12,672 matches
-
Comisia Română pentru Aplicarea Armistițiului cu Aliații. În 1944, Danielopol are numai 28 de ani. Dar, prin încrederea de care se bucură din partea lui Savel Rădulescu, fost adjunct al lui Titulescu la Externe, prin formația sa de jurist și în febra momentului, este însărcinat cu punctul 5 al Armistițiului, probabil cel mai ingrat, întrucât se referă la “repatrierea” în URSS a nord-bucovinenilor și a basarabenilor, în calitatea lor inedită de cetățeni sovietici. Este vorba despre refugiații din 1940 - iar prevederile Kremlinului
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
pe teme literare din perioada menționată sunt mai puțin numeroase, nu trebuie să pierdem din calcul faptul că nici intervalul cuprins nu este unul dintre cele mai generoase din literatura noastră. Suntem imediat după primul război mondial, departe încă de febra anilor ’30. Vinea nu scrie selectiv despre ultimele apariții, ci scrie pur și simplu despre ceea ce apare, de la volume rămase și astăzi în listele canonice (vezi Pe Argeș în sus al lui Ion Pillat) la titluri care acum nu ne
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
Roma și la Varșovia/ și aici, la Madrid,/ și pe care îl voi vedea, poate, într-o bună zi în țara mea descătușată.” Fascinat de traiectoria propriei vieți, vibrarea lui Aron Cotruș pe cunoscutele deja, noi spații, determinate geografic, congestionează febre în înțelesul numelor orașelor peste care a trecut îndărătnicia neliniștilor și demersurilor temerare ale poetului. Rezervor de informație, documentele apar așa cum sunt chemate la masa de date în ediția realizată de Alexandru Ruja, ca ansamblu de netă evidență, miraj, animată
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
ca și în știință, pe tărâmul creației, alegerea strategiei nu se face integral prin calcul mental (ajutată eventual pe computer), ci, în bună măsură intuitiv, apelân-du-se la tezaurul arhetipal subconștient (sau supraconștient?). Atât artiștii, cât și scientiștii știu că, în febra căutării drumului optim, în actul creației, chiar dacă scopul este implicit, există o perioadă dificilă de acumulare a informației (cunoștinței) necesare până când se „aprinde” scânteia inspirației, în luminile căreia drumul căutat apare ordonat și clar, așteptând să fie transpus, de cei
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
jur că nu știu de la început ce va fi și cum va fi, mi se pare că inund cu fraze fără nici o noimă filele pentru care m-am angajat. Panica și dezolarea fac loc senzației de sete și impresiei de febră. Îmi fac un ceai nou, îmi mai fac o cafea, le beau, ies, iar și iar, pe balcon, admir nepăsarea la tot a răsadurilor mele de gălbenele și crăițe, mă uimește energia titanică de înflorire a mușcatelor cărora le merge
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
ei anii de celulă severă, fostul meșotist a lăsat mărturii zguduitoare, constituind azi veritabile pagini de istorie... Un mare sufletist, Duțu Teodor. Un caracter puternic. O fire donchișotescă, frenetică, punându-te pe gânduri vrând nevrând. Un om de carte trăind febra ideilor însușite, aplicând morala unei culturi asumată cu o înclinație rară de ins pentru care cultura se identifica normal cu viața cotidiană și cu răspunderile cuvenite unei atari vocații... Acum, știu de ce ne certam la liceul brașovean, Meșota; iar mai
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]
-
compozitorii de muzică simfonică. Atunci m-am întrebat: "Unde ne aflăm? Mai supraviețuim? Oare n-am murit?" Experimentul revine așadar în forță în contemporaneitate, indiferent de nivelul mediului cultural. Atât cultura înaltă, cât și cea de massă sunt cuprinse de febra căutării unor proiecte himerice. Este un lucru bun, nu pentru că, în mod indiscutabil, se găsește ceva nou, ci pentru că, de cele mai multe ori, se ratează arta și se greșește ușa spre om. Iar greșindu-se, se indică drumul de urmat. {i
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
auzit, ca de obicei, melodia dulce a cornului. Nu mai zboară, nu mai zboară!" - am strigat izbucnind în lacrimi. "Cine, ce nu mai zboară, iubitule?" - întreba îngrijorată Matata, mângâindu-mă pe creștetul chilug, cercetându-mi fruntea dacă nu am cumva febră. Dar eu n-o puteam lămuri, repetam doar, sfâșiat: Nu mai zboară, nu mai zboară...!" (Fragment din volumul în pregătire Tinerețe fără bătrânețe...)
