KorAP: Find »[drukola/base=fatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...8 >

199 matches

Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749

Funcția denotativă / 13 I.1.2. Funcția expresivă / 15 I.1.3. Funcția conativă / 15 I.1.4. Funcția metalingvistică / 16 I.1.5. Funcția poetică / 17 I.1.6. Funcția fatică / 18 I.1.6. 1. Aspecte controversate ale faticului în limbajul publicistic / 19 I.1.6.2. Rolul intertextului în titlul jurnalistic / 22 I.1.7. Lingvistică și imagine în publicitate / 28 I.1.8. Tehnica arhetipului cultural în argumentarea publicitară / 34 Capitolul II. Terminologia / 39 II.1. Repere

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
sau emotivă (desfășurată la emițător; exprimă atitudinea acestuia în procesul de comunicare), conativă (orientată spre destinatar; este specifică modalității imperative și interogative a comunicării) și funcția cognitivă sau referențială (orientată spre referent). La acestea, Roman Jakobson adaugă alte trei funcții - fatică, metalingvistică, poetică - completând schema lui K. Bühler. Având în vedere un număr de șase factori - emițătorul și receptorul, mesajul, contextul și contactul, codul - R. Jackobson stabilește șase funcții ale limbii. Funcția referențială, numită și denotativă/informațională/cognitivă (raportată la context

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
care le desfășoară la nivel sintagmatic, poetul transferă emoția contemplativă în planul expresivității deliberate. În determinarea valențelor originale ale textului literar, funcția poetică este actualizată prin fenomene variate la toate nivelele limbii (fonetic, lexical, morfologic, sintactic). I.1.6. Funcția fatică Există în fiecare limbă naturală funcții de bază și funcții auxiliare, cu implicație temporară în actul vorbirii. Lingistica generală are în vedere două funcții auxiliare: funcția fatică și funcția metalingvistică. Funcția fatică concură la menținerea contactului dintre vorbitor și interlocutor

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
variate la toate nivelele limbii (fonetic, lexical, morfologic, sintactic). I.1.6. Funcția fatică Există în fiecare limbă naturală funcții de bază și funcții auxiliare, cu implicație temporară în actul vorbirii. Lingistica generală are în vedere două funcții auxiliare: funcția fatică și funcția metalingvistică. Funcția fatică concură la menținerea contactului dintre vorbitor și interlocutor(i). Omniprezentă în interogații cu valoare incidentă, funcția fatică este, în sens general, o structură sintactică, prin care emițătorul verifică dacă se mai află în contact cu

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
fonetic, lexical, morfologic, sintactic). I.1.6. Funcția fatică Există în fiecare limbă naturală funcții de bază și funcții auxiliare, cu implicație temporară în actul vorbirii. Lingistica generală are în vedere două funcții auxiliare: funcția fatică și funcția metalingvistică. Funcția fatică concură la menținerea contactului dintre vorbitor și interlocutor(i). Omniprezentă în interogații cu valoare incidentă, funcția fatică este, în sens general, o structură sintactică, prin care emițătorul verifică dacă se mai află în contact cu receptorul. În acest sens, enunțul

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
și funcții auxiliare, cu implicație temporară în actul vorbirii. Lingistica generală are în vedere două funcții auxiliare: funcția fatică și funcția metalingvistică. Funcția fatică concură la menținerea contactului dintre vorbitor și interlocutor(i). Omniprezentă în interogații cu valoare incidentă, funcția fatică este, în sens general, o structură sintactică, prin care emițătorul verifică dacă se mai află în contact cu receptorul. În acest sens, enunțul poate cuprinde fraze care atrag atenția destinatarului atât "în comunicarea directă, cât și în comunicarea mediată" (DSL

