64 matches
-
și toți pentru unul; - o federațiune care să garanteze dezvoltarea liberă a fiecărui popor și care să apere dreptul special al fiecărei țări, întru cât însă acest drept nu desprețuiește interesele celorlalți. De li va succede popoarelor ca să fundeze această federațiune, atuncea fiece guvern o va primi de programa a sa și va trebui să lucreze în spiritul ei. Atuncea nu trebuie să mai așteptăm o incertitudine nesigură, atuncea vom avea în mâni garanția unui viitori cert și sigur și nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vom avea în mâni garanția unui viitori cert și sigur și nu vom mai lăsa să ne-o răpească nimenea. Până aicea ziarul "Politik". Va să zică, dacă presupunem cumcă acest ziar e espresiunea opiniei publice a cehilor, atuncea cehii cer o federațiune care să garanteze dezvoltarea liberă a fiecărui popor ca atare; și se pare cumcă aceasta ar fi și ideea celorlalte națiunalități ale Austriei. Ce fac românii pentru a se alia acestei idee? - Căci, vă încredințez, dacă românii vor lăsa să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în toate, toate să trăiască în ea, deși fiecare în concentrațiunea sa proprie. Ea să fie comună tuturor popoarelor, cum o religiune poate fi comună mai multor individe fără ca de aceea individele să nu aibă fiecare interesele sale proprie. Astfeli federațiunea garantează pre de-o parte dezvoltarea proprie a fiecăruia din popoare, pre de alta e gagiul cel mai sigur al unității Austriei. Repetăm că simbolul nu-și poate disprețui ideea ce o conține, căci apoi e redus la valoarea unui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vorbit în sens cosmopolit. Am scris puțin și tocmai de-aceea rog de iertare pe cititor dacă-i dau osteneala de-a se familiariza cu scrierile a căror cuprins mi-au adus numirea de cosmopolit. În articolul "Ecuilibrul", publicat m Federațiunea (no. 38 și 39 - mai 1870), am susținut autonomia Transilvaniei, fărâmarea dualismului, a unei forme ce contrazice naturei obiective a monarhiei, dreptul ce-l are fiece popor de - a - și determina voința prin legi și de-a avea un propriu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
presei noastre: Trompeta, Poporul. Inteligente și de bună - credință în fine. În ată privință nu ne dăm părerea, căci 56r ne temem că aceste organe ar fi batjocorite [2în felul: ]2. Asta-i caracterul mai multor jurnale din Austria: Albina, Federațiunea, Telegraful. TEATRU ROMÎNESC ["MOARTEA LUI CONSTANTIN BRÎNCOVANU... "] 2254 Moartea lui Constantin Brîncovanu încearcă a fi o dramă în 4 acte iară autorul 303r ei încearcă a fi d-nul Antonin Roques. Deși titlul cât și numele autorului sunt indiferente, totuși
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a fost deseori oprită de cenzură. C. se citea în întreaga Transilvanie, și pentru a răspunde interesului cititorilor, își organizase o rețea de corespondenți în comitate și în marile orașe. După retragerea lui Al. Roman, care va edita din 1868 „Federațiunea”, C. își pierde treptat colaboratorii, mai ales pe cei literari, și cititorii. Politicește, gazeta lui Sigismund V. Pop încerca o mediere între interesele naționale ale românilor din Transilvania și autoritățile de la Pesta și Viena. Programul cultural și literar era mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
din Ardeal, precum și la Galați, Brăila, Constanta. În 1912 are loc prima ediție a concursului de fond pe Dunăre între Macin - Ghecet (13 Km.), care după război va deveni tradițional. În 1912 se constituie „Comisiunea de natație” în cadrul FSSR (Federațiunea Societăților Sportive din Româniaă. Aceasta s-a autodizolvat și s-a reînființat în 1915, sub titulatura „Comisia de Înot”, ce avea următorii membrii: A. D. Florescu - președinte; T. Davila, M. Savu, Gh. Iconomu si V. Badulescu. La 1 decembrie 1919, FSSR
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
reacția lui nu era de abandonare a ceea ce e românesc, ci de atenționare asupra aspectelor care trebuie să fie eradicate: „Românii au nenorocirea de a nu avea încredere în puterile lor proprii“ <footnote În unire e tăria, articol apărut în „Federațiunea“ din 10/22 aprilie 1870; după M. Eminescu, Scrieri politice, comentate de D. Murărașu, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1931, p. 14. footnote> , iar atunci cum să-și apere drepturile ce li se cuvin; referindu-se la românii din Imperiul Habsburgic
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pentru înființarea celei dintâi catedre de limba română la liceul din Satu Mare. Învingând nenumărate piedici, el a început să predea din 1859 primele lecții de limba și literatura română, obținând definitivarea în 1863. Concomitent, desfășura și o activitate publicistică în „Federațiunea”, „Concordia”, „Albina”, „Sionul românesc”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Familia”. De un răsunet deosebit s-a bucurat în Transilvania discursul de inaugurare a Catedrei, ținut în 1859, în care B., după ce aducea un fierbinte elogiu limbii materne, insista asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285859_a_287188]