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
acelea pe care, vizionând-o, trebuie să ai o anumită distincție în ținuta vestimentară, să fii proaspăt întors de la spovedanie trecând în drum spre casă și pe la medicul de familie pentru a ști că nu din cauza unui eventual puseu de febră te bântuie halucinațiile.... Așadar, acolo, în platoul televiziunii naționale (nu una de cartier), reproducând la scară potrivită suprafața României, simpatica Mihaela Crăciun moderá cu un fel de veselie calmă o conversație la care participau (în ordine alfabetică, nu-i așa
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
cel Mare, cartea I, 15-17.2., în PSB., vol. 14, p. 71-72) „Dar să nu ascultăm cu înfricoșare când auzim că sub trupurile scrijelite ale mucenicilor erau puși cărbuni aprinși, ci să ne gândim cum ne simțim când ne arde febra. Ni se pare viața cu neputință de trăit, suntem tulburați, ne necăjim, ne supărăm ca și copiii mici și socotim focul acela tot atât de puternic ca și focul iadului. Pe mucenici însă nu-i ardea febra, ci îi înconjurau din toate
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ne simțim când ne arde febra. Ni se pare viața cu neputință de trăit, suntem tulburați, ne necăjim, ne supărăm ca și copiii mici și socotim focul acela tot atât de puternic ca și focul iadului. Pe mucenici însă nu-i ardea febra, ci îi înconjurau din toate părțile flăcările focului, scântei săreau pe răni, mușcând din răni mai cu cruzime decât o fiară sălbatică, dar ei, ca niște oameni de oțel, care ar vedea acestea petrecându se în trupuri străine, stăruiau cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la care se recurge pentru explicarea lor este de-a dreptul fantasmagoric. De pildă: cine nu știe că morților le cresc o vreme unghiile și părul? Sau că traspirația pute? Sau că bărbații încărunțesc mai repede decît femeile? Sau că febra musculară e provocată de acumularea de acid lactic în celule? Sau că masa luată seară tîrziu te îngrașă? Sau că excesul de sare provoacă hipertensiune? Ei bine, morților nu le cresc nici unghiile și nici părul, fiindcă atunci nu ar
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
produșii ei de descompunere rezultați la contactul cu aerul și cu bacteriile de pe tegumentul uman. La fel, bărbații nu încărunțesc mai repede decît femeile, dimpotrivă. Dacă nimeni nu și-ar mai vopsi părul, fenomenul acesta ar fi evident. Cum nici febra musculară nu e provocată de acumularea acidui lactic, ci de ruperi microscopice ale fibrelor musculare, proces complet reversibil în urma repausului muscular. Iar ideea că te îngrași dacă mănînci seara tîrziu e o prejudecată de aceeași natură cu cea potrivit căreia
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
cu o voce aproape marțială: -Destinse doamne și domnii miei, recunoaștem-nu recunoaștem, fiecare dintre noi avem undeva, într-un sertăraș intim, partea noastră de sentimentalism, adică zona aceea din eul propriu care reacționează, voit sau nu, la suferințele semenilor. -Ai febră ?, l-am întrebat cu îngrijorare. Dar m-a auzit ? -...De-aceea, a continuat el urcându-se pe un taburet, când vedem un astfel de semen la televizor și ni se pare că în loc de cap are un deșert Gobi în miniatură
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
Vadim poartă același prenume ca și actrița britanică. Viața personală nu i-a fost ușoară: lupta pentru diferite cauze a ținut-o uneori departe de copii, adică de cele două fiice, Natasha și Joely, plus fiul Carlo (actualmente regizor, autorul Febrei care a fost proiectată onorific la TIFF), rezultat din relația cu actorul Franco Nero. A fost căsătorită cu Tony Richardson, un regizor bisexual, care a murit de Sida. Actrița își amintea șocată - la conferința de presă - că în timp ce soțul ei
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
Doinei -, Calusul este înscris în Patrimoniul Cultural Imaterial Mondial/ UNESCO. Din off, se aude vocea cu inflexiuni oraculare a lui Ilie Gheorghe (Logicianul/ Eugen Ionescu): Pesemne că e celălalt.. E pentru celălalt... Ești bolnav? Îmi pare rău pentru tine. Ai febră?... Eu nu visez niciodată... Uite, ai-crescut... Te-ai înverzit la fața...“ Vocea lui Jean (interpretat de Claudiu Bleonț cu siguranta, înfrigurare și capacitate de transmitere a vibrațiilor lăuntrice) devine din ce in ce mai groasă. Din dialogul cu prietenul său Berenger (Valentin Mihali) - purtat
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
