800 matches
-
care se visează. În același timp, Cătălin Mitulescu se disociază de modalitatea de face film ŕ la Kusturița care, din păcate, a început să se manierizeze - de la Pisica albă, pisica neagră la Viața este un miracol -, oferind exotism balcanic și feerii est-europeeane cu Mercedesuri care împrăștie turme de curcani sau gîște. Acest Ceaușescu care-i bîntuie pe români devine o fantoșă, maimuțărit copios în rol de Moș Crăciun de către capul familiei, - interpretat excelent de Mircea Diaconu. Tot "Tovarășului", întruchipînd cu solemnități
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
a unei monotonii ce se înfățișează ca spectacol. Cîntecele "în violet minor", mărci ale unui simbolism ca la carte, însoțesc o lume acvatică, bocind imperial, care-și schimbă cromatica după toanele unor iriși deschiși la culoare, ape-ape cînd plîng. O feerie cu peisaj este Priveliște, una nu tocmai reușită, compusă în același registru, al decăderii regretate domol, fiindcă și ea înțeapă discret, atît cît te poate amenința, mai mult neliniști, o ofilire lîncezitoare. În schimb, un început de viziune, care să
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
în fiecare an târgul tradițional de Crăciun, amenajat în cea mai mare piață din oraș, Rathausplatz. Magia sărbătorii îi încântă atât pe localnici, cât și pe turiștii care se află în Viena în această perioadă. Rathausplatz se transformă într-o feerie de lumini, cu brazi împodobiți și luminați cu totul special, decorațiile și luminițele regăsindu-se peste tot. Copacii împodobiți cu lumânări uriașe, „Herzelbaum“ (copacul cu inimi) sau „Oficiul poștal din nori“ constituie tot atâtea obiective interesante pentru a realiza câteva
Agenda2003-49-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281810_a_283139]
-
în termen de 90 de zile de la aprobarea legii bugetului de stat pe anul 2004. Formularele tip pot fi obținute accesând site-ul Ministerului Culturii, www. ministerul culturii. ro/Presa/Communicate. SIMONA POPOVICI Spectacol de Crăciun l Muzică, dansuri și feerie pe scena T.G.S.T. Vineri, 26 decembrie, ora 17, colectivul Teatrului German de Stat Timișoara oferă publicului un Spectacol de Crăciun. Pe scena împodobită vor evolua actorii, soliștii și orchestra instituției, conducerea muzicală fiind asigurată de Ioan Opra. Textul și prezentarea
Agenda2003-51-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281846_a_283175]
-
îngerași, zâne și prințese vor lua în stăpânire scena Operei Române Timișoara , duminică, 21 decembrie, de la ora 11, când Școala de Balet „Ana Valkay“ îi invită pe toți cei ce-au păstrat în suflete un ciob de inocență la spectacolul „Feeria fulgilor de nea“. Ajunsă cu grație în al 12-lea an de performantă activitate, Școala Ana Valkay și-a construit o tradiție din a susține pe scena lirică un spectacol înaintea Crăciunului și unul la fiecare sfârșit de an școlar
Agenda2003-51-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281846_a_283175]
-
pentru toți studenții. The Tunnel, ora 22: Love Night. The Note, ora 22: Easyriders cu DJ Ben. El Torero, ora 22: Latino Party. Ramses, ora 22: White Christmas Miller Party. Al Cubanito, ora 22: Christmas Party. Spectacole TIMIȘOARA Opera Română: Feeria fulgilor - Spectacol susținut de elevii Studioului de Dans condus de prof. Ana Valkay, 21. 12, ora 11. Teatrul German de Stat: Spectacol de Crăciun cu actorii și orchestra T.G.S.T. , sub conducerea muzicală a lui Ioan Opra. Coordonare artistică: Ida Jarcsek-Gaza
Agenda2003-51-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281863_a_283192]
-
