44 matches
-
Și S-a făcut om desăvârșit ca noi, afară numai de păcat”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Către Prea Cuviosul presbiter Gheorghe, 3, în PSB, vol. 81, p. 209) „Noi spunem aceea că Hristos a luat din pântece fecioresc trup curat, sfânt, neprihănit și necălcat de nici un păcat”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la ziua Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care era necunoscută atunci, dar a fost făcută cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au venit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vederea trupului Său, ci și prin aceea că a stat printre oameni multă vreme 56 și a trecut prin toate cele omenești. N-a venit pe pământ sub chip de bărbat desăvârșit și deplin, ci a stat și în pântece fecioresc, ca să îndure și zămislirea, și nașterea, și hrănirea cu lapte, și creșterea, pentru ca să dea adeverire de întruparea Sa și prin lungimea timpului, dar și prin schimbările proprii vârstei. Și n-a mărginit dovada întrupării Sale numai la atât, ci, după ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dragoste îl cuprindea și-l săruta și ca o slujnică ca pre un Dumnezeu înalt abiia cu preacuratele mânile sale cuteza a-l apipăi. [...] și luându-l cu scutece l-au înfășat și cu brațele l-au cuprins și țițe feciorești dându-i în gură, cu lapte curat l-au adăpat".14 E adevărat că și limba veche contribuie la lirismul descrierii prin sensul arhaic, de origine păstorească, al verbului "a apleca" (a alăpta), prin polisemantismul substantivului "pohtă" (însemnând aici așteptare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
valoroasa-i părere. —Mă înnebunește, insistă Jack în frustrarea lui. Voi nu știți cum e. Bineînțeles că știu, sunt căsătorit, spuse Gerry. — Nu! Nu vreau să spun în sensul ăla... —Iubește-le și abandonează-le, întrerupse Kelvin cu o mândrie feciorească. ăsta e mottoul meu. Sau, mai bine spus, nu le iubi și părăsește-le. Și cam asta era toată treaba cu sentimentele, se decise Kelvin. Și când te gândești cât de bucuroși fuseseră toți când Jack a început să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
spornică și plină de figuri, de acolo simțimântul adânc pentru frumusețile naturii, prietenia lui cu codrul, cu calul frumos, cu turmele bogate, de acolo povești, cântece, legende, c-un cuvânt de acolo un popor plin de originalitate si de-o feciorească putere formată prin o muncă plăcută, fără trudă, de acolo însă și nepăsarea lui pentru forme de civilizație care nu i se lipesc de suflet și n-au răsărit din inima lui. Au venit grecii, ș-au domnit o sută
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
una în mișcare mai lentă numită LASSAN și una în mișcare mai rapidă numită FRISKA. Se dansează în perechi. DEDOI- joc de perechi specific Banatului. Pașii sunt repezi și mărunți, iar trecerile fetei pe sub mână sunt foarte variate și spectaculoase. FECIOREASCA și BĂRBUNCUL- dansuri bărbătești de mare virtuozitate, cu caracter solistic, specifice zonei centrale și de sud a Transilvaniei. Mișcările sunt plastice, cu bătăi ale palmelor asupra diferitelor segmente ale picioarelor, asociate și cu bătăi din palme și sărituri. GEAMPARALELE- joc
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
câmp. Începe ospățul, muzicanții sunt foarte solicitați, pentru că ei trebuie să zică în timp ce mesenii mănâncă, melodii de ascultare, cântece de lume, după cum în pauzele dintre felurile de mâncare trebuie să zică de joc. Jocul se deschide de obicei cu o feciorească, joc cu figuri pe care-l execută exclusiv feciorii și chiar bărbații mai vârstnici, uneori se prind cu ei și moșnegii ce țin să nu se lase cu nimic mai prejos. «Că-s greu bătrânii de pornit/ Dar de-i
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vârstnici, uneori se prind cu ei și moșnegii ce țin să nu se lase cu nimic mai prejos. «Că-s greu bătrânii de pornit/ Dar de-i pornești sunt greu de-oprit.» Femeile nu au loc la acest joc. După feciorească, aproape obligatoriu se face o purtată, joc de doi al fetelor cu feciorii, la care participă și perechi mai în vârstă. Se face apoi o învârtită pe sub mână, și apoi obligatoriu o hațegană, toate joc de doi. După acea se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de mumă vițeii lor strigau; Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alergau. S-astâmpără ăst zgomot, ș-a laptelui fântână Începe să s-audă ca șoaptă În susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă tot tremură-mprejur. Încep a luci stele rând una câte una Și focuri În tot satul Încep a se vedea; Târzie astă-seară răsare-acum și luna, Și, cobe, câteodată tot cade câte-o stea...” Vasile Alecsandri - Iarna
