87 matches
-
și-n sate,Ogoare plâng în buruieni lăsate, Înspre păduri, potecile uitateM-au rătăcit într-un pustiu de cioate.Acasă poartă nu e zăvorâta,Căci mama tot mai iese și se uită;Atâta dor i-a mai rămas pe lume,Feciorii să-i mai strige iar pe nume.Moșneagul iese-n cale și-o întreabă:"Vine? La anul, cred, acu-i la treabă,La noi în țară-i multă sărăcie.Știu ei - că de-or ... XXIII. ...IARNĂ..., de Cristian Gabriel Groman
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
09 martie 2015 Toate Articolele Autorului primăvară dimineață lucidă, lucidă, cu muguri în pârgă și cerul nud, în albia zânelor curge lumină din razele soarelui de la sud. munții cu frunți de cezari s-au trezit îmbrăcați în strai înflorit, privesc feciorind tainic izvoare, venind din balade și rit. se-aude un fluier pe dulcele plai, se vede ieșind firul ierbii, sub umbrele-adânci de stejari se-adapă-n izvoare reci cerbii. fetele culeg floarea-reginei, având în ochi azururi alpestre se-ntorc izvoarele din povești
PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353684_a_355013]
-
-n sate, Ogoare plâng în buruieni lăsate, Înspre păduri, potecile uitate M-au rătăcit într-un pustiu de cioate. Acasă poartă nu e zăvorâta, Căci mama tot mai iese și se uită; Atâta dor i-a mai rămas pe lume, Feciorii să-i mai strige iar pe nume. Moșneagul iese-n cale și-o întreabă: "Vine? La anul, cred, acu-i la treabă, La noi în țară-i multă sărăcie. Știu ei - că de-or veni, la ce să vie?!" Spuneți
SINGURA MEA AVERE ( ROMANIA) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347073_a_348402]
-
Cofari din Orșova, Gurghiu, absolventă a Școlii Populare de Muzică din Reghin, cântă numai de doi ani, când a prezentat la festival costumul popular din zonă. Interpretează cântece compuse de Mircea Simioancă, printre care se află și „Feciorii de pe Gurghiu”: „Feciorii di pe Gurghiu/ Toate fetele îi știu,/Că-s frumoși și de-omenie/ Și mi-s tare dragi și mie./ Măr la lucru la pădure/ Cu țapină și secure./ Prin codru cu frunză deasă/Duc dorul mândrii de-acasă/Și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
o asemăn cu-a dragostei festin, Atunci când trandafirii s-or oglindi în el Te voi numi pe tine doritul meu destin. Prea dragă-mi ești pentru-a te pierde azi Iar dorul din trecut a lăsat urme-adânci, În loc s-avem feciori cât brazii de înalți Ne-avem numai pe noi, aceiași, de atunci!... Dar nu uita că ești mereu ce-ai fost, O dulce înmiresmare a nopților de mai, Când toate-mbrățișările aveau un rost Iar tu, nespus de frumoasă mai
RAMAI MEREU CE-AI FOST!... de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359156_a_360485]
-
Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1442 din 12 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sub Împăratul Constantin, veni pe lume Spiridon Smerit, păstor de oi la stână, l-A mutat DOMNUL la Amvon ! Avea nevastă și o fiică, Irina,ce} a feciorit (Văduv rămas...), în Trimitunda, Ierarh a fost Hirotonit ! I-A dat DOMNUL multe Daruri : de boli tămăduitor La secetă sau revărsări de ape, a fost spre Ceruri, un Mijlocitor ! Tot Pronia lucra prin Sfântul, salvând pe cei înfometați Pe cei
SF.SPIRIDON AL TRIMITUNDEI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382041_a_383370]
-
zeițe. Festivități cu multe fițe... Nu bine soarele-a ieșit, Stropind covor de primavară, Că ne-am pus pe sărbătorit, De pe la trei și până-n seară. Vremea-acuma-i de bonton, Fără de bască și palton. Dar n-am chef de o ”feciorească”, Prefer buchetul de “Fetească”. A fost idee cam neghioabă, S-aleagă chiar o zi de “babă”! Soției i-am dat un sărut! Nu pot s-ofer ce ea-ar fi vrut... Cu-atențiile nu-i ușor! Citește mai mult Totul
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
zeițe.Festivități cu multe fițe...Nu bine soarele-a ieșit,Stropind covor de primavară,Că ne-am pus pe sărbătorit,De pe la trei și până-n seară.Vremea-acuma-i de bonton,Fără de bască și palton.Dar n-am chef de o ”feciorească”,Prefer buchetul de “Fetească”.A fost idee cam neghioabă,S-aleagă chiar o zi de “babă”! Soției i-am dat un sărut! Nu pot s-ofer ce ea-ar fi vrut...Cu-atențiile nu-i ușor!... XXII. GHIOCELUL, de Aurel
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