că reîncepe programarea spectacolelor la matineu, primul din serie, "Sânziana și Pepelea", după Vasile Alecsandri, urmând să se joace duminică, de la ora 12,00, la Sala Mare. Potrivit unui comunicat al instituției spectacolul pus în scenă de Dan Tudor, "o feerie destinată deopotrivă copiilor și adulților", dispune de o distribuție remarcabilă, din care fac parte Mircea Albulescu, Ileana Olteanu, Răzvan Oprea, Ovidiu Cuncea, Silviu Biriș, Monica Davidescu, Magda Catone, Marius Bodochi, Tomi Cristin, Afrodita Androne, Orodel Olaru, Armând Calota, Silviu Oltean
Decizie istorică a Teatrului Naţional () [Corola-journal/Journalistic/22968_a_24293]
-
imposibilă - pentru toți, cu excepția producătorului Jerry Weintraub. Spectacole TIMIȘOARA Filarmonica „Banatul“: Concert extraordinar de Crăciun - 23. 12, ora 19, sala C.N.A. „Ion Vidu“. Opera Națională: Țara Surâsului, de Fr. Lehar, premieră - 22. 12, ora 19 și 26. 12, ora 19; Feeria fulgilor, spectacol susținut de elevii Studioului de Dans condus de prof. Ana Valkay - 23. 12 - ora 11. Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely: Unde-i revolverul? , de Görgey Gabor - 17. 12, ora 19, Sala Studio, 18. 12, ora 17, Sala
Agenda2004-51-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283191_a_284520]
-
Lumea basmului l Deschisă la „Noaptea Sânzienelor“ Balul „Noaptea Sânzienelor“, ce va avea loc în data de 25 iunie, la Expovest, va fi o feerie de muzică, dans și culoare, promit organizatorii. După parada modei organizată de S.C. „Cânepa Românească“ S.A. , ce va avea ca motiv scăldatul fetelor în rouă, participanții vor intra în lumea basmului. Pe scenă vor evolua membri ai Studioului de Teatru
Agenda2004-25-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282557_a_283886]
-
de la sofisticat la sălbatic, cam acesta fiind peisajul țării, unul al contrastelor, și, în general, al țărilor scandinave. Dacă iei un tren din Stockholm până în Laponia, vei începe cu unele din cele mai „culturale” orașe și vei ajunge la o feerie neatinsă încă de mâna omului, adică... pustiul arctic. Fie că vrei să vizitezi muzee, fie că dorești să te plimbi printr-o pădure, vei descoperi Suedia ca un tărâm special. Chiar dacă această țară nu este una dintre cele mai ieftine
Agenda2005-07-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283396_a_284725]
-
Ion Pillat în timpul anilor de liceu și de universitate, petrecuți la Paris între anii 1905-1915. Parisul "exponent viu de diferite culturi" i-a facilitat în același timp cunoașterea literaturii germane, engleze, americane și spaniole, iar prin intermediul traducerilor poeților străini a "feeriei arabe și persane" și a filosofiei indiene și s-a lăsat contaminat de curentele poeziei parnasiene și simboliste. La Sorbona a urmat cursurile de Istorie și Geografie. Istoria fusese de altfel și pasiunea bunicului și era și a unchiului său
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
dogmatic (eventual o timorare sau o disimulare!), iar încercările scriitorului de a se conforma cerințelor "literaturii noi" nu-i sînt de nici un folos. Să-i urmărim cîteva tribulații: "Scriitorul parcurge avataruri multiple (...) (i se fac șicane editoriale, unele cărți tipărite - Feeria baletelor - îi sînt retrase de pe piață, iar Casă cu cinci fete, român tezist, care încerca conformarea la prerogativele prolectualiste - de altfel un eșec -, generează un veritabil scandal, desi cartea era menită doar să urnească tipărirea monografiei dedicată lui Goethe, rămasă
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
