2,317 matches
-
lui, nu se mișca în cabina lui rulantă, care făcea rondul întregii cetăți. Își supraveghea doar ostașii, încremeniți în posturile lor de veghe. Deplasarea pe orizontală făcea o separație și între întunericul de dincolo de cetate și luminile făcliilor, lumânărilor și felinarelor din interiorul ei. Nu se știa cât e ora. Ceasurile de mână, de masă și de buzunar fuseseră strivite. Curând, se lansă un alt zvon în mulțime. Evenimentul crucial era așteptat în jurul orei trei, hotarul atâtor minuni, printre altele, învierea
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
decantează culoarea pe clape pal-auriu un galben ce nu se poate rosti decât în ferestrele toamnei o toamnă a egretelor roz tresărind peste ape atâta suflare de patimi golite steaua sufletului se alcătuiește din sunete Sfetnic Stau pe terasa însingurată felinarele nasc pete ruginii și umbre abstractul desen nu e departe de un fel de rostire în care se derulează amiezi dimineți risipite amurguri cu ascuțișuri îndreptate spre țărm timpul citește același confuz calendar ca pe o carte ivită din neguri
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/8396_a_9721]
-
unui ins neglijat și neglijabil, ocolit de recunoașterea meritelor ce e de presupus că le are, dedat unor ocupații mărunte. Dramatismul e resorbit în surîsul echivoc al autoironiei: „pentru mine poezia nu-i fête de l’intelect/ e doar un felinar în ceață/ cum?/ sau un fluture pe degetul îndrăgostitului/ ce cred despre Valèry?/ fiecare vers al său este un sicriu de cristal/ de cînd scriu/ de cînd mă știu/ ce întrebare!/ nu întrebuințez mescalină/ la magazinul nostru sătesc nu se
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
de oi, trei siluete de oameni care vorbesc despre fericire... Eu nici măcar nu mai vorbesc... Mă uit pe geamul mașinii și, dincolo de bezna grea și nedreaptă, văd multă sărăcie, sate întregi adîncite în întuneric, nici un bec aprins prin curți, nici un felinar pe străzi. E doar șase seara. Ajung cu bine la Teatrul “Tony Bulandra”. Sînt pentru a doua oară aici și am sentimentul că vin de cînd lumea. E o atmosferă caldă, umană, care te întîmpină de la intrare. E multă grijă
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
transformau toamna și primăvara în rîuri de noroi unde trecătorii se afundau pînă la glezne. Vara în schimb, drumul dispărea sub o încîlceală de buruieni. Luminate erau doar cele două artere principale. De aceea, locuitorii umblau noaptea cu cîte un felinar în mînă. Din cînd în cînd dispărea cîte o fată, și se zvonea că a fost răpită și dusă într-un harem turcesc. Pe maidane, printre gardurile știrbite, se aventura uneori cîte o căruță încărcată cu saci de făină și
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
cât mai mult loc, de contestat au contestat pe cei dinaintea lor, năprasnici în materie de invective (impuse de legea crudă a luptei) au fost în mai mare măsură decât cei oricum îndreptățiți să revendice drepturi, locuri, acees". De meditat! Felinarul roșu În nota obișnuită, adică gravă, este aproape tot numărul 5 al revistei Contemporanul. Ideea european|, cu cele 40 de pagini ale sale doldora de texte serioase, forfotind de idei (europene). N. Breban publică al 80-lea eseu dedicat lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
cu sufletul la gură, dar toate sunt serioase, grave. Doar la p. 36 apare un mic element conturbant, ceva neașteptat, nescontat, un titlu de rubrică straniu, chiar surprinzător, dacă îl raportăm la restul revistei. Ne referim, țineți-vă bine, la "Felinarul roșu", titlul rubricii pe care o susține dl. Adrian Mihalache, un publicist sobru, după cât îl știam, necontaminat, cum îl crezusem, de spiritul șugubăț de la Aspirina săracului. Dacă la intrare este atârnat felinarul roșu, cine intră știe că înăuntru va găsi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