ale Dobrogei și s-au amestecat în timp cu cei născuți între aceste hotare ale satului. Dintre familiile vechi, mi s-au spus că mai sunt cei care se numesc Joldeș, Juncu, Corcheș, Acsente și altele câteva care au avut feciori să le ducă numele. Se ocupau cu agricultura, cultivând pe ogoarele ce înconjoară satul de-o parte și de alta grâu, porumb, bumbac și tutun. Când se cultiva tutunul toate gardurile gosopodăriilor satului erau împodobite cu șiraguri cu frunze de
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
cont că e copil, femeie sau bătrân. Ai noștri erau plecați pe front și mureau pe capete, veneau înștiințările de pe front și doar auzeam: a murit feciorul lui Juncu, ăl mare, sau feciorul lui Joldeș, sau Man, Negru și câți feciori de-ai noștri nu s-au jertfit pe front, pentru zilele de azi... . Apoi, au trecut la schimbarea numelor noastre. Cunosc familii de români care au devenit peste noapte Fekete, în loc de Negru, Sandor, în loc de Sandu și altele. La unii modificarea
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
amurgul serii de la pășune...fumul vetri ce ne-au încălzit în leagăn înălțându-ne în aer...barza de pe streașină ce caută duios pe câmpie...și aerul care nicăierea nu e mai dulce!...” „Nu ești frumoasă, nu ești înavuțită?.. N-ai feciori mulți care te iubesc? N-ai cartea de vitejie a trecutului și viitorul înaintea ta?... pentru ce curg lacrimile tale?...” „Deșteaptă-te, pământ român! Biruește-ți durerea... E vreme să ieși din amorțire, seminție a domnitorilor lumii! Aștepți oare, spre a
CÂNTAREA ROMÂNIEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347017_a_348346]
-
din bugetul județelor, pentru că în genere se dau unor nepricopsiți din familii cu avere. Arareori într-adevăr se va vedea în străinătate un fiu de țăran sau de breslaș dedîndu-se, pe cheltuiala țării, unui studiu ingrat; se vor vedea însă feciori de bani gata luând burse pentru a studia dreptul, medicina sau tehnica. Pîn-în ziua de astăzi nimene în țară nici nu și-a dat seama de ceea [ce] însemnează o bursă, nici de scopul pentru care se dă. Bursele, pro
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dealul Feleacului Merge oastea Iancului. Pușcă Iancu prin butuci Fug domnii fără papuci; Dă Iancu cu tunurile De răsună dealurile. Până Iancu se crăiește Iobăgie nu mai este. Vine Iancu de la munte Cu trei sute de răgute; Iancu merge fluierând Iar feciorii toți cântând. Merge Iancu la bătaie Cu răgutele pe vale; Iancule mpăratule, Iancule viteazule, Lasă-ți feciorii Încet Că le sar bumbii din piept. Iancu nici habar n-avea, Mâna lupta cum știa. Cântec popular din Transilvania Cuvinte: moț = denumire
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
De răsună dealurile. Până Iancu se crăiește Iobăgie nu mai este. Vine Iancu de la munte Cu trei sute de răgute; Iancu merge fluierând Iar feciorii toți cântând. Merge Iancu la bătaie Cu răgutele pe vale; Iancule mpăratule, Iancule viteazule, Lasă-ți feciorii Încet Că le sar bumbii din piept. Iancu nici habar n-avea, Mâna lupta cum știa. Cântec popular din Transilvania Cuvinte: moț = denumire dată locuitorilor din Munții Apuseni; năzuință = dorință, țintă, țel; Feleac = deal din apropierea orașului Cluj-Napoca; crăiește = de la crai
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
să te ații, că nu mai ești al tău. Doi feciori pun mâna pe dumneata și îndată te faci un lucru, o avere a așezământului. Aceasta v-o spui că mi s-a întîmplat mie: cum am intrat, doi țapeni feciori băieși puseseră mâna pe mine, mă desbrăcară de haine, pe urmă unul mă înfășură într-o fotă de lână de la brâu în jos, în vreme ce altul zicea că mă încalță cu niște picioroange uriașe (galenți), care pe loc mă făcură c-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Gheorghie - “au rămas dator cu 15 lei și ei nu au cu ce plăti”. Mitropolitul spune mai departe: “Noi așea le-am curmat: zestre și dugheana ce s-au dat... să fie dată... iar pentru datorie... (soacra) 5 lei și feciorii ei 5 lei iar Gherorghie (ginerele) 5 lei”. Ei? Cum ți s-a părut judecata mitropolitului? --Drept să-ți spun, vere, am rămas cu un gust amar, fiindcă bietul Gheorghie a fost pus la plată cot la cot cu ceilalți
