1,080 matches
-
tigroaică cu cap de femeie zice ghicitoarea Sphinx-ului, un membru al echipajului este transformat de o vrăjitoare într-o broască țestoasă, apar cavalerii Sf. Graal, izvorul cu apă vie, se traversează o mare de aramă și o alta de argint (feerice pasaje), apare și o posibilă Circe. Evident, dincolo de faptele de eroism, pământenii din viitor asigură partea amuzantă a cărții întrucât ei nu înțeleg mai nimic din tot ce li se întâmplă pe străvechea și pura (prin ingenuitatea ei) planetă. Au
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
exact pe același loc, doar ciripitul lor amplificându-se brusc și comentând întâmplarea, ca să afle tot păsăretul cartierului de existența felinei la pândă. Iarna, în zarea din spre nord, care și ea îmi e accesibilă din balcon, văd cum nălucește, feeric de la distanță, cu turnurile ei de castel aburos peste lacuri, fosta Casă a Scânteii. Vara, însă, ea dispare din unghiul vederii, acoperită de perdeaua fabuloasă a unor plopi canadieni ce fac podoaba unei stradele cu blocuri fără altitudine și parcă
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
din aceste detalii duc cu gândul la Amelie. Deși măgulit de comparație, Yann Samuell declară că scenariul, complet cu detaliile vizuale, era terminat acum doi ani, înainte de lansarea lungmetrajului lui Jeunet. Într-adevăr, ambele filme mizează pe construcția unui univers feeric, doar că la Samuell feeria e în plină coliziune cu banalul cotidian, care are șanse mult mai mari de supraviețuire.
Un pariu pe două vieți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12515_a_13840]
-
memoria inconștientă a limbajului. Se conturează astfel harta cu mai multe dimensiuni (geologice, topografice, mediumnice, de breviar suprarealist) a unui spațiu dincolo de orice convenție și amprentă culturală, un spațiu suprafantezist al unei pseudomitologii unice, cumva epifanice. Asocierile surprinzătoare, eufonice, viziunile feerice și vaporoase ale imaginarului glacial & incandescent alternează în ritmul unei dense secvențialități care creează, la nivel lingvistic, un efect iluzoriu de sens. Textele trebuie ,decriptate" la un alt nivel, unul profund individual, urmînd logica posibilă a unui subconștient emoțional. Impresia
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
criză a jurnalului de călătorie. De vreme ce clișeele identitare tind să devanseze realitatea, pitorescul - valuta forte a peregrinilor dintotdeauna - se dezvăluie cu mare zgârcenie, privirea voiajorului rămânând adesea captivă în țarcul propriilor reprezentări. Astfel încât, vrând-nevrând, diaristul rătăcește uneori nu pe imașuri feerice, ci în labirintul enciclopediei de uz personal. În cazul Ioanei Bot, două sunt modelele dominante: tradiția autohtonă a prozei de hălăduială, pe care autoarea o invocă frecvent, amintindu-și cu ironie de "strămoșul Dinicu", și figura Alisei, intrată acum nu
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
încă o dată cu surîsul monei-lisa". Nici unul dintre magnifici nu-l depășește pe "Nicolae Magnificul" în privința numărului de imagini ce le emite (le "mitraliază"). Spre a evita risipirea acestora într-o zonă aleatorie, autorul aplică strategii ale unificării, ale omogenizării particulelor sale feerice. Uneori un verb joacă rolul de magnet, organizînd versurile pe nervuri centripete: "de piatră limba și versurile adîncul ochilor și cerul gurii/ de piatră iarba pe care o pasc boii cenușii ai clipelor alături de mine/ de piatră pietrele din cerneala
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
vremea când a scris cartea.) ,Omul în carapace" îl determină să vorbească despre ,sumbrul spațiu al morții" (la Ivan Bunin) și despre acela al ,intimității macabre", ca în Plumb de G. Bacovia. |n contrast, la Blaga, ,mormântul translucid, se iluminează feeric, morții sunt radioși, osul strălucește și cântă", la Eminescu, insula lui Euthanasius e ,un paradis" al stingerii vieții. Tabla de materii a sensurilor și semnificațiilor este prea vastă ca s-o putem epuiza. Să mai reținem observația criticului că ,cele
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
întreține spiritul fantastic atît în casa sa din Londra, cît și în țara de Nicăieri. Rolul său pare a fi stabil, indiferent unde se desfășoară - în lumea reală și în cea fantastică ea rămîne aceeași. Credința sa autentică în universul feeric salvează familia de la monotonie (în spațiul real), dar și tărîmul zînelor de la dispariție (în spațiul poveștii absolute). Peter Pan nu spune numai istoria unor copii, ci prezintă și o lume în care realul și fantasticul se întrepătrund fluid, între aceste
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
romanului, un capitol amplu transcrie viziunea că biserica, aici chiar Catedrala Mântuirii Neamului, se zidește misterios pe dinăuntru, refuzându-se oamenilor nevrednici). Tema sa principală de meditație este abisul: "Abisul... Cât am meditat pe marginea sensurilor sale! Abisul albastru, negru, feeric, fioros, abisul fără determinații sau care, dimpotrivă, colcăie de monștri..." (p. 227). Pentru un credincios transfigurat, cum este Horia, sexul feminin nu poate fi decât un instrument al diavolului. Mai mult și mai clar: sexul feminin, boala psihică și mormintele
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
