176 matches
-
întîlniri importante, amîn să îmbrac anumite lucruri ca și cum veșnicia e a mea. Amîn să merg în locuri la care visez în fel și chip zicîndu-mi că n-a sosit momentul, că nu sînt pregătită, deși cred în hazard și sînt fatalistă. În fine. Paradoxuri. Luată pe sus, cu gîndurile în alte părți, m-am trezit că plec la Istanbul, un oraș al unei civilizații copleșitoare, care mă fascinează și pe care am studiat-o, un loc care m-a ispitit mereu
Altfel de spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10870_a_12195]
-
există" (vol. II, p. 257). La polul opus se situează Alex Ștefănescu. În viziunea catastrofică a acestuia, în cîteva decenii vor dispărea nu doar cultura română (cu toate elementele care îi dau specificitatea), dar chiar și limba română. Viziunea oarecum fatalistă a lui Alex Ștefănescu seamănă cumva cu cea a ciobanului din Miorița. Deși este convins că sfîrșitul este inevitabil, criticul continuă să țină ,steagul sus" și recomandă tuturor celor atașați de cultura română să lupte pînă în ultima clipă. Dacă
Scriitori în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10837_a_12162]
-
sunt stilistice, nu tematice. Sunt posibile repere de situare, nu influențe. Dar să acceptăm, ca un loc comun impus de critica basarabeană, sadovenismul prozei lui Ion Druță, constând în cultul tradiției, ritualismul gesturilor, mistica anotimpurilor, perspectiva paseistă, filosofia sceptică și fatalistă. Fenomenele naturii (ninsoarea, ploaia, seceta, furtuna, căldura toropitoare a verii, nopțile fără lună) sunt proiectate mitologic. Faptele agricole ale țăranului (aratul, semănatul, prășitul, cositul, culesul recoltei) sunt evenimentele unei vieți arhaice și factori de echilibru cosmic. Peisajul geografic (pământul locului
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
unei întrebări firești: „De ce am ajuns aici? Ce voi face? Dacă nu mă temusem de spaimele vieții de lagăr, îți dai seama că acum, cu atât mai puțin, astfel de întrebări m-ar fi speriat. Iar acum, cu mentalitatea mea fatalistă, mă pregăteam să înfrunt o realitate pe care n-o puteam controla, deși știam că multe, multe lucruri pot depinde de mine! Vremea probei venise!” Trieste - Cinecitta - Grugliasco (Torino) - noi cordonate spre Vest! Se știa în cercurile intelectualității românești din
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
la mijloc un fals, dar tenace complex de inferioritate, de biată țară răsăriteană aflată în calea răutăților și mulțumită să-și apere ce? Prosperitatea materială și dezvoltarea spirituală? Nu. Să-și apere sărăcia și nevoile și neamul. Așadar: o mentalitate fatalistă ce nu i-a împins pe românii medievali la luptă continuă și efort energic, după cum nu i-a făcut pe istoricii moderni decât să fie prea bucuroși dacă s-ar găsi fie și cât de modeste urme de existență fizică
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
uneori. Iar când are cruzimea indiferentă să-și exerseze spiritul ludic pe seama ta, nu-ți mai rămâne decât soluția abandonului În brațele unui somn adânc și consolator. Mai ales când poate fi ultimul. Am ajuns la această filozofie ieftină și fatalistă spre dimineață. În cele câteva ore scurse după ce sfrijitul Îmi urase noapte bună aproape cu simpatie (sau cel puțin așa mi se păruse mie la reluare, probabil din nevoia de a găsi un oricât de scheletic punct de sprijin În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lente dintr-o mână Într-alta. Am avut impresia că interpretează o partitură prestabilită, că vrea, prelungindu-mi așteptarea, să Încarce momentul cu tensiune și suspans. În cele din urmă, și-a desfăcut larg mâinile, Într-un gest de acceptare fatalistă