48 matches
-
când e vorba de „somn“, stimulatoare când e vorba de dezvoltare. Și atunci, În fruct - Îl puteți numi strugure și apoi vin - se adună apă inhibitoare. Firesc. Căci ce-ar fi dacă, cu apă berechet la dispoziție, cum le e feleșagul, semințele ar Încolți În fruct, Încă pe pom? Așa, ele vor „dormi“ până ce fructul - implicit apa - nu va mai fi, fie că a fost mâncat, fie că a putrezit - tot mâncat, dar de microorganisme -, timp În care ele, semințele, ajung
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
poate fi niciodată adusă la zero pentru Yang, după cum nu poate fi nici totală pentru Yin. Loc bun sau rău? El e veșnic același. Doar „locatarul“, fie vietate, fie proces abiotic, Îl percepe de bun sau de rău, după propriul „feleșag“, adică după compatibilitate, respectiv incompatibilitate... „Radioalmanah“, 8 iulie 1995, ora 16,23 5. Respect Pare-se că „bârlogul“ meu, căci nimeni nu crede că e laborator, e „uns cu miere“. Am musafiri. Nimeni altul decât Aurel Brumă și... un reportofon
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu renașterea Naturii. Da, e vorba de percepția comună, directă, care s’a materializat demult În instituirea unui An Nou primăvăratic, precum la romani. Doar că Natura nu doarme niciodată, darmite să moară. Cu toatele, ființele „lucrează“ asupra mediului, fiecare după feleșag. Nu doar omul, care-și atribuie - acum - sieși cele mai apocaliptice consecințe ale viețuirii lui, dar orice ființă degradează/mai degrabă modifică mediul În acest timp. O face chiar și pașnica și imobila plantă. Dar nici o ființă, nici planta abia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
biolog... Așa că „lupul“ a ciulit urechile la 11 și jumătate, mai abitir decât de obicei. Motiv ca să Încerce reconstituirea celor spuse atunci, „sărate și pipărate“ poate cam mult cu „âââ...“-uri și pauze menite alegerii termenului potrivit, cum Îi e feleșagul când „urlă“ fără un text În față, mai mult, fără un subiect prestabilit. Mă mărturisesc măgulit auzind că renunțarea la ansă În favoarea unei analize chimice cât se poate de concrete și soldată cu o cifră la fel de concretă pentru a identifica
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
veți citi oricând aveți chef. Nu știu Însă dacă meditația la care vă obligă asta vă va lăsa să dormiți... Exact ce-a vrut amicul Cristi atunci când a forțat publicarea - radio - a gândurilor mele. Asta e tot; și semnez, după feleșagul pisicesc, punând lăbuța În trancripție, Moti Capitolul 1. „Antume“, adică difuzate 1. și egal viață Miau! Ca motan bine crescut un metru 83 mulțumesc astfel generoasei gazde a cărei „cămară“ tocmai o vizitez, pentru șoricelul acestor trei minute. Mă Întreb
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
n care să mă ascund, căci rafturile din cămară nu-mi mai sunt pe plac. N’o fă pe ignorantul. Știi prea bine că dacă lemnul e În sine indiferent info-energetic, bradul, veșnic verde, deci „treaz“, Își face și acum feleșagul care este, firesc pentru o plantă veche, de - hai să-i spunem - vampir de biocâmp. Altfel spus - și de asta era sfânt pentru daci - el purifică, absorbind, de orice energie de prisos, fie ea duh. Dar lasă-l să facă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de acord și mulțam de precizare. Dar apa erodează și dizolvă din jur și cară În lac, Îmbogățindu-l În nutrienți; pentru autotrofe. Care’s abia amărâtele de alge, iar lacul Începe să capete orice altă culoare: verde, roșu, după feleșagul algelor adică, În amestecul lor, brun. Și capătă alt nume: eutrof, adică bogat În nutrienți. Miau Motiv ca să tabere acolo bacterii, protozoare,... dar și alte heterotrofe, tot mai pluricelulare, c’au ce mânca. Dar au și de ce muri, Moti. De
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Întreg roi care a ocupat deja locul. Concurentul nostru colțat nu e În stare de așa ceva, dar nu e vina lui: are biocâmpul la antipod, iar gâzgăniile asta așteaptă. Chiar și puricii... Cum supraviețuiește cățelul aflat În situația pisoiului? După feleșagul predecesorilor lui hoitari: lupul, șacalul... scurmând În gunoaie. Și are destule. À propos: Mare prostie faceți adunând vagabonzii din drum și-i țineți apoi pe mâncare, deci pe cheltuială. Vin alții să ocupe locul gol de lângă tomberon. Nu-i mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