călcând a Înviat/ Spre Învierea vieții În faptele de bine ..." C. Z. Buzdugan, În poezia "Clopote de Paști", redă dialogul clopotelor În sfânta zi a Învierii : De departe-n lungi ecouri, mii de sunete de clopot/ Își amestecarmonia În acest feeric ropot./ Primăvara lung răsună prin văzduhuri, cadențat,/ Iar ecoul blând răspunde "Adevărat a Înviat !.../ și când templele sfințite deschid vechile lor porți/ E-ntr-un gând Întreg pământul : A-nviat Chistos din morți..." D. Zamfirescu, În poezia "Ghetsimani" imaginează ultima rugăciune
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
serile de iulie 1849, prietenilor bucovineni, „retrași în răcoarea pădurii de la Cernauca”, le-a citit în premieră fragmente din Balada Miorița, ca să le dovedească acestora că ,,neamul românesc este unul din cele mai înzestrare cu daruri sufletești”); - despre personalitatea fascinantă, feerică a lui Sextil Pușcariu (reînviată, într-un dialog pe cât de sprințar, pe atât de substanțial cu cercetătorul științific Gabriel Vasiliu); - despre primul rector al Universității românești din Cernăuți, Ion Nistor (odată cu care, în aulele acestei nou înființate instituții academice, ,,intra
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ne era rușine pentru cum trăim și cum vorbim” - conchide, cu o lacrimă abia înmugurită, dar bine ascunsă, la colțul ochilor, autoarea evocării N-a plecat cu totul niciodată..., din Amar de Cernăuți. ...Doina Cernica a presărat - ca pe o feerică glazură diamantină, de-a lungul întregii sale părți din acest volum: Dulce de Suceava - secvențele despre Poetul Național: Cu Eminescu, dar fără noi..., ,,Scriitorul citește”: Eminescu și Bucovina, Festivalul Literar ,,Mihai Eminescu” 2010, O carte despre Eminescu și Cernăuți, Eminescu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
coșmelia ei izolată, singurul ei avantaj fiind că se afla foarte aproape de țărmul mării. N-avea nimic, pensie, ori vreo altă sursă, decât ce câștiga verile de la turiști. Turcoaica însă mai poseda un argument: lumina aia care serile se aprindea feeric în bezna Mangaliei de alături pretindea că era - Sisi, învățată cu vorbele ghicitoarei, îi tradusese în românește că ar fi... ceva de la dracu, naiba, demon, diavol și i-o spunea, pe turcește, însă el, ori nu reținea cum trebuie, ori
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
tirană este ispita de a scrie/ despre uluitorul contrast." spune presupusul călător francez de la 1820, după care se ascunde de fapt ochiul critic al autoarei. Aici totul e scris în altă cheie decât în gama exotică a Crinilor roșii. Dispare feerica lume imaginară populată de siluete grațioase, dar, cu același "simț al decorativului", autoarea descrie interioarele scumpe sau desfrâul gastronomic de la curte. E remarcabilă asprimea imaginilor care sugerează primitivismul urbanistic al Cetății de scaun, precum și aspectul jalnic al "prostimii". Poemul ne-
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
niște cupe pline cu un lichid nespus de prețios" o dulcoare!" purtîndu-ne, cu grijă, în mîini" ducîndu-ne precauți fețele cu obrajii împalidați de plăcere, punîndu-le alături, potrivindu-le, parcă disperați de nerăbdare, buze despicate peste buze" cu dinții scînteind feroce, feeric" în jocuri de artificii prea repezi, de curcubeie clănțănind cristalin-reptilin, duios-crocodilic" haț-haț!" și-acum uite-așa: io pup barbia ta, tu pupi nasul meu!" io pup nasul tău, tu pupi bărbia mea" nu-i nostim? Ea fulgerîndu-și trupul fantastic în
Băi, să nu mori, că te omor! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12697_a_14022]
-
sens. În el s-au împletit și s-au potențat reciproc factori reali, ideali, ireali. Palpabilul a ajuns fantastic, fantezist, fantasmagoric. O evidență, timpuriu deconspirată și accentuată treptat, suprapunea splendori și tragedii, intersecta clasicul cu absurdul.ș...ț Un oraș feeric, clădit pe mlaștini, înconjurat de ape, dușmănit de vânt, ploaie și zăpadă; și dușmănit de istorie. Un oraș care te atrage și te înspăimântă, de care s-au îndrăgostit atâția scriitori și, totodată, l-au detestat. Sub pana lor renaște
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
casa-i de melc/ Să-și ducă povara strivită.// La ușa iubirii eu n-am așezat/ Un cer cu parfumuri de seară./ Din cupa plăcerii se-nalță senzual/ Mireasma durerii, amară...“ Tonul patetic, accentele frenetice, aprige, acaparante, anunță, în germene, feerica deslănțuire a simțurilor din versurile cuprinse în Țara fetelor. Dar, mai erau etape de parcurs până la definitivarea volumului apărut puțin înaintea Crăciunului 1937. Nici un semn de cristalizare pripită din partea poetei. Deocamdată, se lasă pradă impetuozităților temperamentale și ține să dea
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
întruna. Nici nu-i nevoie să-l cauți, te găsește el pe tine, îți îndoaie frazele către rosturi depășindu-ți înțelegerea. Ești mînat, împins în pînzele bombate (o!, vechile desene din cărțile cu aventuri maritime!), bălăcit în golfuri de insule feerice, cu vegetații în extaz, cu animale elegante, imperturbabile, cu nemaipomenite comori în văgăuni înflăcărate, în cratere vulcanice stinse... Bineînțeles, îngerul apare și dînsul un pic, îți muștruluiește viața, îți înnoadă ața din ac, te bagă-n strădanii de păpădie suflată
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
pînă în paradis, discuți cu îngerii, zmulgi pene din arhangheli drept suvenir, mai că nu te-ai da întors în camera de tocat litere, ai rămîne o veșnicie de trei-patru săptămîni printre dînșii, vioi, curios, gîndindu-te la un reportaj senzațional, feeric etc. Principalu-i să poți scrie!
