186 matches
-
între cea de dimineață și cea de seară. Inițiații râdeau cu poftă fiindcă doar ei înțelegeau subtilitatea acestor ziceri. Păi, ce, ei nu tot așa: după beția de dimineață urma numita dregere se seară, adică o altă beție. Sub aceste faste auspicii Donică ducea o minunată viață de parazit îmbunătățită de faptul că-l mai ajuta pe părintele Sofron la rânduielile bisericii, cum spunea el. Adică mai dădea cu mătura, mai trăgea clopotele, mai halea coliva de la parastase, mai scotea câte
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1487244198.html [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
așa ceva, iar întreprinderea își realiza planul de producție anual în numai trei luni și era pe primul loc în județ, un exemplu de urmat pentru alte întreprinderi a căror șefi nu respectau întocmai indicațiile de la centru. În concluzie sub aceste faste auspicii, concediul se desfășura mai ceva ca-n filmele alea cu americani tâmpiți aflați în insule tropicale cu cocotieri și banane, „sta-le-ar în gâți să le stea dă nesimțiți ce sunt”, cum bine mai spunea Moni, așa „ca să
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NU FORMULAȚI PRETENȚII DE PARTAJ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Zodii faste, cercetând întruna Cum vă scade interesul manifest Pentru subsemnnatul, eu atest Că niciodată nu mi-ați pus pe cap cununa V-am chemat în ajutor la greu Detest fatala mea eroare Că m-ați lăsat cu ochii-n soare Cum
NU FORMULAŢI PRETENŢII DE PARTAJ de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_formulati_pretentii_de_partaj.html [Corola-blog/BlogPost/351062_a_352391]
-
și, abia apoi, au ieșit, răspândindu-se, după regulile stabilite, în teren. Regele primi raportul Marelui Șambelan și pe cel al Marelui Hăitaș. Totul era pregătit în cele mai mici amănunte. Marea Vânătoare începu, ca de obicei, sub cele mai faste auspicii. Scutierii încărcau armele, epolate apoi cu îndemânare de trăgători și cartușele foarte rar își ratau țintele, indiferent dacă acestea erau iepuri, vulpi, prepelițe, sitari, fazani sau potârnichi. Armele și munițiile se schimbau funcție de ținte cu o remarcabilă îndemânare ce
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
de a fi înconjurat, oriunde mă aflu, de cel puțin cinci-șase volume, de genuri diferite. Și în concediu, la mare, pe nisip, mi-am plimbat gândul pe străzile Parisului anului 1925. Modernitatea epocii, surprinzătoare și autentică, mi-a inspirat dialoguri faste cu oricine vorbea românește în Kusadasi, inclusiv cu un român din Banatul Sârbesc. Într-un mediu torid, fără a se încrunta cu vreun nor, puteai planifica ore târzii de plimbare pe faleză, printre tonete bizare de înghețată sau spectacole de
Lego ergo sum (Articol ideatic) by http://revistaderecenzii.ro/lego-ergo-sum-articol-ideatic/ [Corola-blog/BlogPost/339680_a_341009]
-
pară demn de urmat. Astfel că, spre 1940, România, dincolo de conflictele interne dintre elite, s-a orientat oficial către puterile Axei. Iată că interculturalitatea, poate mai ales în dimensiunea sa politică, nu are întotodeauna și în mod obligatoriu doar efecte faste. Celălalt motiv este încă și mai profund, pentru că se referă la starea populației. Trecînd dincolo de tendința de idealizare a situației României de înaintea războiului, nu putem să nu observăm că peste trei sferturi din populația țării era rurală, deci foarte
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
HORA, obicei străvechi al românilor, fenomen magic din viața consătenilor mei, care, în anii copilăriei mele mi-au fermecat și marcat pentru totdeauna sufletul. În partea întâi am descris trăirile și simțirile consătenilor mei, la Hora duminicală. Cu unele consecințe faste ori nefaste în sufletele participanților, respectiv înfiriparea mugurilor de iubire, ci legări și dezlegări de suflete, urmele din szfletele mamelor când vedeau odraslele în horă și alte trăiri și sentimente provocate de mirajul horei. Nu știu din ce motiv nu
