44 matches
-
din anii 1900, Cassatt a acordat o importanță mai mare sentimentelor; lucrările sale au fost de succes atât în rândul criticilor, cât și la public, însă ea a fost reticentă la mișcările nou apărute, cum ar fi postimpresionismul, cubismul sau fauvismul. O excursie în Egipt în 1910 a impresionat-o pe Cassatt, aceasta admirând arta străveche; călătoria a determinat o criză de inspirație din cauza oboselii acumulate, pictorița declarându-se „strivită de această artă”, spunând: „am luptat împotriva ei, dar a câștigat
Mary Cassatt () [Corola-website/Science/312811_a_314140]
-
André Louis Derain (n. 10 iunie, 1880, Chatou/Yvelines în Île-de-France - d. 8 septembrie, 1954, Garches în Hauts-de-Seine) a fost un pictor, grafician și sculptor francez, unul din reprezentanții principali - alături de Henri Matisse, Maurice de Vlaminck și Raoul Dufy - ai fauvismului, mișcare artistică din anii 1904 - 1908, care punea accentul pe intensitatea și puritatea culorilor, mișcare de care s-a distanțat ulterior. Prețuit încă din timpul vieții, a fost mai târziu criticat pentru a faptul de a fi revenit la formele
André Derain () [Corola-website/Science/309686_a_311015]
-
criticul Louis Vauxcelles o numește în mod ironic ""la cage aux fauves"" ("cușca fiarelor sălbatice"), datorită coloritului crud și violent al tablourilor. Expresia va face carieră, stilul creat de acest grup de artiști intrând în istoria artelor sub numele de "Fauvism". Derain este un "fauvist" tipic, paleta sa strălucitoare, culorile violente în cruditatea lor, accentul pe expresivitate aparțin acestei orientări. În primăvara anului 1906, Derain pleacă la Londra, unde descoperă pictura lui William Turner, și pictează peisaje urbane, ca podul "Charing
André Derain () [Corola-website/Science/309686_a_311015]
-
se stabilește la Paris, în cartierul Montmartre, nu departe de "Bateau-Lavoir". Aici ia contact cu Pablo Picasso, Georges Braque, Guillaume Apollinaire, Kees van Dongen și Max Jacob. Cunoaște pe viitoarea lui soție, Alice Gery. Derain începe să se îndepărteze de fauvism, apropiindu-se pe de o parte de cubism, pe de alta fiind atras de arta lui Paul Cézanne, al cărui efort de recuperare a realului în imagine se cristalizase în noul său tip de perspectivă bazată pe raporturile între tonurile
André Derain () [Corola-website/Science/309686_a_311015]
-
direct cu arta impresioniștilor francezi, fapt care a dat un impuls creației sale. Începe să acorde mai puțină atenție tematicei și insistă asupra efectului luminii și culorilor asupra privitorului. Ulterior, își schimbă din nou maniera, de dara aceasta sub influența fauvismului, dar și a expresionștilor germani grupați în ""Neue Künstlervereinigung"" ("Noua Uniune a Artiștilor") din München, ca Franz Marc și Gabriele Münter. Tablourile din această perioadă (1910-1912) au o cromatică luminoasă și forme simplificate, conturate adesea de o linie mai întunecată
August Macke () [Corola-website/Science/318489_a_319818]
-
avangarda artistică, printre care Pablo Picasso, Juan Gris sau Diego Rivera, precum și scriitorii André Salmon, Guillaume Apollinaire și Max Jacob. În perioada de început, stilul său nu este încă definit iar ușurința execuției îi lipsește, lucrările sale oscilează între expresionism, fauvism și pastișarea lui Toulouse-Lautrec. Un admirator al său, doctorul Paul Alexandre, îl susține și îl convinge să-și expedieze lucrările la "Salonul Artiștilor Independenți", unde, în martie 1908, Modigliani va expune șase tablouri. În septembrie 1909, Modigliani se mută din
Amedeo Modigliani () [Corola-website/Science/298252_a_299581]
-