Zmulgi pene din arhangheli drept suvenir by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14924_a_16249]
-
Cafeneaua de noapte De la o vreme-n-coace poetul m.c. pătrat adormea spuindu-i doamnei Lubeniță poezii. Seara-n pat. Fă ce vrei da' eu mă fac ovrei, dragă, și pace; spunea poetul m.c. pătrat de la o vreme-n-coace. Grăind cu glas feeric; la lumina stinsă, învelit în scutece mari de întuneric. Atunci, nu mai bem?! se agita doamna Lubeniță având nume de botez Ludmila. Ba da. Însă de-acum... Dumnezeu cu mila. De la musique... Că muștele n-ar trebui excomunicate o dovedește
Poeme by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/10977_a_12302]
-
care se retrăsese de la început. - Te conduc până afară ,îi spune de Vitto ,știind că trebuie să mai urmeze și o discuție particulară cu tânărul care-i umflase buzunarul cu câteva mii în plus.Îl urmează tăcut în noaptea luminată feeric, de roșul reflectoarelor. - Uite ăștia sunt ai tăi,trei mii de euro ,îi meriți pe deplin . - Nu e nevoie.... - Ascultă la un om bătrân ,banii nu o să-ți aducă fericirea ,dar o să te ajute să trăiești mizerabil în confort ! Mâine
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
american - Mâna dreaptă a diavolului (1967), Recviem pentru Don Quijote (1967) și Femeie și armă cu chitară spaniolă (1968) - sub pseudonimul Dennis McShade; era o manieră de "a-și face mâna" în vederea capodoperei sale Ce spune Molero: un soi de cronică feerică - evident autobiografică - a Lisabonei autentice din menționatul cartier. Dar peste structura memorialistică și populară, de o "oralitate" categoric originală în proza epocii (de fapt, una dintre inovațiile cărții), se suprapune o structură narativă de o subtilă rigoare și minuțiozitate, greu
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
rostit cuvintele, cine?/ Sentinela nu vorbește niciodată,/ sau numai: - Domnule, poate aveți o țigară.../ vîntul, umbrele, nimeni.../ cuvinte printre stele căzătoare."(Nauta) Cîteodată, muzici bătute de vînt, marine, sărate: "Ritmic polenul silabelor rare/ tremură-n floarea cărărilor palide/ din cimitirul feeric al toamnelor/ pînă departe,/ ce monoton stelare." (Adagio). Sau corpuri statuare, aforisme despre care n-ai îndrăzni să spui că nu sună, totuși, bine: Cine e omul de nebiruit?/ E numai cel pe care nu-l clintește/ nimic din ce
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
și o noapte să-și ia pomana de Crăciun" (Adevărul, 23.12.2004); " În clădirea părăginită din Valea Roșie, unde altădată își căscau gurile știrbe ferestrele cu geamuri sparte, lucesc sfidătoare termopanele" (Ediție specială, 13 .11.2006) - și chiar imagini feerice: ,sclipesc în soare termopanele" (ibid.)
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
la Ritm, Bufon, Ecou, Vis, devenite personaje ale unei farse fără subiect, din care doar finalul se agață, molatic, cu energia în descrescendo a unei nevralgii vechi, de vreun colț de cortină: "Fiorii obosiți se frîng,/ Iar pe mormîntul lor feeric/ Oglinzile albastre plîng/ Cu lacrîmi mari de întuneric...". Citindu-l pe-acest Philippide de început, te gîndești că-i totuși nedrept ca Bacovia să nu-și împartă cu el eticheta de "monocord". O melodie ca verdele de Rin, amestecînd ceva
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]