a hotărârii pe care sugera astfel că o lua la capătul unei dilematice ezitări, și a așezat plicul alături de celelalte hârtii despre care Îmi precizase că le rezervase pentru mine. - N-o să rostesc numele orașului; el se găsește În acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de însemnate/ clepsidre?” „Cântec și rugă fierbinte” În „Nimicnicie”, poeta se află „în căutarea neprețuitei chei/ a izbăvirii”, a acelei pietre filosofale din poemul „Cu o ușoară nostalgie” al lui Nichita Stănescu. Dezamăgirea, tristețea, durerea, amărăciunea culminează „într-o disperare fatalistă”. „Înspre amurg,/ viața,/ continuu balans/ între bine și nebine,/ se uită în piața de vechituri/ după un toiag/ în care să-și alinte anii în plus/ într-o disperare fatalistă.” În „Sens interzis”, imaginea este de-a dreptul șocantă - „Pustiul
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
Nichita Stănescu. Dezamăgirea, tristețea, durerea, amărăciunea culminează „într-o disperare fatalistă”. „Înspre amurg,/ viața,/ continuu balans/ între bine și nebine,/ se uită în piața de vechituri/ după un toiag/ în care să-și alinte anii în plus/ într-o disperare fatalistă.” În „Sens interzis”, imaginea este de-a dreptul șocantă - „Pustiul din mine/ nimeni nu știe cu exactitate/ când a venit și când a plecat” - sugerând drama creatorului, a omului neînțeles, sfârtecat de frământări interioare, dornic de a cunoaște absolutul, dar
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
însă ce ajungem într-o poziție socială conducătoare, fie că suntem rabini, învățători de lege, preoți, arhierei, oameni bogați sau chiar regi, împărați, demonii ne invadează imediat gândurile sugerându-ne tot felul de posibile situații care mai de care mai fataliste, amplificându-ne temerile și împuținându-ne încrederea față de ceilalți, asaltându-ne pur și simplu cu fel de fel de gânduri întunecate, unele dintre ele prezentate însă ca fiind lucruri cu folos: binefaceri, binecuvântări. Ei ne știu dorințele și slăbiciunile și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 5 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361542_a_362871]
-
treburilor casnice, el plecând mereu în misiuni, ca militar. Pe ea nu se mai lua în considerare, se excluse Mira, ea făcând parte dintr-un alt eșalon de soții; emancipate prin specializare, s-ar fi impus o atitudine mai puțin fatalistă, nu?! Marieta, parcă pricepand gândurile Mirei, dădu din cap încercând și un da!, mai mult intuit decât auzit de vreuna din ele. Fiecare își survola reperele. Se pomeniră oftând în același timp, fapt ce le stârni râsul. Marieta râdea și
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
ca ea însăși să-și piardă dimensiunea duhovnicească și să se comporte lumesc - chiar dacă global, dar: secularizat -, ca o instituție între alte instituții, ceea ce este chiar dorit din partea unor structuri lumești (p. 27). Autorul nu tratează problematica într-o notă fatalistă și lipsită de soluții. El provoacă la reflexie printr-un îndemn la schimbare de optică: De ce să ne mai lăsăm globalizați doar economic, social, cultural? De ce să nu fie creștinismul cel care să globalizeze lumea întreagă? Pentru că omul este stăpânit
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ŞTEFAN ILOAIE, RELATIVIZAREA VALORILOR MORALE. TENDINŢELE ETICII POSTMODERNE ŞI MORALA CREŞTINĂ, COLECŢIA “BIOETICA”, EDITURA RENAŞTEREA, CLUJ-NAPOCA... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/361021_a_362350]
-