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în închipuire ca o dulce vedenie ce-mi luminează și astăzi căpătâiul de noapte, ca un cântec ce-mi vine dintr-o lume dispărută; ca o poveste fantastică născută din pătura vremurilor, care-mi redeșteaptă primele vibrări ale inimei mele feciorești. Apoi mai târziu, după ce am ieșit din pelincele copilăriei și îmi puteam cu mândrie răsuci mustețile ce se ridicau spre bolta ceriului a război, am căzut din nou, de-a binele și de mai multe ori, în mrejile dragostei, prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Cuvântul s-a făcut trup în sânul său curat, om asemenea nouă afară de păcat. În acest sanctuar El va crește și se va mări după natura omenească asemenea căreia a voit să se facă. Va locui în sânul celei mai feciorești mame, până la binecuvântata noapte a Betleemului. Cuvântul s-a făcut trup; să se plece tot genunchiul în cer și pe pământ. Și într-adevăr așa este. Căci atunci când un suflet recită aceste cuvinte din „Angelus”, se aruncă cu toată smerenia
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
populară talentații soliști Victor Budac, Ion Budac, Livia Cârțan, Lenuța Tutor și alții. S-au întrecut pe ei înșiși, membrii echipei de tineri fluierași, și a rupt podelele scenei improvizate, echipa de dansuri naționale cu suitele lor de Învârtite, Hațegane, Feciorești și Pe sub mână, în regia maestrului coregraf Gheorghe Tutor. Succesul tinerilor artiști amatori a fost debordant, aclamațiile spectatorilor consăteni nu mai conteneau. Tânăra învățătoare, domnișoara Silvia Grovu cu mai vârstnica ei colegă, doamna Maria Budac împreună cu directorul de atunci al
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un înger cu adevărat! Ești perechea la care am visat! Cândva o să te fac mireasă și vei fi cea mai iubită dintre femei. Vom deveni un tot, o singură ființă. Nicole avea o privire ușor zâmbitoare, atât cât sufletul ei fecioresc îi îngăduia în acel moment lipsit de ascunzișuri meschine. Absorbit de dragoste și mulțumit, Alin, la rândul lui, vrăjit ca de un înger, ardea ca un foc de o dorință interioară. Cu siguranță această întâlnire dintr-un cuibușor ca acela
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
gemete de mumă vițeii lor striga! Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alerga. S-astîmpără ăst zgomot, și-a laptelui fântână Începe să s-auză ca șoaptă în susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă tot tremură-mprejur. Tot ce e convențional în poezia clasică a înserării, așa de comună în sec. XVIII, devine aci grandios sălbatic, cu priveliști agreste în pastă grea, incendiată: Încep a luci stele rând una câte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
era sita nouă Vedeai că pe cap îți plouă Binecuvântări cerești: — Să trăiești! — Să trăiești! Dar... o secetă turbată Lăsă țara leșinată Și poporu-ți strigă azi: — O să cazi! — O să cazi! Flori, cunune și odoare, Semne recunoscătoare Îți dau, ieri, mâini feciorești: — Să trăiești! — Să trăiești! addenda 413 18. Jocul mincei al marelui prusac, Ghimpele, an. XIII, nr. 15, 28 mai 1872, pp. 1- 2, din care reproducem totuși prima strofă: „Ia hai la joc, măi române, / Ca să-ți treacă de necaz
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
găină împodobită cu struț, pe care urmează să o dea la naș. Pornind de la bucătărie și îndreptându-se spre masa nașilor, acompaniată de primaș, aceasta chiuie: Din jocurile mai mult jucate la nunți erau: „De-a lungul” și „Învârtita”, jocurile feciorești ca: Sârba, Brâul, Bătrâneasca și Cernuta. După chiuitul găinii starostele adună cinstea, începând de la nași și continuând cu toți mesenii care îi cinstesc pe miri, cu bani sau cu alte daruri, spunând: „De la noi atât, de la Dumnezeu mai mult!”. În
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
multimilenară a oamenilor în aceste locuri. Festivalul Tradițiilor și obiceiurilor de iarnă,(2 ianuarie) Comăna de Jos. Organizator: Primăria Comăna. Ceea ce frapează vizitatorul este modul în care sunt păstrate tradițiile populare și portul tradițional. Printre dansurile locului amintim "Brâul", "Pașovoaica", "Fecioreasca", "Lepedeul", "Hodoroaga", "Învartita". Festival de dansuri și obiceiuri populare (luna august). Trasee montane - spre E pe Valea Comăna-peșteră la confluența cu valea Tigăi-Vârful Cerbului (798 m. alt.) - Valea Purcaru - izvoare - Creasta Crizbav (965 m. alt.) - Rezervația Pădurea Bogății Documentele istorice
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
mai multor etnii sau mai multor națiuni. Pe de altă parte, indivizii aparținând unei aceleiași etnii sau unei aceleiași națiuni au caracteristici culturale diferite: de exemplu, dansurile populare românești diferă în funcție de zonele cultural-istorice (românii din Transilvania au dansuri precum ponturi, feciorească sau târnăveană din familia verbunkului dansat în mare parte din Europa Centrală, dar nu au dansuri precum sârba, care este dansată de românii de la sud de Carpați și de comunități vorbitoare a mai multor limbi pe ambele maluri ale Dunării
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
interacțiunea diferitelor popoare este o confruntare între mentalitățile lor diferite. El considera că psihologia românilor este dictată de faptul că până la Regulamentul Organic ei au fost păstori, ceea ce explica faptul că erau „un popor plin de originalitate și de-o feciorească putere formată printr-o muncă plăcută, fără trudă, de acolo însă și nepăsarea lui pentru forme de civilizație care nu i se lipesc de suflet și n-au răsărit din inima lui”.. Românii, un popor tânăr, au intrat în contact
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]