754 matches
-
La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei 169 Adenopatii laterocervicale în observație etiologică. INAPT INAPT INAPT INAPT La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei 170 Formațiuni tumorale benigne sau maligne ale cavității bucale, faringelui, laringelui, nasului, urechii. INAPT INAPT INAPT INAPT La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei La aprecierea comisiei 171 Stenoze faringo- laringo-traheale. INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT 172 Afecțiuni ale tegumentelor țesuturilor conjunctive sau osoase din
NORME TEHNICO-METODOLOGICE din 31 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273797]
-
Grupa a III-a Grupa a IV-a Grupa I Grupa a II-a Grupa a III-a Grupa a IV-a 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 290 Tumori maligne: a) ale cavității bucale și faringelui; INAPT INAPT INAPT INAPT La aprecierea comisiei *) La aprecierea comisiei *) La aprecierea comisiei *) La aprecierea comisiei *) b) ale aparatului digestiv și peritoneului; INAPT INAPT INAPT INAPT La aprecierea comisiei *) La aprecierea comisiei *) La aprecierea comisiei *) La aprecierea comisiei *) c) ale
NORME TEHNICO-METODOLOGICE din 31 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273797]
-
mai puțini controlabili și alții care nu pot fi controlabili. Astfel, respirația în practicarea joggingului este dependentă de: de obstrucția sau libertatea căilor aeriene superioare și inferioare de a realiza actul respirator (starea de sănătate a nasului, sinusurilor, cavității bucale, faringelui și laringelui, traheii, plămânilor); de umiditatea și temperatura aerului; de capacitatea vitală a alergătorului; de pregătirea organismului pentru efort înaintea începerii ședințe propriu-zise de alergare; de fenomene atmosferice existente (soare, vânt, ploi, presiune atmosferică, ninsoare etc.); de altitudinea la care
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
10 µm) care trec acest filtru primar sunt reținute în stratul de mucus care tapetează căile aeriene. Mucoasa căilor respiratorii prezintă cili cu mișcări continue dinspre interior spre exterior cu rol de deplasare a mucusului încărcat cu particule până la nivelul faringelui, de unde poate fi expectorat sau înghițit. La trecerea sa prin căile respiratorii, aerul este încălzit și umezit; aerul este complet saturat cu vapori de apă înainte de a ajunge la alveole. Conducerea aerului Căile aeriene sunt conducte de legătură între exterior
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sub nas, ci pleacă la vânătoare, pășește contra vântului etc. Progrese s-au obținut și în Rusia. Un fiziolog a secționat în creierul unui câine doi nervi motori care aveau funcții diferite: unul comanda mișcările unui picior, celălalt, ajungând în faringe, declanșa tusea. Sudând invers cei doi nervi („anastomoză încrucișată”), câinele înțepat în picior începea să tușească, și invers! Surpriza a fost că animalul abandona reacțiile greșite, încerca altele, până când se restabileau reacțiile adecvate inițiale. P.K. Anohin a dovedit astfel existența
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
viața acestui mare spirit oral care - s-o amintim - a dictat, deci a pronunțat și a povestit Eseurile. în termeni de etiologie contemporană, putem formula ipoteza unei angine difterice caracterizată prin formarea în fundul gâtului a unor membrane care obstruează cavitatea faringelui și fac dificilă respirația, apoi imposibilă până la sufocare. în diatribele consacrate de Montaigne medicinei în care el rezervă un tratament de favoarea chirurgilor, filosoful ar fi văzut confirmarea tezelor sale. Inclusiv în superioritatea gestului operatoriu: niște pense ar fi putut
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
formă de săgeată, de lopată, mișcarea limbii de sus în jos, de la stânga la dreapta, ștergerea buzelor și apoi a dinților cu limba, atingerea dinților de jos și de suus cu limba, împingerea obrajilor cu limba; pentru palatul moale, mușchii faringelui și vestibulul faringian: căscatul cu retragerea limbii și maxilarului inferior, deglutiție, imitarea tusei, sforăitul, mestecatul, tropăitul calului. Exerciții pentru educarea respirației: dozarea raportului dintre inspir și expir cu ridicarea și coborârea mâinii, exerciții de suflat, stingerea unei lumânări, mirositul florilor
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
