87 matches
-
insecte turbate Ocrul întâmpina privirea De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Daruri Promisiune vie de nuntă Daruri Pentru cei îndrăgostiți Daruri Fecioare-mpodobite-n cununi din pin Daruri Feciori la taina din amurg Daruri Fecioare-acoperite-n pleduri de țap Daruri Feciori la taina din zori Daruri Pleduri din păr de țap de la munte Daruri Înainte de nuntă Daruri... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Învelișuri de iuțeală topită în iureș continuu balsamic Arșiță tentaculară înghețată în film Motocicliști copleșiți
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
amurgul serii de la pășune...fumul vetri ce ne-au încălzit în leagăn înălțându-ne în aer...barza de pe streașină ce caută duios pe câmpie...și aerul care nicăierea nu e mai dulce!...” „Nu ești frumoasă, nu ești înavuțită?.. N-ai feciori mulți care te iubesc? N-ai cartea de vitejie a trecutului și viitorul înaintea ta?... pentru ce curg lacrimile tale?...” „Deșteaptă-te, pământ român! Biruește-ți durerea... E vreme să ieși din amorțire, seminție a domnitorilor lumii! Aștepți oare, spre a
CÂNTAREA ROMÂNIEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cantarea_romaniei_nicolae_nicoara_horia_1328087441.html [Corola-blog/BlogPost/347017_a_348346]
-
NU-S VINOVAT C-AM ÎNDÂRJIT ȘACALII ȘI C-AM RĂCNIT CU SUFLETUL DURUT CĂ NU DAU UN CEAHLĂU PE TOȚI URALII ȘI CĂ URĂSC HOTARUL DE LA PRUT. Soarele s-a topit și a curs pe pământ. În lan erau feciori și fete, Și ei cântau o doină-n cor. Iubito, câtă lume între noi! Sfârșitul a venit fără de veste. A rămas cerul fierbinte și gol. De ce-ai plecat?... De teamă să nu-mi strivești sărutul? De ce-ai mai
PARTEA A II-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1464539994.html [Corola-blog/BlogPost/385085_a_386414]
-
Doru Pop și soliștii vocali: Marioara Man Gheorghe și Leontina Pop. Ansamblul „Hodăceana,” înființat în 2005, are membri aparținând mai multor generații și un repertoriu foarte bogat: dansuri tradiționale din zona Mureș, Dans de bota (bâtă), Dans bătrânesc, Dans bărbunc (fecioresc), Dans de fete (Căpâlna), Dans de Maramureș, Dans de codru. A participat la festivaluri în țară și în străinătate. Formația „Fluierașii” înființată în 1955, inițial a avut 35 de membri care cântau la fluiere mari și mici și au învățat
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cea care si-a pastrat fecioria și Noi am suflat în ea din Duhul Nostru. Și așa am facut-o pe ea și pe fiul ei un semn pentru lumi." "(12)Și Maria, fiica lui Imran, care și-a păzit feciora! Noi am suflat din Duhul Nostru asupra ei și ea a mărturisit drept adevărate spusele și Cărțile Domnului său. Ea a fost dintre cei devotați." Aici "ruh" înseamnă suflare de viață, creație care aparține lui Dumnezeu. În Qur’an "ruh
Nafs () [Corola-website/Science/329074_a_330403]
-
fără un destin împlinit: “Numai tu te-ai măritat / Dup-un fecior de-mpărat / Și te-ai dus la casa lui, / În fundu pământului / Unde leac de soare nu-i” - bocet după fată. “Măi frate, la nunta ta / Nu-s feciori să chiotea` / Și nici fete să horea`. / Feciorii-s fără de clop, / Nu-i mere cu ei la joc; Și fetele-s despletite, / După tine-s bănuite” sau “Vai, puiuț, dragu tatii, / Vai, bine te-ai însurat, / Fată din sat n-
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
un cal (iapa) cu 9 inimi. Când vine că năluca, aduce vânt, vârtej, vreme rea, intră în case la miezul nopții trântind ușile și ferestrele deschise. Din descântece rezultă că unele spirite ale nopții (Miaza-Noapte, Decuseara, Zorilă, Murgilă) îi sunt feciori.