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
potentații zilei se străduiesc să-și ridice temple și cavouri cât se poate de luxoase în care poruncesc să li se aducă obiectete de uz personal, ca un om să ceară să fie înhumat gol, sărac, desculț și fără ceremonii faste, urmându-L pe Mirele Cristos într-o profundă sărăcie materială și dezlipire de tot, pentru a dobândi bunurile și avuțiile care nu pier și nu sunt roase de cari și mâncate de molii. Și cu toate acestea, în conventele franciscane
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hrana_pentru_suflet_o_carte_vrednica_cezarina_adamescu_1352898453.html [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
DOUĂ POEZII Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016 Toate Articolele Autorului visări naiade nude dizolvate-n seară, infante silfice, regine caste, plutesc sfios în aerul de vară în vicii dulci și în miresme faste. ca umbrele alunecă, se clatină, cu ochii lor nimic nu se măsoară, au părul un fuior de platină, scăldate în lumina cea de vară. m-a mângâiat o mână de femeie și-a dispărut pe înstelatul cer, și umbra ei
DOUĂ POEZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1464244945.html [Corola-blog/BlogPost/378972_a_380301]
-
unul „redefinit”. În 2003, autoritațile americane au acordat României statutul de „economie de piață”, iar în anul 2005 s-a parafat Acordul privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României („Acordul de acces”), intrat în vigoare în 2006. Aceste coordonate faste ale evoluției relațiilor româno-americane au avut o relevanță sporită cu ocazia aniversării, în 2010, a 130 de ani de relații bilaterale, când începeau negocierile privind cadrul juridic care reglementa amplasarea pe teritoriul României a unor componente ale sistemului american de
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
et leș vêtements. Evitare îl contatto con la pelle, con gli occhi e con gli indumenti. Aanraking met huid, ogen en kleding vermijden. S 66 I tilfælde af berøring med huden skylles med vând, allerhelst med en kobbersulfatopløs-ning, og de faste partikler fjernes. Bei Berührung mit der Haut : mit Wasser oder Kupfersulfatlösung spülen und feste Teilchen entfernen. În case of contact with skin, drench with water or preferably with copper sulphate solution. Remove solid particles. En cas de contact avec la
jrc192as1973 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85327_a_86114]
-
și căi de verificare a credinței, mai ales după Sinodul al VII-lea Ecumenic (787). În anul 1172, Amonis, regele Ierusalimului, însoțit de cronicarul Wilhelm de Tyr, sosește la Curtea Bizanțului. Împăratul Manuel I Comnenul, obișnuit cu vizite și cu faste ceremonii, arată oaspeților comorile Bizanțului din timpul lui Constantin cel Mare, Teodosie, Justinian și al altor împărați. Cei doi rămân uimiți de cele aflate despre Iisus Hristos, de vederea cuielor, suliței, bureților pentru oțet și giulgiului. În jurul anului 1200, Nicolae
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
Zădărnicia muncii lor a înconjurat Casa Albă de câteva ori / Ei însă nu se lasă. Stau zburdalnici între două oceane și scriu. Vorba unora de la Neptun eu scriu, cine mă citește? / Răspunsul asigurat Publius Ovidius Naso / El, Ovidiu, care scria Fastele, Ponticele / Tristele, Hercidele, Metamorfozele / Poetul european le apare americanilor / Ca venind dintr-o viață anterioară. /.../ Lumea de azi e vitează și preferă poemul modern / Atunci când îl găsesc cu condiția să-l caute / Deoarece el poate fi grai, fără culoare, / Dar
Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
