43 matches
-
vârstnici, uneori se prind cu ei și moșnegii ce țin să nu se lase cu nimic mai prejos. «Că-s greu bătrânii de pornit/ Dar de-i pornești sunt greu de-oprit.» Femeile nu au loc la acest joc. După feciorească, aproape obligatoriu se face o purtată, joc de doi al fetelor cu feciorii, la care participă și perechi mai în vârstă. Se face apoi o învârtită pe sub mână, și apoi obligatoriu o hațegană, toate joc de doi. După acea se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
una în mișcare mai lentă numită LASSAN și una în mișcare mai rapidă numită FRISKA. Se dansează în perechi. DEDOI- joc de perechi specific Banatului. Pașii sunt repezi și mărunți, iar trecerile fetei pe sub mână sunt foarte variate și spectaculoase. FECIOREASCA și BĂRBUNCUL- dansuri bărbătești de mare virtuozitate, cu caracter solistic, specifice zonei centrale și de sud a Transilvaniei. Mișcările sunt plastice, cu bătăi ale palmelor asupra diferitelor segmente ale picioarelor, asociate și cu bătăi din palme și sărituri. GEAMPARALELE- joc
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
în închipuire ca o dulce vedenie ce-mi luminează și astăzi căpătâiul de noapte, ca un cântec ce-mi vine dintr-o lume dispărută; ca o poveste fantastică născută din pătura vremurilor, care-mi redeșteaptă primele vibrări ale inimei mele feciorești. Apoi mai târziu, după ce am ieșit din pelincele copilăriei și îmi puteam cu mândrie răsuci mustețile ce se ridicau spre bolta ceriului a război, am căzut din nou, de-a binele și de mai multe ori, în mrejile dragostei, prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o apă și-un pământ. Lacomi, vanitoși, corupți, incapabili să sesizeze modificările din societatea de azi, fruntașii țărăniști sunt o grupare încremenită de bătrâni indecenți (chiar atunci când biologic sunt tineri!), care au înlocuit obștescul baston cu mult prea frivola tolănire feciorească în jeepuri. Disoluția (iremediabilă, după părerea mea) a P.N.Ț.C.D-ului, după trei ani în care au stat precum cloștile sterpe pe un cuibar fără ouă, nu mai poate fi împiedicată de nici una din "măsurile urgente" promise de
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
1. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 2. "Fiul omului, erau două femei, fiice ale aceleiași mame. 3. Ele au curvit în Egipt, au curvit în tinerețea lor; acolo le-au fost strînse țîțele, acolo le-a fost atins sînul fecioresc. 4. Cea mai mare se chema Ohola, și sora ei Oholiba. Erau ale Mele, și au născut fii și fiice." Ohola este Samaria; Oholiba este Ierusalimul. 5. Ohola nu Mi-a fost credincioasă; s-a aprins de dragoste pentru ibovnicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
s-a spurcat cu toți aceia pentru care umblă nebună, s-a spurcat cu toți idolii lor. 8. Nu s-a lăsat nici de curviile ei din Egipt, căci aceștia se culcaseră cu ea în tinerețea ei, îi atinseseră sînul fecioresc, și își vărsaseră curviile peste ea. 9. De aceea, am dat-o în mîinile ibovnicilor ei, în mîinile copiilor Asiriei pentru care se aprinsese de dragoste. 10. Ei i-au descoperit goliciunea, i-au luat fiii și fiicele, și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
20. Ea s-a aprins după niște necurați, a căror carne era ca a măgarilor, și a căror apropiere era ca a armăsarilor. 21. Astfel, ți-ai înoit iarăși nelegiuirile tinereții tale, cînd Egiptenii îți strîngeau țîțele, din pricina sînului tău fecioresc. 22. De aceea, Oholiba, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: "Iată că ațîț împotriva ta pe ibovnicii tăi, de care ți-ai înstrăinat inima, și-i aduc din toate părțile împotriva ta: 23. pe Babiloneni și pe toți Haldeii căpitani, voievozi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
valoroasa-i părere. —Mă înnebunește, insistă Jack în frustrarea lui. Voi nu știți cum e. Bineînțeles că știu, sunt căsătorit, spuse Gerry. — Nu! Nu vreau să spun în sensul ăla... —Iubește-le și abandonează-le, întrerupse Kelvin cu o mândrie feciorească. ăsta e mottoul meu. Sau, mai bine spus, nu le iubi și părăsește-le. Și cam asta era toată treaba cu sentimentele, se decise Kelvin. Și când te gândești cât de bucuroși fuseseră toți când Jack a început să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
umbrița” celor „trei păltiori/ ’nalți și gălbiori” sau la umbra altor copaci înrudiți (arvun, jugastru). Se pune întrebarea dacă paltinul (în general, arborele sacru sau consacrat) a jucat aievea rolul de copac la rădăcina căruia avea loc ceremonia de inițiere feciorească și cea de învestire a unui conducător. Sursele istorice și etnologice ne oferă unele informații în privința unor atribute similare acordate monumentelor dendro- morfe : arbori sau stâlpi „de judecată” (divină, obștească sau pro- fesională), „de sacrificii”, „suplicatorii”, „de legare sau dezlegare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi pus Și în mîna-i însceptrată, mâna ei îngustă, mică. Dară nu - mute rămas-au buzele-i abia deschise, Mută inima în pieptu-i, mâna ei trasă-ndărît. În a sufletului taină, ea iubea. Clar și încet Se ivea fața de demon fecioreștilor ei vise. Ea-l vedea mișcând poporul cu idei reci, îndrăznețe; Ce puternic e - gândi ea, cu-amoroasă dulce spaimă; El prezentul îl răscoală cu-a gândirilor lui faimă Contra tot ce grămădiră veacuri lungi și frunți mărețe. El ades