-
traduceri din literaturile clasice și din cea germană și studii de filologie în periodice bucovinene, transilvănene, precum și în cele din Pesta și Viena. Cele mai cunoscute sunt „Muza română”, „Albina”, „Albina Pindului”, „Aurora română” (Pesta), „Aurora română” (Cernăuți), „Concordia”, „Familia”, „Federațiunea”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Junimea literară”, „Luceafărul”, „Revista politică”. Mai ales în Bucovina, dar și în Transilvania, până la primul război mondial, baladele, fabulele și cântecele lui se găseau în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
Popfiu, Sigismund Șincai) prezentată de Ioane Marcu ("Declarațiune în causa limbei române" 5 mai 1880, Homorod; 3 iunie 1880, Satu Mare) împotriva proiectului ortografic inițiat de Titu Maiorescu. I.S. Sălăgeanu a fost un colaborator asiduu la Familia și Telegraful român, la Federațiunea din Pesta. Semna și cu pseu donimul Publicola. Dintre cele mai cunoscute articole: "Corvinii, Iancu, Vlad și Matia", Familia, V, 29, 20 iulie/1 aug. 1869 și 30, 27 iulie/8 aug. 1869; "Coriolan", Familia, VIII, 49, 3/15 dec
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în conferința de la Odoreu 20 aug. 1912). Iar la Cleveland (unde era în misiune cu Vasile Stoica și Ioan Moța în campania pentru sprijinul Marii Uniri) el vorbește în termeni parcă luați din articolele politice ale lui Eminescu publicate în "Federațiunea" de la Pesta, sau cele publicate în Timpul în "chestiunea Dunării": "Noi trebuie să ne prezentăm înaintea lumei civilizate, nu numai ca o familie răzleață, ca o frântură de popor românesc aci în Ardeal, în Ungaria și în Banat, ci trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
textele originale. Petru Bran pune în circulație numele de "Satu Mare". 8 Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut. Memorialistică. Publicistică, Ed. Institutului Cultural Român, Buc., 2004, cap. Zile frumoase și bune, p. 135. 9 Apelul către publicul român apare în Federațiunea, IV, nr. 62, 9/21 iunie 1871. I. Slavici indică și apariția în Românul, 10 iunie 1871, Închisorile mele, cap. Înainte și după venirea în regat, I, Ed. Alfa / Paideia, 1996, p. 1. 10 D. Vatamaniuc, art. Eminescu și lupta
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sens al propunerii de alianță cu maghiarii, pe care o făcea Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" În „Discursul” pronunțat În mai 1848, la Blaj: Numai după ce va fi constituită și organizată și națiunea română pe temeiul libertății ecari, atunci să facă federațiune cu ungurii pentru apărare comună, cum face o națiune liberă cu altă națiune liberă. Așa cum sună ea aici, această propunere pare a fi o invitație sinceră În direcția unei Înțelegeri Între români și unguri. Dar dacă luăm În considerare imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
publicistică, începută încă de când era la Blaj, la gazetele „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Amicul școalei”, „Aurora română”, cu articole politice, poezii, traduceri și articole de critică literară, este continuată și la almanahul „Muza românească”, la „Concordia”, „Albina”, „Familia”, „Federațiunea”, „Columna lui Traian”, „Transilvania”, „Revista literară și științifică”. Din cauza persecuțiilor politice, trece la Brașov, unde scoate revista „Orientul latin” (1874-1875) împreună cu Teofil Frâncu și I.Al. Lapedatu, în 1881 mutându-se definitiv la Iași. Ocupă aici Catedra de limba latină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
primii critici de profesie din literatura română, asupra căreia s-a aplecat cu perseverență și convingere. Bun cunoscător al literaturilor clasice, a practicat o critică doctă, profesorală, analitică, subminată însă de lipsa de gust. La 1868 și-a început în „Federațiunea” seria articolelor critice. Curând se angajează însă într-o polemică dură cu Titu Maiorescu și gruparea junimistă, dispută reluată peste două decenii și din care a ieșit categoric înfrânt. Principalele sale studii, adunate în volumul Cercetări literare (1887), sunt dedicate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
constituit înființarea „Federației Societăților de Sport din România” (F.S.S.R.), forul organizatoric care va tutela întreaga activitate sportivă românească. La 1 decembrie, statutul federației, care preciza în „dispozițiunea fundamentală” că „nimeni nu poate fi admis ca membru al unei societăți afiliate federațiunii dacă nu este amator”, a fost aprobat de delegații prezenți în saloanele „Automobil Clubului Român” din strada C.A. Rosetti. Din „Comisiunea de Football Asociation” au făcut parte: T.A. Bolton, J.T. Clive, Gogu Niculescu, Cyril Hense și Nicolof. Începând
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