generalul Petre Dumitrescu, lingvistul Gheorghe Constantinescu-Dobridor și psihopedagogul Ion Negreț-Dobridor. Dobridorenii au amestecat întotdeauna adevărul cu ficțiunea creând un ontos rustic sui-generis marcat de realism magic și miraculos: ei relatează întotdeauna orice întâmplare exagerând faptele, subiectivizând împrejurările, hiperbolizând pretinsele consecințe faste sau nefaste, atribuindu-și întotdeauna roluri eroice; sunt predispuși să inventeze fapte care nu s-au produs, să scornească pățanii ireale, să profetizeze catastrofe, să prorocească evenimente fericite, să fantazeze aproape despre orice. Trecutul este „înfrumusețat” iar viitorul este proactiv
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
e semnalată în imperiul incaș. Sarcina vestalelor era de a păzi focul sacru. Colegiul augural utiliza cărți etrusce (libri haruspicini, libri rituales și libri fulgurales) și grecești (oracole la care au existat contrafaceri evreiești și creștine) pentru a stabili datele faste și nefaste. Existau la Roma și alte grupări religioase specializate, cum erau fețialii, preoții salieni, Frates Arvales - ocrotitori ai ogoarelor, Lupercii (lupa = lupoaică) desemnau sexualitatea dezlănțuită. Este zeul luminii și al fenomenelor cerești: vântul, ploaia, tunetul, al furtunii și al
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
a culturii noastre medievale. Cartea aceasta a constiuit debutul domniei sale în critică și a fost scrisă la îndemnul poetului și prozatorului Mircea Ciobanu, care a fost și un inspirat editor. Este autorul singurei istorii literare a unei perioade mai puțin faste a literaturii române, perioada proletcultismului, în două volume: Cele două volume ale cărții "Literatura română sub comunism" deja publicate au fost precedate de prefața unei antologii de poezie proletcultista, "Poezia unei religii politice" în care Eugen Negrici reia teza substituirii
Eugen Negrici () [Corola-website/Science/297639_a_298968]
-
Chiar și prezența drumurilor pavate cu piatră, starea cărora este mult mai funcțională decât cea a drumurilor asfaltate de astăzi, ne vorbește clar despre vremurile de odinioară. Monumentele existente în orașul Florești sunt memoria vie a evenimentelor și perioadelor istorice faste ori nefaste: bustul cronicarului Miron Costin, Columna Independenței, monumentele intru comemorarea victimelor deportărilor în Siberia, a celor căzuți în al doilea Război Mondial, în timpul invaziei sovietice din Afganistan, sau a celor ce au luptat pentru integritatea Republicii Moldova împotriva separatiștilor transnistrieni
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
grâu. "Theophrast", părintele botanicii, în lucrarea sa "Historia plantarum" descrie tăciunii și ruginile la cereale, prezintă primele noțiuni de rezistență a grâului la boli, recomandă rotația culturilor ca metodă de protecție a plantelor. Renumitul poet roman "Ovidiu" în scrierile sale „"Fastele"” îl imploră pe Jupiter să apere grânele de mălură. Marele naturalist al Imperiului Roman, "Pliniu cel Bătrân", în lucrarea "Historia naturalis" a descris bolile grâului, a recomandat ca măsuri de protecție dezmiriștirea și rotația culturilor, a descris unele boli neinfecțioase
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
I.E.Toroutiu, 1938. Traducerea sa a poemului "Luceafărul" a fost foarte apreciată, fiind reeditată recent, la editura Miracol din București, într-un volum care conține traducerile în cinci limbi ale operei eminesciene. A tradus, de asemenea, primele două cărți ale "Fastelor" lui Ovidiu, publicate tot de către Torouțiu (an necunoscut). Ella Istratty și Dan Smântânescu, "Convorbiri cu Dimitrie Cuclin", București, Editura muzicală, 1985 Ion Bârsan , "Convorbiri cu Dimitrie Cuclin", Galați, editura Porto Franco, 1995 Nicolae Moldovan, "Dimitrie Cuclin. Omul, gânditorul și compozitorul
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