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mă caute la greul meu și avînd eu o casă aici,...ce iaste lîngă mănăstire Bărboiului, peste uliță, despre răsăritu,...această casă cu tot locul ei am dat-o eu danie...sus numiților Stratului și soțului dumisale, Mariii, luîndu-i eu feciori ca să mă ție în casă, ca pe o maică și să mă grijască în viață,...și la moarte să mă comînde și după moarte...să-m plătească și sărindare și să mă pomenească ca pe o maică a dumilorsale, după
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
auzit vocea sublocotenentului Cicoare. Ne așteptați mâine seară începând cu ora douăzeci și două. De nu venim...ne așteptați poimâine seară începând cu aceeași oră... Dacă absentăm și atunci... înseamnă că... Dar să nu plângem înainte de a ne păli. Curaj feciori! După plecarea căpitanului Făgurel și a ofițerului care i-a însoțit, Cicoare a organizat studierea pantelor gârlei și a piscurilor, cu cea mai mare atenție. Când nu va mai fi lumină, vor hotărî modul de acțiune, în funcție de cele observate. Fiecare
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
fluier măiestru, măiestre tilinci Eu vin în ițari, în cojoc și-n opinci. Eu vin de acolo de unde-n poiene Umblau Feți - Frumoși și dormeau Cosânzene În iarba gătită cu păsări și flori Eu vin din poiene cu hori și feciori. Eu vin din pământuri cu punți și răscruci Pe unde, cântând, treceau drepții haiduci Când crânguri și plaiuri, piscuri suiau Eu vin din pământuri ce graiu-mi știau. Eu vin de acolo de unde în șoapte Curge prin veacuri, ziuă și noapte
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93453]
-
mea cu tot sfatul nostru ca să margă la Vistierie țării 1200 ughi, iar 120 ughi să aibă a merge la școală pre tot anul, din an în an; carii s-au socotit pentru învățătura și folosul pemintenilor Țării Moldovei, a feciori de boiari, și mai vârtos și a celor săraci, cine ar vrea să margă la învățătură, pentru pomenirea noastră vecinică.” „Cred că ai luat seamă cum vodă spune apăsat că școlile să fie pentru <feciori de boieri și mai vârtos
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
învețe carte, adică învățături creștinești; care ar fi de mazil, de neguțitoriu și de alte bresle de cinste să margă să învețe. Însă de vârstă de la trei ani în sus, până la 12 anii și mai sus, iar carii ar fi feciori de preoți să învețe până la 20 de ani și mai sus”. „Cred că ai luat aminte cum că la școlile înalte erau trimiși doar feciorii de preoți.” Asta așa ar părea la prima vedere, dar despre copiii de mazili, de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a fost și fata ta. Și paloșul mi-l trăgea, Capul soacră - sa tăia Și averea i-o lua Și-n desagi că mi-o băga, Și pe murgu - o arunca 278 {EminescuOpVI 279} Și din grai așa grăia: - Haidați feciori după mine Să vă-nvățu - a trăi bine, Să vă duc pe la strâmtori, Să vă iau la gălbiori, Că-s mai ușori la purtare Și-s mai spornici la schimbare. {EminescuOpVI 280} DONCILĂ Întru o vreme trecută Și de abia pomenită
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
CĂLIN - NEBUNUL Era odat-un Împărat ș-avea trei fete și erau așa de frumoase, de la soare te puteai uită, da la dânsele ba. Acu cele două era cum era, da cea mijlocie nici se mai povestește frumusețea ei. Acu câți feciori de-mpărați și de ginărari a cerut-o, Împăratul n-o vrut să li-o dee. Acu-ntr-o sară a venit trei tineri și le-o cerut, da el n-o vrut să le dea. Acu ei o eșit
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Se duce la altu-n pat... Călifarul își pironise ochii în oglinda vinului. Îl ardea cântecul. Anghel nu terminase. O luă mai repede: Nu te blestem ca să mori, Te blestem ca să te-nsori Și să ai vreo trei feciori, 302 Trei feciori ca trei bujori Și să faci vreo trei copii, Și să-fi moară ăl dintfi, Și să-ți moară ăl dintfi... Bozoncea a vărsat paharul pe dușumele. A privit crunt împrejur. S-a ridicat. Era negru și avea o față sălbatică
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
curând văzui apropiindu-se bătrânul tribun, asudat și gâfâind, și împușcăturile se preînnoiră, mai în apropiere însă. - Ce face? zise el, cu vocea ostenită și aruncând o privire speriată asupra lui Ioan. - Moare! zisei eu apatic și rece. - Ne urmăresc! Feciorii mai se-mpotrivesc cât s-or împotrivi... dar în urmă trebuie s-o ia la fugă și ei. {EminescuOpVII 217} Îngenunche și el lângă Ioan, care acum, sub influința focului ce palălăia mare și care-i roșea paloarea, începuse a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]