tumoră la noul sediu. Această tumoră se numește “cancer secundar” sau “metastază”. REGIUNILE CAPULUI ȘI GÂTULUI Aceste segmente ale corpului uman cuprind mai multe organe situate deasupra umerilor, excluzând creierul și măduva spinării. Sunt incluse: Cavitatea orală (gura) Glandele salivare Faringele (gâtul) Laringele (cutia vocală) Nasul, cavitatea nazală și sinusurile paranazale Urechile Ochii Tegumentul (pielea) Glanda tiroidă și glandele paratiroide Cele mai multe cancere orale, faringiene, laringiene și ale cavității nazale se dezvoltă din membrana internă(mucozală) care “căptușește” la interior segmentele capului
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
gâtului. INFORMAȚIILE DIN BROȘURĂ Informațiile conținute în această broșură se referă la cancerul cavității orale și cancerul sinusurilor paranazale. Tratamentul și efectele creșterii diverselor cancere ale capului și gâtului sunt diferite, de aceea trebuie abordate în secțiuni distincte. Informațiile despre faringe, laringe sunt incluse sporadic (pentru înțelegerea contextului) iar cele despre urechi, ochi, piele, glandele tiroidă și paratiroide nu sunt cuprinse în acest document. Totuși, pacienții cu cancere avansate (ale ariilor vecine celor prezentate) și diseminate deja către nodulii limfatici ai
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
rezultată în cavitatea orală din glandele salivare (situate sub limbă, lăngă urechi și submandibular). Saliva protejează dinții și „căptușeala” cavității orale și gâtului (care se numește mucoasă). Saliva are de asemenea rolul de a lubrifia mâncarea, facilitând mestecarea și înghițirea. FARINGELE Faringele sau gâtul este un „tub” care se întinde din spatele cavității nazale către esofag și trahee. Faringele este divizat în trei porțiuni: 1. Nazofaringele: o cavitate deschisă situată în spatele nasului și deasupra palatului moale (vălului palatin); 2. Orofaringele: aria cuprinsă
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
în cavitatea orală din glandele salivare (situate sub limbă, lăngă urechi și submandibular). Saliva protejează dinții și „căptușeala” cavității orale și gâtului (care se numește mucoasă). Saliva are de asemenea rolul de a lubrifia mâncarea, facilitând mestecarea și înghițirea. FARINGELE Faringele sau gâtul este un „tub” care se întinde din spatele cavității nazale către esofag și trahee. Faringele este divizat în trei porțiuni: 1. Nazofaringele: o cavitate deschisă situată în spatele nasului și deasupra palatului moale (vălului palatin); 2. Orofaringele: aria cuprinsă între
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
și „căptușeala” cavității orale și gâtului (care se numește mucoasă). Saliva are de asemenea rolul de a lubrifia mâncarea, facilitând mestecarea și înghițirea. FARINGELE Faringele sau gâtul este un „tub” care se întinde din spatele cavității nazale către esofag și trahee. Faringele este divizat în trei porțiuni: 1. Nazofaringele: o cavitate deschisă situată în spatele nasului și deasupra palatului moale (vălului palatin); 2. Orofaringele: aria cuprinsă între palatul moale, baza limbii și partea posterioară a cavități orale, lîngă amigdale; 3. Hipofaringele sau laringofaringele
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
cavității orale), mâncarea se amestecă cu saliva. Când mestecați, limba mișcă mâncarea împrejur și colectează fragmentele ei într-o „bilă” moale (bol alimentar). Când bolul alimentar se mișcă către partea posterioară a limbii (baza limbii), se declanșează înghițirea la nivelul faringelui (gâtului). Când înghițiți, palatul moale (vălul palatului) se ridică, închizând nazofaringele, împiedicând alimentele să ajungă în sus și în afară (către nas). Atunci faringele comprimă (împinge) alimentele în jos, către esofag. Musculatura de la intrarea în esofag se relaxează pentru a
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
bolul alimentar se mișcă către partea posterioară a limbii (baza limbii), se declanșează înghițirea la nivelul faringelui (gâtului). Când înghițiți, palatul moale (vălul palatului) se ridică, închizând nazofaringele, împiedicând alimentele să ajungă în sus și în afară (către nas). Atunci faringele comprimă (împinge) alimentele în jos, către esofag. Musculatura de la intrarea în esofag se relaxează pentru a facilita pătrunderea alimentelor, în timp ce musculatura pereților săi continuă să împingă alimentele către stomac. În același timp, laringele acționează ca o valvă, închizând traheea. Acest
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]