162 matches
-
instrucțiuni se face în afară de organele de urmărire penală și de către: a) inspectorii sanitari de stat de orice grad; ... b) medicii igieniști, medicii epidemiologi și medicii malariologi din Sanepiduri, medicii de circumscripție, de întreprindere, de porturi și puncte de frontieră; ... c) felcerii igieniști și oficianții sanitari din Sanepiduri, circumscripții sanitare și alte unități sanitare; ... d) medicii igieniști și medicii epidemiologi din Sanepidul Central al Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor și din Sanepidurile regionale ale Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, medicii dispensarelor de întreprindere, medicii circumscripțiilor de
INSTRUCŢIUNI privind stabilirea normelor sanitaro-antiepidemice şi sancţionarea contravenţiilor săvîrşite la aceste norme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106188_a_107517]
-
din Sanepiduri, circumscripții sanitare și alte unități sanitare; ... d) medicii igieniști și medicii epidemiologi din Sanepidul Central al Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor și din Sanepidurile regionale ale Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, medicii dispensarelor de întreprindere, medicii circumscripțiilor de linie de cale ferată, felcerii, oficianții sanitari care au delegație din partea organelor sanitaro-antiepidemice teritoriale ale Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor numai în cadrul unităților ce aparțin Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor. ... e) medicii Inspecției sanitare a Ministerului Industriei Bunurilor de Consum, numai în cadrul unităților ce aparțin acestui Minister, precum și ai
INSTRUCŢIUNI privind stabilirea normelor sanitaro-antiepidemice şi sancţionarea contravenţiilor săvîrşite la aceste norme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106188_a_107517]
-
prelucrarea sau manipularea alimentelor. Capitolul 12 CONSTATAREA CONTRAVENȚIILOR Articolul 34 Contravențiile stabilite prin prezența hotărîre se constată de: - inspectorii sanitari de stat; - medicii igieniști și epidemiologi; - medicii dispensarelor de circumscripție, de întreprindere și de instituție; - asistenții medicali de igienă și felcerii igieniști din inspectoratele sanitare de stat, policlinicile teritoriale și din dispensarele de circumscripție, de întreprindere și de instituție. Articolul 35 Contravențiile stabilite la art. 25 și art. 26 lit. b se constată de către medicii fiziologi, sanatoriile și dispensarele antituberculoase, iar
HOTĂRÎREA nr. 2506 din 31 decembrie 1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igiena şi de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106295_a_107624]
-
și epidemiologi, sancțiunea se aplică de cel care a făcut constatarea contravenției, odată cu întocmirea procesului-verbal de constatare; ... b) pentru faptele constatate de către medicii dispensarelor de circumscripție, de întreprindere și de instituție, medicii ftiziologi și venerologi, asistenți medicali de igienă și felceri igieniști din inspectoratele sanitare de stat, policlinicile teritoriale, dispensarele de circumscripție, de întreprindere și de instituție, sancțiunea se aplică de către inspectorii sanitari de stat sau medicii igieniști și epidemiologi în a caror rază teritorială și domeniu de activitate acționează agentul
HOTĂRÎREA nr. 2506 din 31 decembrie 1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igiena şi de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106295_a_107624]
-
țin gura. Dar cei mai mulți oameni din sat nu fac asemenea imprudențe, nu povestesc nimic, semn că s-au făcut ireversibil bine. Azi, când îi întrebi de medic pretind că e o confuzie la mijloc, că doctorul n-a fost decât felcer, că nu i-a fost arsă casa, ci doar prădată de hoți și că era vorba despre un caz tipic de exagerare. "În ce codrii lu' pește să te retragi la noi? De când cu hoții de lemne și cu braconierii
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
îngropate în picioare cu toate podoabele preistorice psalmodiind autocompasiunea celor care cerșesc în temple cu toata șmecheria lirico epica a saltimbancilor din spațiul stepobalcanicopontic stoarsa că un vîrtos vin țărănesc la teascurile metisajului precenegavargetodaciclatino-grectigănescsisciticoslav care încă le mai dă ghes felcerilor autohtoni să privească în savantele lor eprubete "puritatea" precipitatului... încotro? cînd bine te-ai întrebat odată dacă există viață înainte de moarte și te-a surprins uluirea propriei tale îndrăzneli văzînd că din preaplinul golului ce iți hrănea cu un păsat
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
norocos, în sensul că sfătuitorul lui de taină, Nostramamus Belu Vasile - român neaoș cu nume latinizat, pentru a da bine la public- își avea sălașul ocazional chiar sub camera sa. Nostramamus era, printre altele, scriitor, bodyguard, frizer, fierar, coregraf, manichiurist, felcer, regizor, puțin poponar, critic de artă dar și inventator. Astfel, el devenise celebru pe plaiurile natale întrucât descoperise o formă nouă de a comunica între oameni la o oarecare distanță. Pe scurt, prin metoda veche a tăbăcirii, reușise să întărească