Astfel încît rezultă o poveste cu și despre tineri, unii imorali, alții amorali, cu o morală de încheiere lesne de ghicit: cine face că ei, așa va sfîrși. Din categoria science-fiction-ului vom aminti The Matrix/Matrix cu Keanu Reevs, o feerie, se pare, a efectelor speciale de clasă. Pe Sharon Stone o veți putea urmări în toată splendoarea să într-o peliculă de acțiune, Gloria. Urmăriri combinate cu momente de drăgălășenie între starul consacrat cu Basic Instinct și un puști de
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]
-
național al românilor, ori inspirate de opera acestuia. Ceea ce înseamnă 5-6 pelicule, în majoritatea lor documentare. Prima dintre ele în ordine cronologică poartă titlul Blanca și este rodul unei colaborări între Mihai Iacob și Constantin Neagu, din anul 1955. O feerie în alb-negru, nu rău realizată narativ (convenționalitate inocentă, la vedere), dar la care impresionează mai mult aspectele metafilmice decât filmul în sine. Mijloacele tehnice de pildă, marcate de ingeniozitatea artizanală a începuturilor (deși nu ne mai aflăm chiar în epoca
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
acestei dezolări care devine un roman-fluviu/ înlăuntrul nostru./ ea este totul. numai ea este"(ibidem). De facto, ia naștere o nouă lume. Lumea ficțiunii, care, absorbind realul, îl aneantizează, preluînd, ea,funcțiile lui morale și civile, o lume paralelă avînd feeria să proprie, care, imitînd, pare a realiza și realizînd pare a imita. Oglindirea realului în ficțiune se echilibrează prin oglindirea ficțiunii în real: "și nu ne mai vedem în oglindă. și nu mai încăpem în cuvinte./ și nu mai încăpem
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
în aceeași măsură se privesc reciproc, se portretizează recognoscibil sau generic și se scrutează, în același timp, pe ele însele. Se privesc, însă, cu un ochi precaut, care știe să convertească la timp tentația narcisiaca în ironie tandra și în feerie ingenua. Dar ceea ce văd ele cu adevarat, în transparență limbajului și în opacitatea propriului chip, este o configurație misterioasă a feminității, imaginea aburita a unui mit. Prin țesătura unor tuse largi, care amintesc oarecum pensulația lui Sălisteanu, chiar dacă pictorița a
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
este și ea posedată de demonul fantasticului. Purtându-și imprimat pe trup, ca pe un destin, emblema pigmentată a fluturelui omniprezent, Maria plutește deasupra banalității meschine a vieții ei de muncitoare și trăiește într-un București oniric. Se avântă în feeria spectacolelor, identificându-se până la delir cu personajele lor sau explorează înfiorată lumea larvară a cavourilor. Dar ce altceva reprezintă "mămica", decât componenta feminină a autorului însuși obsedat - după cum s-a văzut și în prozele lui precedente - de dualitatea lui androgină
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
cu bunul meu simț și umor țărănesc, ravagiile pasiunei devastatoare, dezgustătoare". Ceea ce e mărturisit din nou, pe un ton de incantație, puțin mai la vale: "Am fost și am rămas foarte sensibil la farmecul și atracția feminină, acel izvor de feerii interioare; și am fost prietenul și confidentul femeilor (un lucru de care duc atîta lipsă!), camaradul și fratele lor de cruce, introdus de aceea, în toate tainele culcușului lor, cu carnea și sîngele meu și al lor confundate într-un
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
atît relativitatea simplității, a reducției "omului comun", ale cărui ecouri lăuntrice sînt imprevizibile, cît și - din partea opusă - bufoneria junelui școlit, stigmatizat de dezabuzare, convenție, plictis, adică de un complex neoromantic. Visul ajunge în climatul cel mai anost, acordîndu-i note de feerie și totodată confirmîndu-l discret în dezolarea sa fără leac: "Nea Gică ascultă Ella Fitzgerald, It's only a papermoon, și taie cu foarfeca lui cea mai bună nasturi de carton, răsucește coifuri din hîrtie lucioasă, atîrnă dintr-un colț în
