmă, nevoie decît de revelații aparente, plăcute sau în cel mai bun caz, moarte (lectura ca vizită la cimitir) aceasta fiindu-i de fapt, cum spunea Pascal, partea de înțelepciune. (Cuvînt rostit în cadrul Festivalului Internațional ,Zile și Nopți de Literatură", Neptun, sept. 2005).
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
văzului este totodată simbolul prăbușirii acestei realități." Cititorul are în față o reeditare, și totuși o carte nouă. Nu simpla reorganizare a eseurilor care impune o altă coerență a discursurilor aduce acest caracter de noutate al cărții, ci un alt fapt, care ține de contextul lecturii. Paginile acestui volum au fost scrise, își amintește autorul, într-o epocă în care ,voința de cultură" căpăta un înțeles ce trecea de simpla preocupare culturală. Neîndoielnic lucru, în anii '80 ele erau citite ,altfel
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
avem a face cu o față a sa nu mai puțin elaborată, în cheie plebeiană, chiar mizerabilistă, indice temperamental al refuzului, căci bardul suferă permanent de-o alergie la ,distincție", la solemnitate. Pe de altă parte, Flora se apropie oarecum - faptul a mai fost remarcat - de prozatorii sud-americani, de discursul lor violent imaginativ, care poate fi înțeles, de asemenea, ca o provocare la adresa literaturii instituționalizate, cantonate în rețete mai mult ori mai puțin atinse de uzură, ca un pandant, prin urmare
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
numele autorului este tratat cu respect, ori de cîte ori intră, mai mult sau mai puțin întîmplător, în discuția specialiștilor. Cum se explică acest destin oarecum straniu al cărților unuia dintre prozatorii noștri cei mai dotați? Nu cred că simplul fapt că scriitorul locuiește în provincie poate fi o justificare convingătoare a acestor repetate omisiuni. O posibilă explicație ceva mai plauzibilă a absenței lui Gheorghe Schwartz din poza de grup a prozatorilor români de azi ar fi cea întemeiată pe caracterul
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
puțin cunoscute, se mai poate vorbi de un personaj, Scribul, naratorul omniscient trăind în plină epocă a postmodernității. De altfel, există două zone de interes ale acestui roman. Una se află la nivelul poveștii, al întîmplărilor, intrigilor de palat, amorurilor, faptelor de vitejie și spaimelor generate de iminenta intrare în mileniul al II-lea (eveniment perceput la vremea respectivă ca un posbibil termen pentru sfîrșitul lumii) și cealaltă, la nivelul tehnicilor narative, al ,traducerii" în limba actuală a formulelor narative din
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
gîndul la notele lui Ion Budai Deleanu din }iganiada. Iată doar una dintre reflecțiile Scribului: Există o limită geografică și o limită de timp pînă unde răzbate înțelegerea. Doar povestea constituie a treia dimensiune, cea aptă de a da consistență faptelor. Întorcîndu-se la neînsemnatul scrib, ce le-ar fi spus tîrgovețului și țărăncuței din Bizanț ori din Burgundia personaje cum ar fi G.W. Bush, Vladimir - alt Vladimir... - Putin sau Saddam Hussein, ca să ne menținem în spații mai restrînse? Probabil că
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
va apleca asupra lor, nici numele de la granița de început a mileniului trei nu vor fi mult mai familiare cetățeanului Terrei decît cele de la pragul de sfîrșit al primului mileniu creștin" (p. 7). Chiar și atunci cînd descrie personaje și fapte de acum o mie de ani, Scribul folosește un limbaj modern, perfect adaptat la terminologia contemporană. ,Alături de el (de guvernatorul Otto von Nordheim), perceptorul se poartă inuman, stoarce ultimul strop din sudoarea pămîntenilor. Dar, ceea ce era mai groaznic, perceptorul nu
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]