Ce lege-și secretă nectarul în mine? Mă lipesc de rottweilerul meu, Conte - însoțitorul meu prin infern, prietenul care-mi paște brândușele. O respirare cât o silabă - și vom atinge cerul. Am spus da Duhului Sfânt al Vieții. Amin. Punct. Febra Seară. Aer încins, teribil. Marte va crește-n fața noastră curând. Febră. Senzația că mesteci nisip. Fragmente de apocalipsă strivite-n delir sub gene, ca miezul de nucă - între dinți. Cuprinși de toropeală, îngerii își trag sufletul pe ruguri. Zeii
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
Conte - însoțitorul meu prin infern, prietenul care-mi paște brândușele. O respirare cât o silabă - și vom atinge cerul. Am spus da Duhului Sfânt al Vieții. Amin. Punct. Febra Seară. Aer încins, teribil. Marte va crește-n fața noastră curând. Febră. Senzația că mesteci nisip. Fragmente de apocalipsă strivite-n delir sub gene, ca miezul de nucă - între dinți. Cuprinși de toropeală, îngerii își trag sufletul pe ruguri. Zeii au ațipit. Gol. Cerul cât o silabă. Pustiu sau nici atât. Rar de
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
întâmplare, Într-un octombrie rece, zugrăvind în gând icoanele rare Dintr-un hotar mirific, unde frunzele-s ploi de confetti, Cum apuci pe Vasile Lascăr în jos către Piața Rosetti, Să ajungi într-o răscruce de flăcări și rumoare și febre, Cu năluciri prin istorii din miezul acelui Decembre. Și treci mai departe ca prin ciudate bântuiri de omături Către un Cișmigiu fantomatic, absent, nici măcar cu tine alături, Căutând numai conturul acelui vers mult așteptatu’ Cum căutai cândva, într-o ispită
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
animal de lumină uitat într-un colț însorit. Ar fi putut măcar să-nțeleagă: era abia coborât dintr-o sferă argintie, cu aripile arse de un foc alb; ploua mărunt iar ei, nici n-au văzut scânteile ploii fiorul ei de febră străvezie. Dar acum când vorbesc lumina e neagră stă sprijinită de ușorul ușii gata să se prelingă în încăpere să se așeze pe masă și să răsfoiască ultimul manuscris răsuflarea lui de pe urmă.
Nu-l văzuseră by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/5251_a_6576]
-
iov & vio Emilian Galaicu-Păun fragment) 1. ca șampania ținută la cald - dacă 39.5 nu-i chiar febră! -, acest trup în spume se umple de bube dulci, din creștet la tălpi: „la mulți ani!" (spunând asta, simți limba în gură cum ți se bășică, iar vorbirea, de unde era bine-ntinsă, se-acoperă toată de plăgi), când în ceasul
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
Alexandru Mușina Noi nu mai avem dreptul să iubim. Fiindcă știm: repede trecătoare e febra, Mirarea, durerea, rușinea... Nesfîrșită, nesfîrșită oboseala. Oboseala de după dragoste. În care uiți, ești uitat. În care din tine nu mai rămîne decît un abur Care se destramă, încet. Nici o urmă în aer, pe masă, pe covor, în piele. Nici o urmă
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6862_a_8187]
-
de moarte reușeam să tăcem unul pentru celălalt și prin tăcerea aproapelui nu puteai doar pluti trebuia să înoți contra dorințelor lui să-l convingi că ești mort cum n-are de ce să-i fie frică de tine cal de febră cabotin galopând câmpiile melodiei de porc-trandafir de ningea din cărți de jos în sus praful experienței de viață Dragă moarte noaptea pe la trei jumate nu-mi găsesc ochelarii pipăi toată camera toată casa cumva ajung la fereastră perdelele par ude
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
prin vitrina cafenelei unite transversal traume mândre orgolios trădează zarea smereniei văd două privi pornesc în același timp cu aceeași intenție tandră apoi când se întâlnesc nu se mai recunosc pleoapa clipitei ca un capac de coșciug cade simultan peste febra deja banală din doi necunoscuți Ce părea a adăposti un mare secret zidul acela din piatră nisipoasă vuia așa de molcom pergamentat de biciurile anilor de arșiță palimpsestul ploilor grafomane cenzurat de iederă totuși vuia și vuia ca un tren
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
mâna să mă apăr. Și-a desfăcut aripile de atac, când m-am prăbușit peste el. îl simțeam cum se zbate să scape dar, cu ultimele puteri rămase, îl apăsam în pământ, din ce în ce mai adânc. M-am trezit în pat. Aveam febră mare și în pumn țineam strâns o pană neagră... ...Mi-am revenit din amintiri când am văzut corbul care a ieșit din capcana crengilor mici ale gardului viu și, în salturi scurte, s-a îndepărtat clătinându-și capul puternic pe
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]