dezvrăjirea lumii [...]. La Berlin era în exil, într-o singurătate pe care a descoperit-o cu mânie". Cu eseul Subconștientul imperial, Cornel Ungureanu abordează chestiunea dualismului austro-maghiar, luat în dezbatere de Eminescu încă din chiar primele sale intervenții publiciste, din Federațiunea, descifrând aici, cu drept cuvânt "profetismul eminescian" subtextualizat unei "neliniștite demonstrații". Importante sunt aceste articole de început pentru "înțelegerea vremurilor" și a strategiilor unui "program de luptător" al lui Eminescu, pe care nu-l va trăda niciodată. Ceea ce spune Cornel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
naționale, iar pe de altă parte, cum a fost percepută și înțeleasă această atitudine de către comentatorii săi din varii momente ale derulării istoriei contemporane. Adrian Dinu Rachieru ia în discuție intervențiile gazetărești ale lui Eminescu, cele mai de timpurii, de la Federațiunea budapestană, unde sentimentul conștiinței și al emancipării naționale primează. Serbarea de la Putna, din 1871, este de asemenea de o importanță majoră în cunoașterea și identificarea exprimării în cauza națională a poetului, "vizionar și criticist". De aici învinuirea pe care i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Mare în viziunea istorică a lui Mihai Eminescu, întrucât acesta apare în poemă ca un pivot al construcției ideatice. Se întreprinde astfel o succintă trecere în revistă a angajamentelor poetului în dezbaterea problemelor istoriei naționale, începând cu articolele sale din Federațiunea, insistându-se nuanțat asupra marii adunări de la Putna din 1871 și considerându-se sub acest aspect întreaga perioadă gazetărească de la Timpul. Definită de-acum, motivația istorică și sufletească a "omului și creatorului Eminescu" pentru scrierea poemei, autorii studiului se opresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fonduri” (p. 314 urm.), însă sărbătorirea sa amânat pentru 15 august 1871. În aceste condiții cele două societăți fuzionează în Societatea academică social-literară «România jună» cu Slavici președinte și E. secretar. În această calitate el a scris în 1870, în „Federațiunea” din Pesta, sub pseudonimul Varro, articolele Să facem un congres, În unire e tăria și Echilibru. Pentru pregătirea propagandistică și financiară a serbării E. se deplasează în Bucovina, la Cernăuți, apoi, trecând prin Ipotești, la București; corespondează cu T. Maiorescu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
există în Bulgaria iataganul, apoi exist rublele, a căror înrâurire e mult mai groaznică, mult mai neîndurătoare. Mare și solemn va fi momentul când două popoare vecine își vor întinde frățește mâna și vor încheia o alianță puternică, compuind o federațiune întemeiată pe respectarea libertăților reciproce. Nu există absolut nici un singur motiv pentru ca românii și bulgarii să nu trăiască, precum au trăit, într-o pace și bună înțelegere, nu există asemenea nici un motiv ca să se mai repete odată rezbelul fratricid între
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de studenție începuse să colaboreze cu versuri la „Familia”, tot acolo publicând o nuvelă istorică, cu subiect exotic și senzațional (Simonida). Renunță însă repede la beletristică în favoarea cercetărilor etnografice, istorice și filologice, valorificate în articole apărute în „Familia”, „Telegraful român”, „Federațiunea” și „Orientul latin”. Din 1877 se stabilește la București și se dedică aproape exclusiv studiilor de istorie și adunării de documente din țară și din străinătate (Ungaria, Italia, Serbia), privitoare la istoria Transilvaniei și a celorlalte provincii românești (documente tipărite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
Întorcându-se în țară în 1872, va fi profesor la Iași. În același an devine membru al Junimii și începe să colaboreze la „Convorbiri literare”, după ce, încă din 1866, tipărise traduceri, poezii, articole de critică literară, cronici în „Reforma”, „Familia”, „Federațiunea” și „Românul”. Activitatea didactică și-o continuă ca profesor la Botoșani și la Liceul „Matei Basarab” din București, iar din 1881 la Liceul „Carol I” din Craiova, unde va rămâne până la pensionare (1902). Participă la viața culturală din acest oraș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
din mentorii săi spirituali, poate cel mai important, este un dascăl al Blajului, pașoptistul Aron Pumnul, pe care istoriile literare îl numesc deșteptătorul conștiinței naționale a românilor din Bucovina. Debutul poetic și publicistic are loc în revista ardeleană ("Familia" și "Federațiunea"), iar redactorul celei dintâi, Iosif Vulcan, îi va schimba numele în Eminescu. Muza inspiratoare a lui Eminescu și marea sa dragoste, Veronica Micle, era ardeleană (n. Ana Câmpean), din Năsăud și pribegise cu familia după Revoluția transilvană din 1848, stabilindu
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]