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
ochii albastri , părul tuns scurt și sprâncenele blonde. -Să-i transmiți tatălui tău noroc și să fie apărat de rele! Cum o duce cu sănătatea? -Nu e bine,pentru el am plecat pe așa vreme, să-i cumpăr doctorii de la oraș. Felcerul din sat zice, că ar fi ”aprindere la plămâni”. Are o tuse seacă, îi arde tot corpul, trebuie să-i cumpăr penicilină și streptomicină. Cred, că se va vindeca, mare nevoie avem de el, încă nu știm tot rostul animalelor
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
De critici. De istorici. De angoasele lor puse pe hârtie. Tipărite. Vândute. Devenite surse de trai. Dacă m-ar fi împiedicat cineva să scriu, la vreme, nu acum, când sunt nărăvit, aș fi fost un om folositor acestui loc. Zidar. Felcer. Bărbier. Locotenent în Garnizoană: căpitan, la vârsta mea. Aș fi apărat Stațiunea, în loc să o distrug, așa cum mă străduiesc. Pentru că trebuie strivit acest cuib de termite. Șobolani de altitudine. Pitecantropi idioți. Semenii mei întru specie! Doar în două locuri am trăncănit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
m-au pus pe gânduri. Vrea să descopere nervul optic atribuit celui de-al treilea ochi! În loc să se îngrijească de sănătatea pacienților, își consumă energiile aiurea, pentru că nu doar asta îl frământă. Unul din oamenii mei a auzit, de la un felcer, că Doctorul face disecții pe ascuns, încercând să dea de urma centrilor de memorie neconvenționali: unul fiind situat, zice, în apropierea ombilicului, altul în inimă, iar al treilea pe undeva prin zona gâtului. Studiază cărți tibetane și - nopți în șir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
familii, Gheorghe Boca și Andrei Boca au fost primari în comuna Filipeni, Andrei Boca a fost și președintele obștei sătești „Sfânta Treime”, care a cumpărat moșia boierului Sterian. Vecini cu Boculeștii erau cei din familia Pușcuță (Hortolomei Pușcuță a fost felcerul satului) care au locuit și pe partea stângă a pârâului Dunavăț, fiind vecini cu familia Iacobescu, care s-a remarcat prin creșterea oilor. Tot din Pârhăuți și Todirești sunt veniți cei din familia Nuțu, Vraciu, Trandafir, Pintilescu (Chifan) și Ignătescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcut tot ce i-a stat în putință săl salveze pe acest copil, văr bun al meu, Mircea Breahnă de la Oțelești, să nu-i lase urme care să-l facă să se jeneze mai târziu. Prin comună mai umbla un felcer, asistent sau cum s-o fi numit, unul Antonescu, care era amarnică la băutură: era justițiarul popular, îndrepta lumea dintr-o seringă, sau cu praf de strănutat! Prin anii 1954-1955, venea prin sat cu treburi de igienă și profilaxie un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asistent sau cum s-o fi numit, unul Antonescu, care era amarnică la băutură: era justițiarul popular, îndrepta lumea dintr-o seringă, sau cu praf de strănutat! Prin anii 1954-1955, venea prin sat cu treburi de igienă și profilaxie un „felcer” numit Buganu, de la care, noi, elevii clasei a VII-a, am învățat noțiunile de igienă și ce sunt bolile venerice. Primul medică (doctor deplin, absolvent de medicină în București) a fost doctorul Cernea, născut, crescut și învățat în București, așa că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din ele se-nfruptă, Alături de câinii scăpați de la care Ce rod oseminte călcate-n picioare. Un ceas de hodină, iar Prințul coboară Pe podul lăsat, înspre frații de-afară. Răniții sunt luați și sunt duși în cetate Să-i vindece felceri de răni și de toate. Șterg caii de spume și-apoi îi adapă, Iar leșuri dușmane se strâng și se-ngroapă. Pământul se bate, zăpada-l albește, Groparii aruncă un „Doamne ferește!” Și intră-n cetate zoriți către foc, La care
FESTUM FATUORUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363274_a_364603]
-
căpitani, care împărțeau izmene și bocanci soldaților, și care au ajuns peste noapte generali de cele mai multe stele, președinți de camere parlamentare - foști lăcătuși mecanici de CFR, secretari de stat și parlamentari - foste educatoare, foști șoferi, fierari-betoniști, vânzători de butelii, aprozariști, felceri etc. 47. Politicianul român este o specie umană degenerată care a înlocuit fapta cu vorba. 48. Diferența între șantaj și economia de piață este aceea că, în șantaj, atât cererea cât și oferta au aceeași sursă, oferta determină cererea și
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
Mică). Cea mai mare parte a copilăriei și-a petrecut-o în Vadul-Leca, același județ, locul de baștină al mamei sale, unde a urmat Gimnaziul General. A studiat la Colegiul de Medicină din orașul Tiraspol, după care a lucrat ca felcer (medic primar) la Spitalul zonal din Căzănești. Între timp a urmat Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Chișinău, după absolvirea căreia din 1990 a funcționat ca profesor de istorie la Gimnaziul din Vadul-Leca și în Școala medie din