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
sa, la rudele lui și au șezut vreo doua sau trei zile în casa lui pâna la Crăciunul nostru, fiind feciorii de aici din satul Comăna de Jos, la David Neaga, după cum avem noi obcină de să adună pe sărbători feciorii. Ion Vodă, cunoscându-se cu oameni de aici din satul nostru, au venit aici în satul nostru și întâlnindu-se cu feciorii s-au dususă cu ei la gazda lor, adică la david Neaga unde au șezut de s-au
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
colindat. Se începe cu casa gazdei și se continuă cu celelalte case din sat. Ziua de colindat se încheie de regulă după miezul nopții, cu jocul turcii în casele familiilor „de frunte” ale satului sau in cadrul familiilor care au feciori și fete de căsătorit. Pe 25 decembrie, feciorii din ceată trebuie să se trezească devreme pentru a merge la biserică, „altfel le face observație părintele”. La finalul slujbei ceata își continuă colindatul. În aceeași seara, la căminul cultural se organizeaza
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
trece de-a doua zi între deputați, miniștri, profesori de universitate, membri la Societatea Academică, și cum se mai cheamă acele mii de forme goale cu care se-mbracă bulgărimea de la marginele Dunării! Căci cei mai mulți din acești lăudați tineri sunt feciori de greci și bulgari așezați în această țară și au urmat întru romanizarea lor următorul recept: ia un băiat de bulgar, trimite-l la Paris și rezultatul chemic e un june "romîn". Pe la 1840, Eliad bătrânul, pe când încă nu se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din bugetul județelor, pentru că în genere se dau unor nepricopsiți din familii cu avere. Arareori într-adevăr se va vedea în străinătate un fiu de țăran sau de breslaș dedîndu-se, pe cheltuiala țării, unui studiu ingrat; se vor vedea însă feciori de bani gata luând burse pentru a studia dreptul, medicina sau tehnica. Pîn-în ziua de astăzi nimene în țară nici nu și-a dat seama de ceea [ce] însemnează o bursă, nici de scopul pentru care se dă. Bursele, pro
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
câte 2 lei; și apoi le mai ia câte alți 2 lei pentru că șed în dugheana din dos, pe dughenele date cu chirie încă le ia din 10 lei - unul, și de la femeile sărace, care n-au nici bărbat nici feciori, încă ia câte 2 lei; și dejma din vin o ia cu vadră mai mare decât vadra cu care vând ei pe la neguțători, și dejma din păpușoi nu o ia toamna când ei culeg popușoiul, ci o ia primăvara, uscați
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nu zice ajunge, “un râu din gură de i-ar curge”. Cărțile sunt copiii minții. Povestește o întâmplare pe care ai trăit-o, pentru care poți pune ca titlu unul din proverbele auzite. Foaie verde de bujori Niște glume știți, feciori? -Nicu mi-a aruncat felia de păine jos, mamă! -Cu intenție? -Nu, cu marmeladă! Ascultați aici la mine Întrebări de istețime! Ce are omul și acul? Care sticle nu pot fi umplute cu lapte? Când poți căra apa cu sita
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mea, si taciNu pot cânta si încă nu ești destul de mare, Ca sa-ti pot spune basmul cel nesfârșit, in care Se sting de frig si foame copiii cei săraci... Muma tânăra de Dimitrie Bolintineanu I Lăutarii cânta hore grațioase; Tinerii feciori Cântă după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetite Dulce rumenesc, Apărând cu mana mandrele cosite, Sărutări pe gura las de le răpesc. II Dar tu, femeie tânăra, De ce stai gânditoare? În gene-ți
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nu zice ajunge, “un râu din gură de i-ar curge”. Cărțile sunt copiii minții. Povestește o întâmplare pe care ai trăit-o, pentru care poți pune ca titlu unul din proverbele auzite. Foaie verde de bujori Niște glume știți, feciori? -Nicu mi-a aruncat felia de păine jos, mamă! -Cu intenție? -Nu, cu marmeladă! Ascultați aici la mine Întrebări de istețime! Ce are omul și acul? Care sticle nu pot fi umplute cu lapte? Când poți căra apa cu sita