calitatea slabă a educației în primii ani ai regimului. Consecințele revoluției s-au făcut simțite și în domeniul artei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Rusia era deschisă la noi curente artistice, dezvoltate în Europa: impresionismul (cu pictori ca și ), fauvismul (cu Mihail Larionov sau ) și cubismul (). Alte curente au apărut în Rusia, ca suprematismul, care susține supremația formei pure în pictură. În poezie, mișcarea acmeistă a fost inițiată de către Nikolai Gumiliov, în 1911. Premiera operei futuriste "", de și Velimir Hlebnikov
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
drumul" - mărturisește artistul. Două evenimente importante îi vor influența viața și dezvoltarea artistică ulterioară: expoziția retrospectivă a operelor lui Paul Cézanne și întâlnirea cu Picasso în Galeria de artă a lui Kahnweiler. În consecință artistul începe să se îndepărteze de fauvism. Pânzele pe care Braque le va expune la sfârșitul anului 1908 îl determină pe criticul Louis Vauxcelles să pronunțe celebrele cuvinte despre "formele reduse la scheme geometrice, la cuburi". La începutul anului 1909, când Braque și Picasso și-au dat
Georges Braque () [Corola-website/Science/298172_a_299501]
-
Houdon. În secolele al XIX-lea-al XX-lea, Franța a jucat un rol major în marile curente și revoluții artistice occidentale: romantismul (Delacroix) și Géricault), realismul (Courbet), impresionismul (Monet, Renoir, Manet, Degas) și neoimpresionismul (Seurat, Van Gogh, Cézanne, Gauguin), fauvismul (Matisse, Derain, Vlaminck), cubismul (Braque, Picasso, Léger) și chiar suprarealismul (Duchamp) numără printre reprezentanții lor artiști francezi sau care au creat în Franța. La rândul său, Auguste Rodin a revoluționat sculptura la sfârșitul secolului al XIX-lea. Spre deosebire de mai multe
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Kokoschka trăiește împreună cu Alma Mahler, văduva compozitorului Gustav Mahler, legătură care îi va influența în mare parte viața și producția artistică. La Berlin frecventează cercurile culturale radicale și de avangardă, nutrind o admirație particulară pentru pictura lui Edvard Munch, pentru Fauvism și pentru pictorii grupului "Die Brücke", unul din primii nuclei ai expresionismului german. În 1914, devine membru al "Secesiunii" din Berlin, apoi se alătură grupului "Der Blaue Reiter". În lucrările sale din această perioadă sunt prezente un cromatism violent și
Oskar Kokoschka () [Corola-website/Science/317616_a_318945]
-
nou curent, denumit sintetism sau simbolism. Toulouse-Lautrec pictează figuri și siluete umane, cum ar fi: cântăreți, dansatori, actori și prostituate, opera sa devenind o expresie a decadenței sociale a Parisului. În aceasta perioadă, în Europa au apărut noi curente ca: fauvismul, expresionismul, cubismul, futurismul, constructivismul, neoplasticismul, dadaismul și suprarealismul. În Statele Unite au apărut mișcări ca sincronismul și precizionismul. În jurul anului 1900, artiștii din Franța și Germania au devenit interesați de arta popoarelor primitive. Astfel, Gauguin, printr-o abordare orienată către decorativ
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
În Statele Unite au apărut mișcări ca sincronismul și precizionismul. În jurul anului 1900, artiștii din Franța și Germania au devenit interesați de arta popoarelor primitive. Astfel, Gauguin, printr-o abordare orienată către decorativ (asemănătoare artei aborigenilor) creează o nouă mișcare, numită fauvism (de la francezul "fauve", "sălbatic"), al cărei lider devine Henri Matisse (1869-1954). Alti exponenți ai acestui curent sunt: André Derain (1880-1954), Georges Braque (1882-1963) și Maurice de Vlaminck (1876-1958). În cadrul acestui curent artistic, pictorii sunt preocupați de redarea sentimentelor, a senzațiilor
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