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
din Moldova. Încă nu fusese dat ordinul de evacuare, iar spectrul morții încă nu tulbura natura omenească. Chemarea dragostei primea sau nu răspunsul pereche, iar hora satului prilejuia încă întâlnirea destinelor pentru tinerimea așezării moldave. În gospodăria lui Neculai Albu, felcerul satului pentru necuvântătoare, fusese găzduit de ceva timp un sergent. Era comandantul unei grupe de ostași care asigura paza dealului de la răsărit, coasta cea încoronată de pădurea înțesată cu unități de artilerie, aflate în dispozitiv de luptă. Neculai Albu avea
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
plăcuse foarte mult și o tot povestea mereu dar nu credea că-i va influența vreodată viața. În armată însă după ce a dat câte o damigeană de zaibăr de la bunică-su mai multor factori de decizie a ajuns ajutor de felcer lucru tare bun dacă te gândești că pe vremea aceea soldații se instruiau în cel mai fierbinte sector al luptei, acela de pe ogoare unde strângeau recolta în locul țăranilor întrucât aceștia trebuiau să dezbată problemele țării la cârciumă. Iar contactele inerente
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
în locul țăranilor întrucât aceștia trebuiau să dezbată problemele țării la cârciumă. Iar contactele inerente între soldați și doamnele autohtone de pe tarlale se finalizau și cu tot felul de mici probleme de la păduchii lați la gonoree sau sifilis. Deci, ajuns acum felcer, deși habar nu avea să panseze o zgaibă, se plimba prin cazarmă în halat alb cu stetoscop la gât, era strigat, băi, doctore!, mânca la cantină ce era mai bun și trata într-un mod uimitor de eficace depresiile bucătăreselor
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
halat alb cu stetoscop la gât, era strigat, băi, doctore!, mânca la cantină ce era mai bun și trata într-un mod uimitor de eficace depresiile bucătăreselor cu toată priceperea și energia celor douăzeci de ani ai săi. Șeful său, felcerul regimentului, un plutonier trecut și prin ciur și prin dârmon, care fusese și pe front câțiva ani, îl mai trata, la rândul său, de câte o blenoragie sau alte belele pricinuite de marea sa vocație de a vindeca bucătărese, îl
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
Articolul care dă titlul cărții „Nici vii, nici morți” învederează metaforic situația din ultimii 20 de ani a românilor: „de două decenii, suntem asemenea unui bolnav aflat la o secție de terapie intensivă condusă de cei mai incompetenți și aroganți felceri, un bolnav care nici nu moare, nici nu trăiește” (2 decembrie 2010). Per ansamblu, lectura coerentă și coezivă într-o carte a editorialelor elaborate de-a lungul a circa patru ani (2008-2012) este una cel puțin la fel de revelatoare ca și
AUGUSTIN BUZURA: În stare de „nici vii, nici morţi” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339589_a_340918]
-
lampadoforii ca Maiorescu și Lovinescu își au marele lor merit ... În acei ani mă întălneam cu domnul Eusebiu Camilar, care venea mai des pe acasă, fiindcă o avea pe maică-sa, mătușa Natalia cam bolnavă, iar eu aveam un frate felcer pe care-l căutam prin sat sau satele din jur - împreună - ca să-i facă injecție noaptea ... și discutând... „am pus” de un volumaș de proză scurtă, cu o povestire, „Dor și Dora”, care a apărut după ... 37 de ani, în
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
un altul. -Am gasit! Se entuziasma, intinzandu-mi dosarul. Am început să citesc cu febrilitate cele șase articole publicate despre situația spitalelor și clinicilor din orașul nostru. -Iată! Pavilionul este denumirea morgii de la Medicală 2. Scriam eu atunci despre un felcer care lucra acolo și care îmi spusese, printre altele, că locul lui de muncă se mai numește „Pavilionul cu umbre”. Gata! Am dezlegat misterul ... biletului! - Dragă Florine, este o amenințare! -Vine din partea unui medic de acolo ... -Asa este! Dar, de la
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
aruncând găleți de pământ în spatele curții. Nea Gică făcea tunel, să fugă la americani! Altă dată am văzut lume la gardul lui ca la nuntă! Femei cu mâna la gură, copii urcați prin salcâmi, bărbați încercând să vorbească cu el, felcerul satului, domnu’ Neagu încerca să se apropie, nea Gică ținea în mâna stângă toporul ca pe o halebardă, în mâna dreaptă avea o bâtă zdravănă cu care pocnea o oală de tuci pusă în vârful unui par de la gard, strigând
NEA GICĂ de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341082_a_342411]
-
dos supozitoare - și acum simți acut nevoia de Gardian și de Mare - iar el - sumbru Gardianul Memoria (Valurilor) - este tocmai „coana” Istoria... Istoria asta - pe care ai drăgostit-o ca Prostul - iar ea și-a făcut de cap cu toți felcerii de noapte - cu toți camionagiii de seară - cu toți boschetarii din luna amară: da - numai așa a dat de unul - cel mai sinistru: Rostul Istoria asta care - domnule șef de marionete - ți-a fost leac și otravă - ți-a vândut
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]