fi satisfăcute, el se încumetă totuși să întreprindă o „încercare de caracterizare psihologică", folosind observațiile proprii, dar și istoria (adică tot o sursă culturală). După opinia lui, psihologia poporului român se situează echidistant „între voluntarismul activist al Apusului și pasivitatea fatalistă a Orientului". Influențele venite din ambele părți „s-au topit formând o sinteză nouă, de echilibru", numită adaptabilitate. Aici sunt descoperite principalele trăsături definitorii, prin acest echilibru „ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de aceea a Apusului". Dezvoltând ideea
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
de însemnate/ clepsidre?” „Cântec și rugă fierbinte” În „Nimicnicie”, poeta se află „în căutarea neprețuitei chei/ a izbăvirii”, a acelei pietre filosofale din poemul „Cu o ușoară nostalgie” al lui Nichita Stănescu. Dezamăgirea, tristețea, durerea, amărăciunea culminează „într-o disperare fatalistă”. „Înspre amurg,/ viața,/ continuu balans/ între bine și nebine,/ se uită în piața de vechituri/ după un toiag/ în care să-și alinte anii în plus/ într-o disperare fatalistă.” În „Sens interzis”, imaginea este de-a dreptul șocantă - „Pustiul
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
Nichita Stănescu. Dezamăgirea, tristețea, durerea, amărăciunea culminează „într-o disperare fatalistă”. „Înspre amurg,/ viața,/ continuu balans/ între bine și nebine,/ se uită în piața de vechituri/ după un toiag/ în care să-și alinte anii în plus/ într-o disperare fatalistă.” În „Sens interzis”, imaginea este de-a dreptul șocantă - „Pustiul din mine/ nimeni nu știe cu exactitate/ când a venit și când a plecat” - sugerând drama creatorului, a omului neînțeles, sfârtecat de frământări interioare, dornic de a cunoaște absolutul, dar
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
la mijloc un fals, dar tenace complex de inferioritate, de biată țară răsăriteană aflată în calea răutăților și mulțumită să-și apere ce? Prosperitatea materială și dezvoltarea spirituală? Nu. Să-și apere sărăcia și nevoile și neamul. Așadar: o mentalitate fatalistă ce nu i-a împins pe românii medievali la luptă continuă și efort energic, după cum nu i-a făcut pe istoricii moderni decât să fie prea bucuroși dacă s-ar găsi fie și cât de modeste urme de existență fizică
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
nu dă nici măcar un bob de nisip pe noi, și chiar dacă ar da, de-ar mai fi și boabe de nisip, cum să faci un schimb pentru ceva ce nu ai habar că a existat vreodată?! Ipoteza descrisă ar părea fatalistă, fără nici o soluție de izbăvire, dacă nu aș crede și simți cu toată ființa că după noi totul trece mai departe printr-o sită ce filtrează numai vibrația noastră de-a lungul vieții și singurul bagaj ce încape prin ea
ÎNTRE TIMP de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350878_a_352207]
-
de Electroaparataj București. Morar în Costieni, la o moară numită moara lui Terteleac. Întrucât toate morile din literatura română, de la cea a lui Sadoveanu, care fusese luată de Siret și până la cea a lui Călifar, au sfârșit într-o manieră fatalistă, nici moara lui Terteleac, în care poetul și-a desfășurat activitatea mai bine de zece ani după revoluție (meserie practicată de bunic, tată, fiu), nu a avut altă soartă, aceasta fiind retrocedată vechiului proprietar, urmând, în virtutea masei succesorale, la rândul
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
unei întrebări firești: „De ce am ajuns aici? Ce voi face? Dacă nu mă temusem de spaimele vieții de lagăr, îți dai seama că acum, cu atât mai puțin, astfel de întrebări m-ar fi speriat. Iar acum, cu mentalitatea mea fatalistă, mă pregăteam să înfrunt o realitate pe care n-o puteam controla, deși știam că multe, multe lucruri pot depinde de mine! Vremea probei venise!” Drumul spre vest: Trieste - Cinecitta - Grugliasco (Torino) Se știa în cercurile intelectualității românești din diaspora
