64 matches
-
potrivit art. 53 ( amp; 1 alin. a și b și amp; III) din regulament, atunci patrimoniul ei va trece la fondul de asistență socială. (Lege art. 28). 60. Două sau mai multe persoane juridice se pot constitui în uniuni sau federațiuni, spre realizarea unui scop unitar și apropiat de scopul social al fiecărei persoane juridice în parte. Aceste asociațiuni de persoane juridice nu pot dobândi personalitatea juridică decat de la Curtea de apel în circumscripția căreia urmează că uniunea sau federațiunea să
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
sau federațiuni, spre realizarea unui scop unitar și apropiat de scopul social al fiecărei persoane juridice în parte. Aceste asociațiuni de persoane juridice nu pot dobândi personalitatea juridică decat de la Curtea de apel în circumscripția căreia urmează că uniunea sau federațiunea să-și aibă sediul principal. Personalitatea juridică nu se poate acorda decat dacă se constată, din punctul de vedere al realizării scopului general urmărit, necesitatea uniunii sau federațiunii. Nu se poate recunoaște personalitatea juridică unei colectivități de asociațiuni sau așezăminte
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
decat de la Curtea de apel în circumscripția căreia urmează că uniunea sau federațiunea să-și aibă sediul principal. Personalitatea juridică nu se poate acorda decat dacă se constată, din punctul de vedere al realizării scopului general urmărit, necesitatea uniunii sau federațiunii. Nu se poate recunoaște personalitatea juridică unei colectivități de asociațiuni sau așezăminte nerecunoscute că persoane juridice. (Lege art. 5 și 102). 61. Procedura de urmat pentru dobândirea personalității juridice și înscrierea acestor asociațiuni de persoane juridice este cea prevăzută la
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
obligați că în cererea de recunoaștere și înscriere, în afară de stipulațiunile prevăzute pentru asociațiuni, să indice numărul, numele și sediul persoanelor juridice cari o formează, alăturînd și copii de pe deciziunile prin cari s-a recunoscut fiecăreia personalitatea juridică. 63. Uniunile și federațiunile se vor constitui printr-un act constitutiv în formă autentică, însoțit de statutele respective conformându-se dispozițiunilor prevăzute în prezentul regulament pentru constituirea, organizarea și încetarea funcționarii persoanelor juridice sub formă de asociațiuni. (Lege art. 3 și 103). 64. Statutele
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
activității instituțiunilor asociate. (Lege, art. 104). ... 65. În afară de controlul instituit prin statute sau actul constitutiv. Statul are un drept general și permanent de supraveghere și control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat fără scop lucrativ, asociațiuni, fondatiuni, uniuni sau federațiuni. Acest control are de scop pe deoparte că persoanele juridice să funcționeze și să se administreze potrivit cu scopul și dispozițiunile statutelor, actelor constitutive și regulamentelor, iar pe de altă parte că ele să nu lucreze împotriva bunelor moravuri, ordinei publice
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
de art. 15 din acest regulament și art. 90 din lege vor fi judecate de Curte de urgență, cu precădere, înaintea oricărei afaceri și fără drept de opozițiune. (Lege, art. 90). 87. Cererile pentru dobîndirea personalității juridice a uniunilor sau federațiunile de persoane juridice, sînt de asemenea de competința Curții de apel. (Lege, art. 102). 88. Pentru uniunile sau federațiunile cărora Curtea le-a acordat personalitatea juridică, grefa Curții e datoare a ține un registru special de persoane juridice, în care
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
precădere, înaintea oricărei afaceri și fără drept de opozițiune. (Lege, art. 90). 87. Cererile pentru dobîndirea personalității juridice a uniunilor sau federațiunile de persoane juridice, sînt de asemenea de competința Curții de apel. (Lege, art. 102). 88. Pentru uniunile sau federațiunile cărora Curtea le-a acordat personalitatea juridică, grefa Curții e datoare a ține un registru special de persoane juridice, în care se vor înscrie toate aceste uniuni sau federațiuni. Acest registru va conține aceleași indicațiuni că și registrele prevăzute pentru
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
competința Curții de apel. (Lege, art. 102). 88. Pentru uniunile sau federațiunile cărora Curtea le-a acordat personalitatea juridică, grefa Curții e datoare a ține un registru special de persoane juridice, în care se vor înscrie toate aceste uniuni sau federațiuni. Acest registru va conține aceleași indicațiuni că și registrele prevăzute pentru persoanele juridice la tribunal. (Lege, art. 103). 89. La Curțile cu mai multe secțiuni sau complete, rezolvarea tuturor cererilor și afacerilor va fi de competința secțiunii I sau a
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
se vor achita cînd vor fi reclamate dintr'o alocație specială, sau dintr'un credit ce se va deschide anume în acest scop. Rămășițele neîncasate din exercițiile închise se vor trece de asemenea că prevederi în bugetele viitoare. Titlul VI Federațiunile Camerelor Articolul 30 În vederea îndeplinirii scopului lor se acordă Camerelor de comerț și de industrie deplină libertate de a se întruni în congrese, de a se asocia în federațiuni regionale și de a colabora cu celelalte Camere profesionale de agricultură