de Arte Frumoase. Mai târziu, în 1889, ambii artiști au plecat la Paris unde Pankiewicz se împrietenește cu Pierre Bonnard de la care preia stilul și filozofia artei sale. În perioada șederii sale în Spania, Jozef Pankiewicz abandonează stilul bonnardian preluând fauvismul. Formarea sa artistică a început ca elev în anul 1884 când a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din Varșovia la clasa profesorului Wojciech Gerson și a lui Aleksander Gierymski. La acea vreme, Pankiewicz urma influența puternică a realismului polonez
Józef Pankiewicz () [Corola-website/Science/329300_a_330629]
-
Începutul acestei perioade este făcut de impresionism, curent ce refuză să mai polizeze fotografic imaginea redată. Senzația de "<nowiki>'acuarelă peste care s-a vărsat un pahar cu apă'</nowiki>" este respinsă la început de lumea artistică. Expresionismul accentuează căutarile; fauvismul propune culori violente, fără prea mare legătură cu realul. Punctul de turnură îl reprezintă însă mișcarea cubistă, care propune ca formele reprezentate să fie descompuse și apoi recompuse din nou pe pânză. Cubiștii susțin că din moment ce modelul are numeroase fațete
Artă modernă () [Corola-website/Science/331060_a_332389]
-
în afara unei albii alese pentru a-i schimba cursul, a o adânci sau chiar seca. Socotit unul din liderii Dada, Picabia se desparte de dadaism, tot așa cum s-a rupt mai înainte de impresionism, de abstracționismul radical, de cubismul orfic, de fauvism, de pseudo și neoclasicism, de realismul și hiper-realismul fotografic, pe care-l prefigurează, de ceea ce anunță și configurează mișcarea Pop Art, prin includerea kitsch-ului și consumismului în artele vizuale. Aș mai adăuga, la prefigurări și deschideri, conceptualismul și, pe
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
stilistice urmat de nomadul Picabia. Udnie, o tânără americană, dansează Nevăzând expoziția de la Zürich, nu pot s-o compar cu aceea de la MoMA, deși regăsesc o similară urmărire a creației lui Picabia care include perioadele lui marcate de impresionism, pointillism, fauvism, etapa lucrărilor ce țin de cubismul orfic, cu variantele ei, intersecțiile dominate de Dada și ipostazele dadaismului, trăite la New York, la Barcelona, la Zürich și la Paris. Apoi picturile folosind Ripolin, un email sau ulei conceput inițial pentru pictura industrială
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
lui Picabia. În 1906, Picabia are prima expoziție personală la Caspar’s Kunst Salon din Berlin. El îi mărturisește viitoarei lui soții Gabrielle Buffet că-și dorește un alt tip de pictură și începe să experimenteze în zona neoimpresionismului și fauvismului. Între 1908 și 1911, descoperim mai multe schimbări la față ale picturii sale, ce trece de la impresionismul lui Sisley și Pissaro la neoimpresionismul lui Paul Signac, apoi la fauvismul lui Henri Matisse. Sunt atâtea diferențe voite între pictura lui Francis
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
tip de pictură și începe să experimenteze în zona neoimpresionismului și fauvismului. Între 1908 și 1911, descoperim mai multe schimbări la față ale picturii sale, ce trece de la impresionismul lui Sisley și Pissaro la neoimpresionismul lui Paul Signac, apoi la fauvismul lui Henri Matisse. Sunt atâtea diferențe voite între pictura lui Francis Picabia, Untitled (Moret sur Loing) din 1904 și pictura lui Alfred Sisley din 1892, Le pont et les moulins de Moret-sur Loing. Picabia preia compoziția, folosind-o ca pe
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
un hedonism străin de teama alungării din rai și de orice sentiment al păcatului. Nuditatea e afișată liber, precum în tablourile cu bărbați și femei care se scaldă, din pictura impresionistă. Linia e îngroșată și colorată însă apăsat, ca în fauvism. Anul 1911 devine, din toamnă, anul apropierii de cubism, de Albert Gleizes, Jean Metzinger și Georges Ribemont-Dessaignes. Picabia îl cunoaște pe Marcel Duchamp, apoi pe Guillaume Apollinaire, două întâlniri esențiale în propria lui evoluție. La New York expune la Armory Show
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]