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
plânge isprava : -Dă, unde-oi-da, numa-n cap să nu-mi dai ! Alta-i întoarce vorba : -Ziceai că am avut noroc noroc cu tine ! Ce să mai zici de-atâta grijă : -Să nu te pui cu dânsul, că-i boxer ! Femeia fatalistă ar putea să spună : -Așa a fost să fie ! Dar acest fel de-amenințare te lasă-n paf de gânduri ... -Zicea că nu îl las, ne taie p-amândoi ! Nedreptățita îl ceartă cu reproș : -Tu vrei să mă omori și
NĂZBÂTII DE SEX TRIŞAT, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355531_a_356860]
-
aprinde farurile asupra contextului, tot thanatic rămâne: “mă împrietenesc cu moartea și asta pentru că umbra s-a retras din tine ca un nor și ai plecat și ai plecat și ai plecat” (pentru atunci) Retragere permanentă în sine, de sorginte fatalistă, poezia lui TD este de o mare tristețe, sensul poetic este suferința, durerea, ermetizate în sine și traversând biografic textele. De la copilărie la tinerețe și maturitate, tablourile și nostalgiile au un tonus blocat în meditația singurătății și a morții, supunându
TEODOR DUME- AZIL ÎNTR-O CICATRICE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370890_a_372219]
-
surpriză să fie maximă descopăr că redactor -șef este " marele geopolitolog " Dan Dungaciu care apare pe la diferite posturi TV , e drept tot mai rar și își dă cu părerea despre R,Moldova , Ucraina și Rusia . Analizele domniei-sale sunt toate extrem de fataliste și pesimiste cu scenarii de tip " horror " încât după ce-l asculți stai și te întrebi : Dar ce ne trebuie nouă Basarabia ? Ia uite ce de pericole ascunse ne pândesc ! Noroc că ne mai "luminează " ( derutează ) Dan Dungaciu . Dar imi mai
FANTOMELE KGB-GRU SI RETELELE SECURISTO- PSEUDO- LEGIONARE ! de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354505_a_355834]
-
Ediția nr. 1029 din 25 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Încă-i toamnă, toamna trece Ca o moarte ce răstoarnă Lumea în cavou-i rece, Înghețat în lunga iarnă... Încă-i toamnă, toamna tristă, Mortuară și funestă Cât o noapte fatalistă Veșnică, de plumb, celeastă... Încă-i toamnă, toamna-n stele, Pe pământ, pe crengi, pe ape, Toamna umbrelor rebele Și-a himerelor sub pleoape... Încă-i toamnă, toamna-n zborul Păsărilor migratoare Rătăcite cum mi-e dorul Viu, în zbor
ÎNCĂ-I TOAMNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347194_a_348523]
-
poziție socială conducătoare, fie că suntem rabini, învățători de lege, preoți, arhierei, oameni bogați sau generali, miniștri, regi, împărați. Începând din aceste momente demonii ne invadează imediat gândurile sugerându-ne tot felul de posibile situații care mai de care mai fataliste, amplificându-ne temerile și împuținându-ne încrederea față de ceilalți, asaltându-ne pur și simplu cu fel de fel de gânduri întunecate, unele dintre ele prezentate însă ca fiind lucruri cu folos: propășiri, binefaceri, binecuvântări, în fapt totul fiind o înșelăciune
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
productele, într-o formă crudă, nepregătită, omul recade în barbarie. În asemenea țări averea scade an cu an, scăzând necontenit și valoarea omului...”. „Și când o rasă a căzut prin inepții economice, atunci i se scoate ponosul că e leneșă, fatalistă, ignorantă (...). De religii deosebite și de origini deosebite, sub alte clime și latitudini geografice, statele omenești se aseamănă numai decât de îndată ce li se retrage putința de-a diversifica și-a înmulți ocupațiile cetățenilor, de-a le da putința de-a
Neamul românesc nu doarme! () [Corola-blog/BlogPost/340013_a_341342]