LEGE din 14 februarie 1929*) pentru camerele de comerţ şi de industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
vor trece de asemenea că prevederi în bugetele viitoare. Titlul VI Federațiunile Camerelor Articolul 30 În vederea îndeplinirii scopului lor se acordă Camerelor de comerț și de industrie deplină libertate de a se întruni în congrese, de a se asocia în federațiuni regionale și de a colabora cu celelalte Camere profesionale de agricultură și de muncă. Federațiunile se vor organiza prin statute speciale, elaborate de Camerele de comerț și de industrie interesate și aprobate prin decret regal, dat pe temeiul unui jurnal
LEGE din 14 februarie 1929*) pentru camerele de comerţ şi de industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
În vederea îndeplinirii scopului lor se acordă Camerelor de comerț și de industrie deplină libertate de a se întruni în congrese, de a se asocia în federațiuni regionale și de a colabora cu celelalte Camere profesionale de agricultură și de muncă. Federațiunile se vor organiza prin statute speciale, elaborate de Camerele de comerț și de industrie interesate și aprobate prin decret regal, dat pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Miniștri, după propunerea ministrului industriei și comerțului. Titlul VII Uniunea Camerelor de
LEGE din 14 februarie 1929*) pentru camerele de comerţ şi de industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
constituit înființarea „Federației Societăților de Sport din România” (F.S.S.R.), forul organizatoric care va tutela întreaga activitate sportivă românească. La 1 decembrie, statutul federației, care preciza în „dispozițiunea fundamentală” că „nimeni nu poate fi admis ca membru al unei societăți afiliate federațiunii dacă nu este amator”, a fost aprobat de delegații prezenți în saloanele „Automobil Clubului Român” din strada C.A. Rosetti. Din „Comisiunea de Football Asociation” au făcut parte: T.A. Bolton, J.T. Clive, Gogu Niculescu, Cyril Hense și Nicolof. Începând
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
psihologie, biologie, demografie, drept etc. Se știe că, începând cu perioada vieneză, Mihai Eminescu participă cu dăruire și pathos intelectual la mișcările din interiorul comunităților românești din AustroUngaria. Autoritățile imperiale îi intentau un proces de presă pentru articolele din ziarul „Federațiunea”; studentul are un rol important în pregătirea unei serbări patriotice la Putna. Peste câțiva ani transporta în secret la Cernăuți broșura Răpirea Bucovinei a lui Kogălniceanu, pentru a boicota festivitățile imperiale prilejuite de centenarul alipirii Bucovinei la Austria. Paginile ziarelor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
psihologie, biologie, demografie, drept etc. Se știe că, începând cu perioada vieneză, Mihai Eminescu participă cu dăruire și pathos intelectual la mișcările din interiorul comunităților românești din AustroUngaria. Autoritățile imperiale îi intentau un proces de presă pentru articolele din ziarul „Federațiunea”; studentul are un rol important în pregătirea unei serbări patriotice la Putna. Peste câțiva ani transporta în secret la Cernăuți broșura Răpirea Bucovinei a lui Kogălniceanu, pentru a boicota festivitățile imperiale prilejuite de centenarul alipirii Bucovinei la Austria. Paginile ziarelor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
gazetarului. Editorul intervine de altfel în corpul textelor și modifică titlul unora dintre articole. După 14 ani de la ediția Păucescu, în 1905, I. Scurtu adună sub titlul Scrieri politice și literare, vol. I, două dintre articolele publicate de Eminescu în Federațiunea, textele din Curierul de Iași, câteva materiale apărute în Albina și Familia din Pesta, precum și o serie de studii publicate în Convorbiri literare. Primul volum al ediției Scurtu includea publicistica eminesciană din perioada 1870-1877, urmând ca volumele II și III
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în două volume, intitulată Opera politică și îngrijită de Bucur Popescu și de D. Demetrescu Popescu, apare la București, în 1999, și urmărește reproducerea activității jurnalistice politice a lui Eminescu, desfășurată între anii 1870-1883 și 1888-1889. Volumele includ articole din Federațiunea, Convorbiri literare, Curierul de Iași, Timpul, România liberă și Fântâna Blanduziei. O ediție de data aceasta tematică, în trei volume, aparține lui Cassian Maria Spiridon 166: primul volum înglobează textele despre distribuția teritorială a românilor (Bucovina, Basarabia, Transilvania, Banat, Dobrogea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în spațiul publicisticii și conștiința unui discurs original, nepervertit de adeziunea la o grupare politică sau alta și apt să oglindească problematica timpului. Publicistica eminesciană de factură politică este inaugurată însă de articolul "Să facem un congres", text publicat în Federațiunea din 5/17 aprilie 1870, care are valoarea unui adevărat manifest: "Astăzi credem că ar fi venit timpul ca să pretindem și noi ceea ce ni se cuvine de secoli. E timp să declarăm neted și clar că în țara noastră (căci