care a răbdat cît a răbdat, temele literare se schimbă brusc. Poetul monden, usuratec devine serios. Scrie Metamorfozele, poem în 15 cărți că "o tapiserie sclipitoare". Opera capătă un caracter aproape didactic, străjuita de venerabilitatea, de gravitatea lui Augustus. Urmează Fastele, calendarul în versuri. Tocmai cînd Ovidiu se căznea să capete bunăvoință lui Octavianus, destinul îl lovește prin Livia, soția Cezarului, habotnica și mama a vicioasei sale fiice, Iulia, prietena "mizerabilului" cu versurile lui păcătoase. Șocul, Ovidiu îl primește în luna
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
să transpunem în filosofia socială și viziunea anarhistă asupra științei, a filosofului de origine austriacă Paul Feyerabend (1924-1994), redată prin enunțul că știința nu se deosebește prea mult de vrăjitorie, magie, religie etc. Privim din nou la deceniile interbelice mai faste, conservate parțial în memoria celor ce au reușit să se exileze în "lumea liberă" în deceniile postbelice. Unii s-au dedicat metafizicii, filosofiei, istoriei religiilor, esteticii și altor speculații teoretice, pe care guvernanții de astăzi ai țării le desfid cu
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
temperatura en las instalaciones de destilación y recipientes de almacenaje. Compuesto en șu mayor parte de carbono y contiene una pequeña cantidad de heterocompuestos ași como componentes en cenizas.] DA: tjære, stenkuls-, højtemperatur, destillations- og oplageringsrester; Kultjæresediment [Koks- og askeholdige, faste rester, der adskilles ved destillation og termisk behandling af højtemperaturstjære fra bituminose kul i destillationsinstallatioher og oplageringsbeholdere. Bestir overvejende af carbon, og indeholder små mængder af heteroforbindelser, så vel som askekomponenter.] DE: Teer, Kohlen-, Hochtemperatur, Destillations- und Lagerungsrückstände; Steinkohlenteerrückstand, fest
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
alquitrán (carbonilla) [Sólidos formados durante la coquización de hulla bituminosa pară producir alquitrán de hulla bituminosa brută a elevada temperatura. Compuestos principalmente de coque y partículas de hulla, compuestos muy aromatizados y sustancias minerales.] DA: tjære, stenkuls-, højtemperaturs-, rester; Kultjæresediment [Faste stoffer dannet under forkoksningen af bituminøse kul for at fremstille rå højtemperaturstjære. Sammensat primært af koks-og kulpartikler, højt aromatiserede forbindelser og mineralske stoffer.] DE: Teer, Kohle, Hochtemperatur, Rückstände; Steinkohlenteerrückstand, fest [Feststoffe, die während der Verkokung von Steinkohle zur Herstellung von
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
hulla a elevada temperatura (superior a 700 °C). Compuesto principalmente de una mezcla compleja de hidrocarburos aromáticos con anillos condensados con un elevado contenido de materiales sólidos de hulla y de tipo coque.]. DA: tjære, stenkuls-, højtemperatur, højt indhold af faste stoffer; Kultjæresediment [Kondensationsproduktet opnået ved køling, omtrent til omgivende temperatur, af gassen udviklet ved højtemperaturstørdestilla-tionen (højere end 700 °C af kul. Består primært af en sammensat blanding af kondenserede aromatiske carbonhydrider med et højt faststof indhold af kul-og koks-lignende materialer
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
NOTĂ M ES: sólidos residuales, coquización de brea de alquitrán de hulla; Residuos sólidos de alquitrán (carbonilla) [Combinación de residuos formados por la coquificación de brea de alquitrán de hulla bituminosa. Compuesta en șu mayor parte de carbono.] DA: affaldsstoffer, faste, kultjærebegsforkoksnings-; Kultjæresediment [Det samlede affald dannet ved forkoksn ingen af bituminøs kultjærebeg. Der består overvejende af carbon.] DE: Feste Abfallstoffe, Kohlenteer Pech Verkokung; Steinkohlenteerrûckstand, fest [Kombination von Abfällen, die durch Verkokung von Steinkohlenteerpech entstehen. Besteht vorherrschend aus Kohlenstoff.] EL: EN
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]