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
reciclări, însă fără a-și pierde semnalele inițiale. S-ar putea zice că poetul folosește în locul faimoaselor zaruri propoziții și sintagme dintr-un jurnal intim, conținînd consemnări ale unor simțăminte și fapte umile. Combinatoria reprezintă factorul ce le transfigurează în feerie lirică: Ce vreți, asta e lumea/ Doi morți din partea tatălui/ Sanatoriul încurajat al uitărilor/ Copacii înfrînți sub ștreanguri/ a doua zi după război mai verzi/ Azi-ieri, ieri-mîine, subțiri trubaduri// Dacă mîncați portocale ce faceți cu cojile/ dacă dormiți ce faceți
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
aparține unei bucăți intitulate Drum la insulă, veritabilă capodoperă a acestui limbaj artist, placat pe un mister delicat, al oscilației între tărîmuri. Vraja hipnotică a naturii unește circular primordiile cu sfîrșitul, vizibilul cu invizibilul. Defel întîmplător, cuplul care beneficiază de feeria insulei se reîntoarce în urbea sa prozaică într-o nuditate ce simbolizează purificarea: "Orașul pulsează între vălurile de ceață. O evidență, în sfîrșit, una autentică: goliciunea noastră în mașina care, după pasarelă, gonește pe străzile cunoscute. Dar cine știe de
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
astăzi cînd senzațiile tari depind în primul rînd de agilitățile ingineriei digitale a specialiștilor din laboratoarele companiei specializate în efecte speciale "Industrial Light and Magic". Loc de naștere și pentru basmul computerizat și pentru horror-ul mitologizat. Noul tip de feerie filmică - în care primează ritmica șocului vizual și baletul montajului, mai puțin poezia narațiunii - este palpitant pentru publicul uniformizat, în care copiii sînt considerați precoci, iar adulții arierați. Rămîne valabilă totuși și definiția călinesciană a basmului - "oglindire a vieții în
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
numeroase, iar argumentele, convingătoare. Preluînd altă sintagmă bănulesciană, e o lume a "ecoului întîrziat", imitativă și teatrală, jucînd la nesfîrșit, cum spune autoarea, o "farsă a descendenței" (în cadrul sărbătorii anuale a orașului urma să se joace, să ne amintim, o... feerie bizantină). Referindu-se la frecventa asociere Bănulescu-Sadoveanu (celălalt mare povestitor român al acestui secol), Monica Spiridon neagă orice asemănare în afara aceleia de a fi reușit să substituie, în percepția publică, spații geografice reale cu altele, cu originea în imaginar. (Foucault
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
ajung sunetele, recurge la nesunete. Face corp comun cu pianul - sau contrabasul - trăind la scenă deschisă bucuria de a cânta. Văzându-l și ascultându-l, te bucuri de bucuria lui. La concertele lui Johnny Răducanu, te gândești cu groază că feeria sonoră va lua sfârșit și că va trebui să te întorci în lumea zgomotelor de fiecare zi, în lumea țipetelor, pocniturilor și scrâșnetelor. Acest jazzman care descinde din Barbu Lăutarul este umil cu publicul, ca un rege care într-un
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
viață se îmbunătățiseră oarecum. Am călătorit cu Irina și am stat de vorbă în tren, mi-a făcut plăcere. Cum se întâmplă ades cu imaginația poeților, locul se identifică cu persoana. Romanian Brown e un amestec de peisaj, politică și feerie. Erau într-un fel ecoul unei confuzii interioare incitante. M-au atras mulți dintre cei pe care i-am cunoscut. Nu cunosc decât vag starea materială a României, istoria și poziția ei actuală, dar am citit un număr de poeți
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]