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dau dreptul să-l considerăm un manifest politic"204. Eminescu pledează în acest articol pentru solidarizarea românilor aflați sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar cu celelalte popoare din imperiu, în lupta pentru câștigarea independenței naționale. Organ de presă al românilor din imperiu, Federațiunea primește în paginile sale alte două articole eminesciene: "În unire e tăria" și "Echilibrul", ambele continuând campania împotriva dualismului și pledând pentru federalizarea statelor aflate sub stăpânire austro-ungară. În urma publicării articolului "Echilibrul", lui Eminescu i se intentează proces pentru critica
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și la nivelul expresiei, fapt ce demonstrează organicitatea scrisului eminescian și impune interpretarea lor în relație de complementaritate. Precursor al publicisticii politice în spațiul românesc, Eminescu desfășoară, vreme de peste șapte ani, o intensă activitate gazetărească, semnând în publicații precum Familia, Federațiunea, Curierul de Iași, Timpul, România liberă și Fântâna Blanduziei un număr impresionant de articole, care se disting în epocă prin amploarea problematicii abordate și prin superioritatea construcției argumentative. Individualizându-se prin detenta tematică, prin erudiție și acribie, prin implicarea jurnalistului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
strâns legate de viața culturală și politică a studenților români aflați la studii în străinătate. Publicistica eminesciană de factură politică este prefațată de un număr de trei articole ("Să facem un congres", "În unire e tăria" și "Echilibrul"), publicate în Federațiunea din Pesta, în 1870. Susținând solidarizarea românilor cu celelalte popoare aflate sub stăpânire străină, jurnalistul înscrie revendicările acestora în cadrul mai larg al mișcării europene pentru cucerirea libertății și independenței naționale. Intrarea în redacția Curierului de Iași, în toamna anului 1874
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la cele trei secții nu părea o variantă utilă, considerându-se că însușirea culturii se realizează pe diferite căi, în funcție de înzestrarea fiecărei persoane 48. În ansamblu, reorganizarea învățământului secundar românesc se configura conform principiilor stabilite la nivel internațional în cadrul unei federațiuni alcătuite din 17 state, creată pe lângă Liga Națiunilor, la care aderase și țara noastră și care urmărea soluționarea problemelor învățământului în context postbelic. La congresele internaționale anuale pe tema învățământului secundar, agenda de lucru includea chestiuni dezbătute și pe plan
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
există în Bulgaria iataganul, apoi exist rublele, a căror înrâurire e mult mai groaznică, mult mai neîndurătoare. Mare și solemn va fi momentul când două popoare vecine își vor întinde frățește mâna și vor încheia o alianță puternică, compuind o federațiune întemeiată pe respectarea libertăților reciproce. Nu există absolut nici un singur motiv pentru ca românii și bulgarii să nu trăiască, precum au trăit, într-o pace și bună înțelegere, nu există asemenea nici un motiv ca să se mai repete odată rezbelul fratricid între
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dezvrăjirea lumii [...]. La Berlin era în exil, într-o singurătate pe care a descoperit-o cu mânie". Cu eseul Subconștientul imperial, Cornel Ungureanu abordează chestiunea dualismului austro-maghiar, luat în dezbatere de Eminescu încă din chiar primele sale intervenții publiciste, din Federațiunea, descifrând aici, cu drept cuvânt "profetismul eminescian" subtextualizat unei "neliniștite demonstrații". Importante sunt aceste articole de început pentru "înțelegerea vremurilor" și a strategiilor unui "program de luptător" al lui Eminescu, pe care nu-l va trăda niciodată. Ceea ce spune Cornel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
naționale, iar pe de altă parte, cum a fost percepută și înțeleasă această atitudine de către comentatorii săi din varii momente ale derulării istoriei contemporane. Adrian Dinu Rachieru ia în discuție intervențiile gazetărești ale lui Eminescu, cele mai de timpurii, de la Federațiunea budapestană, unde sentimentul conștiinței și al emancipării naționale primează. Serbarea de la Putna, din 1871, este de asemenea de o importanță majoră în cunoașterea și identificarea exprimării în cauza națională a poetului, "vizionar și criticist". De aici învinuirea pe care i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Mare în viziunea istorică a lui Mihai Eminescu, întrucât acesta apare în poemă ca un pivot al construcției ideatice. Se întreprinde astfel o succintă trecere în revistă a angajamentelor poetului în dezbaterea problemelor istoriei naționale, începând cu articolele sale din Federațiunea, insistându-se nuanțat asupra marii adunări de la Putna din 1871 și considerându-se sub acest aspect întreaga perioadă gazetărească de la Timpul. Definită de-acum, motivația istorică și sufletească a "omului și creatorului Eminescu" pentru scrierea poemei, autorii studiului se opresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]