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
în contact cu receptorul. În acest sens, enunțul poate cuprinde fraze care atrag atenția destinatarului atât "în comunicarea directă, cât și în comunicarea mediată" (DSL, 2005: 225). Ca funcție auxiliară este "legată" într-o anumită măsură, de funcția conativă. Funcția fatică a fost înțeleasă ca expresie a relației dintre mesaj și contactul dintre un destinatar și o modalitate de stabilire a relației de comunicare. I.1.6.1. Aspecte controversate ale faticului în limbajul publicistic O problemă controversată în lingvistica românească

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
legată" într-o anumită măsură, de funcția conativă. Funcția fatică a fost înțeleasă ca expresie a relației dintre mesaj și contactul dintre un destinatar și o modalitate de stabilire a relației de comunicare. I.1.6.1. Aspecte controversate ale faticului în limbajul publicistic O problemă controversată în lingvistica românească a constituit-o polemica pe tema primatului funcției conative sau a funcției fatice în limbajul publicistic. Încă din 1974, venind dinspre studiile de lingvistică ale lui Roman Jakobson, dinspre profunda cunoaștere

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
un destinatar și o modalitate de stabilire a relației de comunicare. I.1.6.1. Aspecte controversate ale faticului în limbajul publicistic O problemă controversată în lingvistica românească a constituit-o polemica pe tema primatului funcției conative sau a funcției fatice în limbajul publicistic. Încă din 1974, venind dinspre studiile de lingvistică ale lui Roman Jakobson, dinspre profunda cunoaștere a caracterului eclectic al stilului jurnalistic, Paula Diaconescu susținea cu argumentele științei că în publicistică, relevantă este funcția fatică "centrată pe menținerea

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
sau a funcției fatice în limbajul publicistic. Încă din 1974, venind dinspre studiile de lingvistică ale lui Roman Jakobson, dinspre profunda cunoaștere a caracterului eclectic al stilului jurnalistic, Paula Diaconescu susținea cu argumentele științei că în publicistică, relevantă este funcția fatică "centrată pe menținerea contactului dintre emițător și destinatar" (P. Diaconescu, Stilurile funcționale..., 1974: 233), nu funcția conativă. Cercetarea funcției fatice a constituit obiectul predilect de studiu a numeroși alți lingviști români (P. Diaconescu, 1974; I. Iordan, V. Robu, 1978; D.

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
profunda cunoaștere a caracterului eclectic al stilului jurnalistic, Paula Diaconescu susținea cu argumentele științei că în publicistică, relevantă este funcția fatică "centrată pe menținerea contactului dintre emițător și destinatar" (P. Diaconescu, Stilurile funcționale..., 1974: 233), nu funcția conativă. Cercetarea funcției fatice a constituit obiectul predilect de studiu a numeroși alți lingviști români (P. Diaconescu, 1974; I. Iordan, V. Robu, 1978; D. Irimia, 1999; S. Dumistrăcel, 2006, R. Zafiu, 2007 și mai recent, M. Mureșan, 2008). În sens general, funcția fatică este

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
funcției fatice a constituit obiectul predilect de studiu a numeroși alți lingviști români (P. Diaconescu, 1974; I. Iordan, V. Robu, 1978; D. Irimia, 1999; S. Dumistrăcel, 2006, R. Zafiu, 2007 și mai recent, M. Mureșan, 2008). În sens general, funcția fatică este expresia relației de comunicare "de control, prelungire, restabilire și întrerupere a contactului" cu destinatarul (I. Iordan, V. Robu, Limba română contemporană, București, 1978: 67). Elementele fundamentale pentru exprimarea funcției fatice sunt formulele protocolare de salut, inserțiunile incidente de tipul

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
mai recent, M. Mureșan, 2008). În sens general, funcția fatică este expresia relației de comunicare "de control, prelungire, restabilire și întrerupere a contactului" cu destinatarul (I. Iordan, V. Robu, Limba română contemporană, București, 1978: 67). Elementele fundamentale pentru exprimarea funcției fatice sunt formulele protocolare de salut, inserțiunile incidente de tipul Mă auzi?, Mă asculți? Sunt luate în considerare și situațiile în care vorbitorul reia fragmente din mesaj, cu scopul de a verifica funcționalitatea canalului, intervenții de tipul: "Nu mai interveni!", "Lasă