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cinstite femei românce rămâne și aici mai presus de interesul și realizarea personală, se înalță, din nou, spre ceea ce am putea numi destinul unui neam, pe care doar aceste mame vrednice știu să-l contureze: Lăutarii cântă hore grațioase; Tinerii feciori Cată după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetițe Dulce rumenesc, Apărând cu mâna mândrele cosițe, Sărutări pe gură las de le răpesc. — „Dar tu, femeie tânără, De ce stai gânditoare? în gene-ți văz
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
urători cât ai clipi, lăsând în urmă doar ecoul cântecului, care încă mai plutea în aer. „ Da’ ce-i, dom’ Părinte... ce rău au făcut feciorii ?!”, s-au pornit gospodarii, mâniați că li s-a stricat „gostia”.. Lăsați, dom’ Părinte feciorii să-și gată cântarea, că tare fain or mai zâs..!” În timpul ăsta, noi eram cu capul sub pătura, așteptând cu înfrigurare să se apropie prăpădul lumii... Știam doar, ce ne așteaptă când Sfinția Sa e furios... cel puțin groaza unei mustrări
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Mai mult decât atât, fiind „adversarul lui Isus”, evreul a fost considerat o Întrupare a lui Anticrist și un urmaș al lui Iuda, care l-a vândut pe Isus. „Ovreii sau jidanii” - sună o credință populară românească - sunt „iudei, adică feciori [= urmași] de-ai lui Iuda vânzătorul” <endnote id="(30, p. 30)"/>. Evident, este vorba de Iuda Iscarioteanul, apostolul ale cărui coordonate demonice au fost stabilite chiar de textul evanghelic : „«Și unul dintre voi este Diavolul !» Iar El zicea de Iuda
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iskariotski, care - cum spuneam - a generat două denumiri populare ale Diavolului : Iuda și Scaraoțchi. „Din neamul lui Iuda - spune o legendă populară românească - se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii, că lor În cărțile adevărate le zic numai iudei, adică feciori [= urmași] de-ai lui Iuda vânzătorul” <endnote id="(30, p. 30)"/>. De aceea, În legende populare românești se vorbește despre „jidanii lui Iuda” și despre draci care „iudesc pe oameni la rău” <endnote id="(259, pp. 51, 407 și 421
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dedicat Societății academice „Junimea” cu ocazia jubileului de 25 de ani” pe care o redăm integral nu numai pentru idei și frumusețea versurilor dar și pentru a se înțelege mai bine ce însemna în fața cenzurii ultima strofă a poetului: „Pășiți feciori mereu cu fala-n frunte, Cu pași voioși și pieptul oțelit, Căci din noianul vremilor cărunte În pulsul vostru Roma s-a trezit! Uniți pășiți pe-a veacurilor punte Și apărați cu brațul moștenit Tot ce iubiți din vremile cărunte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la pelerinaj, dar acesta este ultimul an de prezență. A îmbătrânit, nu mai poate, chiar nu mai poate duce în spate povara multor ore de tren. Suferă foarte mult, „femeia s-o dus acum trei ani de zile. Am șepte feciori, domnule, așa ca dumneata și mai mărișori, au luat cu toții calea pribegiei, toți șepte. Italia doi, Spania cinci. Mi-au rămas fânețele nelucrate, animalele nu mai are cine le griji, peste tot numai jale și pustiu ! Ne piere țara, domnule
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
el se săvârșește în urma unui proces de selecție bazat pe cunoaștere magică: „La luncile soarelui/ Grele ploi că au ploiatu,/ De luncile s-au spălatu;/ Roșu soare a răsăritu,/ De luncile-or înfloritu;/ De galbene-s gălbinioare,/ De vânăte-s mohorâte./ Feciori fete-au d-oblicitu,/ Tot alegu-mi și-mi culegu” (Blandiana Hunedoara). Predominarea perfectului compus, aflat în contrast cu prezentul prin care se descriu florile, sugerează situarea într-un timp profan, dar unul puternic încărcat de vitalitate și fecunditate, dovadă fiind soarele roșu abia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mersul cu zoritul la cei ce își serbau ziua onomastică în perioada în care ceata era constituită și în stare de funcționare, adică de Sfântul Andrei, de Sfântul Nicolae, de Sfântul Ștefan, de Sfântul Vasile și de Sfântul Ioan. Apoi feciorii mai aduceau bătură, mai ales vin de la producători, pe care-l dădeau în seama crâșmarului numit. Acest vin era consumat de ceată, dar dacă existau posibilități, se aducea mai mult. Prisosul se vindea oamenilor satului care veneau să petreacă cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]