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Mona, „se închidea nopți întregi în latrina special amenajată pentru scris. Acolo, Corb-Alb invoca pe sfîntul Duh al poeziei, și pentru operele concepute acolo, Mona cea grațioasă îl iubea și se svîrcolea noaptea în pat, într-o crispare de dorință feciorească și posesie feminină” și sfîrșește, în consecință, urmare a încercării (eșuate) de a o iubi „numai cu capul”. Eșecul similar (mult mai puțin burlesc însă) al eroului din mult mai elaborata „Cu inima’n cap“ de Ion Vinea avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a doua oară.”295 Se minimalizează și chiar se demistifică prin această figură ficțională idealul femeii pure, angelice, inaccesibile, adorate, pentru un model uman, prozaic, pământesc. Credem ca este o falsă modestie în cuvintele târgoveței: „Duc unii trai de înger, fecioresc./ Eu biata n-am cu ce să mă fălesc./ și iar mai știu că-n cășile bogate/ Nu-s aurite talerele toate,/ Ci mai slujesc și unele de lemn...”296 Metaforele pe care le folosește aparțin spațiului domestic, bine cunoscut
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
gemete de mumă vițeii lor striga! Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alerga. S-astîmpără ăst zgomot, și-a laptelui fântână Începe să s-auză ca șoaptă în susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă tot tremură-mprejur. Tot ce e convențional în poezia clasică a înserării, așa de comună în sec. XVIII, devine aci grandios sălbatic, cu priveliști agreste în pastă grea, incendiată: Încep a luci stele rând una câte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Înfloresc De mă-mbăt și mă uimesc...” Uimire Înseamnă, de bună seamă, fascinație. A privi este dorința cea mai mare a Îndrăgostitului („Stai, ah! stai să te privesc”), a netezi părul Îngerului este o voluptate nesperată, a sfîrși pe sînul fecioresc este un gînd aproape mistic. Alecsandri vorbește, Într-un loc, de caracterul divin al dragostei, În sensul spiritualismului medieval, zicînd că „tot ce-nalță și preface pe om În Dumnezeu” vine de la dragoste. Ninița deschide cu o zîmbire cerurile („mie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Și S-a făcut om desăvârșit ca noi, afară numai de păcat”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Către Prea Cuviosul presbiter Gheorghe, 3, în PSB, vol. 81, p. 209) „Noi spunem aceea că Hristos a luat din pântece fecioresc trup curat, sfânt, neprihănit și necălcat de nici un păcat”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la ziua Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care era necunoscută atunci, dar a fost făcută cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au venit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vederea trupului Său, ci și prin aceea că a stat printre oameni multă vreme 56 și a trecut prin toate cele omenești. N-a venit pe pământ sub chip de bărbat desăvârșit și deplin, ci a stat și în pântece fecioresc, ca să îndure și zămislirea, și nașterea, și hrănirea cu lapte, și creșterea, pentru ca să dea adeverire de întruparea Sa și prin lungimea timpului, dar și prin schimbările proprii vârstei. Și n-a mărginit dovada întrupării Sale numai la atât, ci, după ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lui de tap pe seama unei stele. Tata s-a combinat cu mama sub coadă Dragonului și nașterea mea a fost sub Ursa Major, de unde rezultă că sînt brutal și desfrînat. Zău că aș fi fost ce sînt, chiar dacă cea mai fecioreasca stea de pe firmament ar fi licărit asupra bastardizării mele. Edgar... (Intra Edgar) La tanc: tocmai că deznodămîntul vechii comedii. Replică mea e o melancolie perfida, cu un suspin că de balamuc. O, aceste eclipse prevestesc aceste discordii! Fă, sol, la
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de mumă vițeii lor strigau; Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alergau. S-astâmpără ăst zgomot, ș-a laptelui fântână Începe să s-audă ca șoaptă În susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă tot tremură-mprejur. Încep a luci stele rând una câte una Și focuri În tot satul Încep a se vedea; Târzie astă-seară răsare-acum și luna, Și, cobe, câteodată tot cade câte-o stea...” Vasile Alecsandri - Iarna
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]