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
Mă asculți? Sunt luate în considerare și situațiile în care vorbitorul reia fragmente din mesaj, cu scopul de a verifica funcționalitatea canalului, intervenții de tipul: "Nu mai interveni!", "Lasă-mă să spun..." - omniprezente în emisiunile de televiziune. Enunțuri cu caracter fatic sunt considerate și construcțiile de tipul: "fără doar și poate", "cu siguranță", "nu mai spune", prin intermediul cărora "colocutorul intervine în timpul transmiterii mesajului fie pentru a confirma că se află pe recepție, fie pentru a-și manifesta atitudinea față de conținutul anumitor

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
mai spune", prin intermediul cărora "colocutorul intervine în timpul transmiterii mesajului fie pentru a confirma că se află pe recepție, fie pentru a-și manifesta atitudinea față de conținutul anumitor secvențe ale mesajului" (I. Iordan, V. Robu, 1978: 67). Solomon Marcus subordona funcției fatice și formele rudimentare de salut, prin care se semnalează "partenerului"de dialog faptul că se menține legătura: Pe curând! La bună vedere! Funcția fatică se află în legătură cu contactul între protagoniștii actului lingvistic, în sensul că emițătorul "invită un destinatar la

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
față de conținutul anumitor secvențe ale mesajului" (I. Iordan, V. Robu, 1978: 67). Solomon Marcus subordona funcției fatice și formele rudimentare de salut, prin care se semnalează "partenerului"de dialog faptul că se menține legătura: Pe curând! La bună vedere! Funcția fatică se află în legătură cu contactul între protagoniștii actului lingvistic, în sensul că emițătorul "invită un destinatar la dialog, verifică menținerea, realizarea comunicării" (D. Irimia, 1999: 31). Analizând impactul funcțiilor limbajului în discursul unui regim totalitar, Dumitru Irimia considera că funcția relevantă

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
destinatar la dialog, verifică menținerea, realizarea comunicării" (D. Irimia, 1999: 31). Analizând impactul funcțiilor limbajului în discursul unui regim totalitar, Dumitru Irimia considera că funcția relevantă în limbajul publicistic este funcția conativă. Ideea Paulei Diaconescu, din 1974, privind relevanța funcției fatice este reluată și susținută de Stelian Dumistrăcel, cu argumente solide, în perioada postmodernă a culturii românești. Urmând tradiția studiilor lui Malinowski precum și ideea funcției de apel din modelul lingvistic al lui K. Bühler, profesorul ieșean este de părere că funcția

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
este reluată și susținută de Stelian Dumistrăcel, cu argumente solide, în perioada postmodernă a culturii românești. Urmând tradiția studiilor lui Malinowski precum și ideea funcției de apel din modelul lingvistic al lui K. Bühler, profesorul ieșean este de părere că funcția fatică nu poate fi redusă la simpla verificare a canalului: ,,suntem destul de departe de identificarea unor simple "semnale" de amorsare a contactului ori subsumate "verificării circuitului sau a calității recepției", referitoare la "canal" pe care nejustificat se pune accentul în diferite

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
private, are relevanță pentru speciile discursului tehnico-științific și poate fi identificată în specii ale stilului beletristic (S. Dumistrăcel, 2006: 49). Funcția apelativă (stabilește contactul dintre interlocutori) este studiată de profesorul ieșean, după criterii diferite (nuanțe, tipul de limbaj etc.): • apelativă fatică, utilizată în discursul privat și în limbajul publicității; • apelativă conativă + fatică, utilizată în textele aparținând limbajului publicității (fatic manipulator) etc.; • apelativă conativă, utilizată în textele aparținând limbajelor juridico-administrativ și religios "ca expresie a unei autorități instituționalizate" (textele limbajului religios stabilesc