specia, nu și pe a mea. Ea e un fel de receptacol, această jumătate a speciei adăpostind extrema avidă de energie. Iar treaba se amplifică odată cu vârsta, mai ales dacă nu există compensarea unui El; și mai ales că, după feleșagul speciei voastre, El „dă colțul“ mai grăbit decât Ea. Și așa, excedentară energetic indiferent de sex, pisica Își află cea mai bună relație cu Ea. De fapt cel mai bun loc. Treaba e reciprocă, eu având de dat din prisosul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aveați doar bâtă, eventual un arc și vă era greu. Am spus „regret“? Nici chiar așa. Am ajutat și eu, pisica, la vânat, dar pe egipteni... El, câinele, nu a ascuns de voi nimic. Nici prolificitatea - firească - nici agresivitatea, nici feleșagul de a se aduna În haită, ca vărul sau strămoșul lup. Unele nu vă deranjau - În fond de surplusul numeric se Îngrijea Natura, ca și de al vostru -, altele chiar vă conveneau - pentru pază sau asmuțirea Împotriva vecinului. Alt caracter
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu oasele aruncate. Până Într’o zi, când starostele lor a hotărât: toată haita de câini a hăituit ditamai mamutul, aducîndu-l În fața sulițelor vânătorilor. Isteață manevră, căci nici omul nu putea hăitui, dar nici câinele doborî. Dreptu-i, Împărțeala a reflectat feleșagul omului: și-a adjudecat carnea, iar câinele s’a mulțumit cu mațele și oasele. Feleșag? Păi omul a făcut la fel, mai apoi, și ci zeii: din jertfă, omul lua carnea, arzând pe altar grăsimea. Citiți cu atenție Biblia, deși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
câini a hăituit ditamai mamutul, aducîndu-l În fața sulițelor vânătorilor. Isteață manevră, căci nici omul nu putea hăitui, dar nici câinele doborî. Dreptu-i, Împărțeala a reflectat feleșagul omului: și-a adjudecat carnea, iar câinele s’a mulțumit cu mațele și oasele. Feleșag? Păi omul a făcut la fel, mai apoi, și ci zeii: din jertfă, omul lua carnea, arzând pe altar grăsimea. Citiți cu atenție Biblia, deși treaba a născocit-o Prometeu care, vânând cu ajutorul lui Zeus, a Împărțit vânatul: o grămadă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ceva, o boală de pildă, cu indiferență, a lăsa lucrurile să se rezolve singure? Ce-are asta cu un cui, habar n’am. Și nici cum se poate Înlocui cleștele cu un alt cui... - Rezolvarea de la sine... ăsta vă e feleșagul. Deci nu-ți bați capul nici să pătrunzi propria-ți expresie. Îți spun eu, iar asta pentru că stai la bloc și nu umbli ca mine prin poduri vechi... Păi vechile case nu cunosc fierul. Bârne fixate, unde trebuie, prin cuie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de același bun păcat - vă oferă chiar o mostră. Că uneori asta nu e la fel cu grosul mărfii, e o altă poveste... Doar că asta nu era doar o Încercare a calității, dar una a compatibilității cumpărăturii cu gustul, feleșagul vostru. Căci unul apreciază o brânză grasă, iar altul una slabă, ambele fiind totuși de calitate; unul vrea un cal iute, pe când altul unul puternic. Cam greu pentru voi a Încerca, Într’o atât de mare diversitate, aceea pe care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e Natura, aceea cu N mare. „Meridian“, 12 iulie 2002, ora 11... 57. Grinuț Cine e Grinuț? E prietenul meu bucureștean. Nu e negru ca mine, ci un tigrișor cenușiu. Nu e zdravăn ca mine - un moldovean - ci, respectând chiar feleșagul vostru, e „gracil“, ca mai toți muntenii. Se vede treaba că pisicile de București au alte gusturi decât acelea de la Iași, de vreme ce, chiar și așa, Grinuț nu dă pe acasă câte trei zile la rând. Ca și mine de altfel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar cu „inițiativă“, bun pentru tată - de exemplu - dar rău pentru mamă. Iar indiferența se manifestă cu atât mai mult când cele două materiale se asociază. Dar aceste materiale mai fac ceva: Înglobează, tocmai pentru că’s incapabile a-și impune „feleșagul“, precum face cărămida, betonul, fierul, aluminiul, sticla ori alte materiale moderne, Înglobează deci un biocâmp rezultant al familiei, individualizând-o față de oricare alta, locuitoare a altui bordei, desigur față de tot atâtea obiceiuri. Asta e vrerea Naturii: o diversitate, dar nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