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
în specii ale stilului beletristic (S. Dumistrăcel, 2006: 49). Funcția apelativă (stabilește contactul dintre interlocutori) este studiată de profesorul ieșean, după criterii diferite (nuanțe, tipul de limbaj etc.): • apelativă fatică, utilizată în discursul privat și în limbajul publicității; • apelativă conativă + fatică, utilizată în textele aparținând limbajului publicității (fatic manipulator) etc.; • apelativă conativă, utilizată în textele aparținând limbajelor juridico-administrativ și religios "ca expresie a unei autorități instituționalizate" (textele limbajului religios stabilesc norme, sancționează abaterile și fixează circumstanțele ispășirii). Mărcile interacțiunii verbale în

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
2006: 49). Funcția apelativă (stabilește contactul dintre interlocutori) este studiată de profesorul ieșean, după criterii diferite (nuanțe, tipul de limbaj etc.): • apelativă fatică, utilizată în discursul privat și în limbajul publicității; • apelativă conativă + fatică, utilizată în textele aparținând limbajului publicității (fatic manipulator) etc.; • apelativă conativă, utilizată în textele aparținând limbajelor juridico-administrativ și religios "ca expresie a unei autorități instituționalizate" (textele limbajului religios stabilesc norme, sancționează abaterile și fixează circumstanțele ispășirii). Mărcile interacțiunii verbale în publicistică În studiile sale, Malinowski diferențiază câteva

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
ca expresie a unei autorități instituționalizate" (textele limbajului religios stabilesc norme, sancționează abaterile și fixează circumstanțele ispășirii). Mărcile interacțiunii verbale în publicistică În studiile sale, Malinowski diferențiază câteva tipuri de comunicare: 1) comunicare ce ordonează idei și raționamente; 2) limbajul fatic "a cărui funcție s-a impus grație rolului pe care îl aveau la populațiile primitive, "riturile și gesturile religioase" (apud S. Dumistracel, 2006: 21), unde limbajul stabilea și menținea "contactul între participanții la schimbul lingvistic oral" (ibidem). Limbajul jurnalistic utilizează

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
apud S. Dumistracel, 2006: 21), unde limbajul stabilea și menținea "contactul între participanții la schimbul lingvistic oral" (ibidem). Limbajul jurnalistic utilizează expresii ale unei "funcții magice, asemănătoare formulelor din descântecele sălbaticilor". Întrebarea care se cuvine este cum se manifestă funcția fatică în limbajul jurnalistic? Există numeroase dimensiuni ale comunicării, puse în valoare de funcția fatică, ale cărei sfere de manifestare sunt deosebit de complexe. a. Titlul reprezintă una dintre mărcile fundamentale ale interacțiunii verbale, respectiv, a funcției fatice, de promovare a textului

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
schimbul lingvistic oral" (ibidem). Limbajul jurnalistic utilizează expresii ale unei "funcții magice, asemănătoare formulelor din descântecele sălbaticilor". Întrebarea care se cuvine este cum se manifestă funcția fatică în limbajul jurnalistic? Există numeroase dimensiuni ale comunicării, puse în valoare de funcția fatică, ale cărei sfere de manifestare sunt deosebit de complexe. a. Titlul reprezintă una dintre mărcile fundamentale ale interacțiunii verbale, respectiv, a funcției fatice, de promovare a textului în publicistică, fie că referirea se face la supratitlu, intertitlu, subtitlu etc. Literatura de

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
cum se manifestă funcția fatică în limbajul jurnalistic? Există numeroase dimensiuni ale comunicării, puse în valoare de funcția fatică, ale cărei sfere de manifestare sunt deosebit de complexe. a. Titlul reprezintă una dintre mărcile fundamentale ale interacțiunii verbale, respectiv, a funcției fatice, de promovare a textului în publicistică, fie că referirea se face la supratitlu, intertitlu, subtitlu etc. Literatura de specialitate identifică cel puțin cinci modalități ale interacțiunii cu cititorul, prin setul de procedee ce promovează textul, la diferite nivele de cunoaștere

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]