N’a fost să fie decât o altă carte. Dar, Moti, Îți recunosc pisicismul propunerii: prietenii nu se schimbă precum cămășile... Cum să renunț Însă la cele scrise mai sus, și care cuprind totuși o profesiune de credință și - conform feleșagului meu - o mărturisire? Pur și simplu nu recomand citirea lor. Să continui deci. 1. Mărțișor Cred că ai băgat de seamă, Cristi, că mi-am ținut boticul când cu „ziua Îndrăgostiților“. À propos: Nu știu cum ați ajuns 6 miliarde, bătând toate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Natura“. Dar atmosfera, aceea la care face referire epilogul acelei rubrici, nu era prielnică, oricâtă bunăvoință ar fi fost... uscându-i deîndată rădăcinile. 1. Înviere Îmi mărturisesc emoțiile care Însoțesc Începutul unui drum nou, motiv pentru care nu-mi părăsesc feleșagul. De altfel sunt obligat la asta, ba chiar aș mai deschide un drum, paralel, căci nimic nu e de prisos, ba chiar e prea puțin, când e vorba de ocrotirea Naturii, un domeniu În care niciodată nu va putea fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o cărămidă, din ea s’a scurs apa, a țâșnit focul, iar În mână i-a rămas pământul; dar nici un cuvânt despre aer și eter, Elemente mai greu de observat de entuziaștii contemporani ai experimentului. Toate Elementele purifică, fiecare după feleșag. Apa spălând, dizolvând; Aerul vânturând; Pământul putrezind; Eterul sublimând, compensând degradarea impurificării cu negentropia spiritului; Focul mistuind. Dar, Într’o lume avidă de energie, Focul nu poate fi decât sfânt. Motiv pentru care românul tradițional nu arde gunoaie, după cum nici
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că potcoavele interne se potrivesc la caii mei. Dar mai rău e atunci când accept nu doar potcoava străină, ci adopt și modul de viață al potcovarului. De pildă, ajung să mănânc mai puțină mămăligă compensând, să spunem, prin carne, conform feleșagului potcovarului care aparține poate unei societăți de păstori. Ce se Întâmplă atunci cu tradiția mea, condiția vieții mele? Din agricultor sedentar devin păstor ambulant. Și atunci, cineva care râvnește la sursa mea de existență va profita de firescul meu moment
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În noi identități, În virtutea altui principiu, și el generator de Imperiu. Entropic. Iar asta pentru că lumea nu poate avea sfârșit. Până la urmă Însă, entropizarea e un proces spontan. Iar globalizarea este extrema pe care o poate găzdui această planetă și feleșagul nostru. Poate fi ea oprită sau barem frânată? Desigur, dar cu condiția de a investi energie liberă, aceea care, disipând În cursul procesului de entropizare, poate alcătuiește, În respectul unei ipotetice legi de conservare, o altă lume. Și așa se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am fost și eu spaima sticloanțelor și căpcăunul poloboacelor, de mi o mers buhul ca de popă tuns. Am mâncat strașnic ș-am băut năprasnic. Ce te uiți ca o ciubotă căscată la mine? Mă vezi mic? -sta mi i feleșagul, dar află că p uricele mic pișcă tare. Și încep dis-de dimineață: un ou răscopt, o pârjoală rece din piept de curcan și o stacană de Pâhn ești.” “ Pâhnești?” întreb. “Pâhnești, da, care-i văr primar cu Cotnariul. Pe urmă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ține. Și când ieșe afar-în nărod, tot posomorât căuta, ca să-i ie oamenii de frică. Că el apucas învățătură de la Vasilie-vodă, fiindu cămăraș mare la Vasilie-vodă”. Să-l lăsăm pe Vodă cu feleșagul lui, dragă prietene, și noi să mai vorbim despre mănăstire. Biserica a fost înconjurată cu zid de cetate înalt de 7 metri, gros de 1,40 metri și prevăzut cu metereze. Înainte însă de a intra în curte, trebuie să
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]