restul revistei. Ne referim, țineți-vă bine, la "Felinarul roșu", titlul rubricii pe care o susține dl. Adrian Mihalache, un publicist sobru, după cât îl știam, necontaminat, cum îl crezusem, de spiritul șugubăț de la Aspirina săracului. Dacă la intrare este atârnat felinarul roșu, cine intră știe că înăuntru va găsi un lucru anume și nu altceva. Care e acel lucru nu vom spune de-a dreptul, oricine îl știe căci ține de cultura generală. Poate însă că e vorba, în cronica lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
aluziv. Dl. Mihalache discută, liniștit și doct, despre "omul informațional", despre "reacționari" și "recenți", despre "tradiție" și "ruptură", despre istorie ca "depozit de adevăruri" și despre alte asemenea subiecte, toate palpitante dar fără legătură cu... Pentru ce atunci, la intrare, felinarul roșu, pentru ce? Urban și rural În Ramuri nr. 4 dl. Alexandru George revine cu precizări, adăugiri, "propuneri" la o discuție pe care tot domnia-sa a (re)deschis-o, aceea privitoare la urban și rural în cultura noastră, "promovarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
sau mai încet, un pian. Sunete care se întîlnesc la jumătatea intervalului dintre realitate și vis. Pe ușa visării intră Pozzo și Lucky. Ei vorbesc altfel, se mișcă altfel. Aici, totul este altfel. Chiar și luna, cînd apare" Se aprind felinarele! Estragon: "Nu mă atinge! Nu mă întreba nimic! Nu-mi vorbi! Stai cu mine." Un drum de țară. Un copac. Zeci de zmee. Bleu, frumoase. Gogo și Didi. Mircea Andreescu și Costache Babii. O poveste tulburătoare de teatru, o poveste
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
pus în mișcare. Nu se mai auzea decât zgomotul copitelor lui, înaintam lent, înconjurați de o liniște încărcată de mister. În fața mea se profila spatele uriaș al vizitiului tăcut, care dirija monotonia calmă a ritmului. Ici și colo, câte un felinar își împrăștia lumina câțiva metri de jur-împrejur... călătoria "trăsurii fantomă". În întuneric, se întrezăreau vag în depărtare clădiri amenințătoare și stranii; am dat ocol unui lac, apoi am văzut înălțându-se turla unei biserici cum sunt cele din nordul țării
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
Ascultă! Inima bate în beznă numărul anilor care se sfîrșesc în noi... Aceea a fost apariția celei de a treia morți a căpitanului, cea mai tînără. Pe scenă se făcu noapte (chiar ca afară). Doi bărbați purtînd fiecare cîte un felinar și o sabie își veniră unul altuia în întîmpinare. Părea să fie vorba de un duel. Unul din ei îl reprezenta pe căpitanul Opujiș (în mundirul franțuzesc), iar celălalt pe ofițerul austriac. Cel care îl reprezenta pe Opujiș se opri
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
întîmpinare. Părea să fie vorba de un duel. Unul din ei îl reprezenta pe căpitanul Opujiș (în mundirul franțuzesc), iar celălalt pe ofițerul austriac. Cel care îl reprezenta pe Opujiș se opri brusc, înfipse sabia în pămînt, de sabie agăță felinarul, iar el se dădu într-o parte cu intenția de a-l ataca din spate pe celălalt. Se apropie în beznă de adversar urmărindu-l cum stătea cu felinarul în mînă, nehotărît, cîțiva pași mai departe, neputînd să distingă în
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
Opujiș se opri brusc, înfipse sabia în pămînt, de sabie agăță felinarul, iar el se dădu într-o parte cu intenția de a-l ataca din spate pe celălalt. Se apropie în beznă de adversar urmărindu-l cum stătea cu felinarul în mînă, nehotărît, cîțiva pași mai departe, neputînd să distingă în întuneric mișcarea adversarului și de aceea stătea locului. în acel moment, într-un loc absolut imprevizibil, în beznă, Haralampije Opujiș se aruncă asupra pumnalului austriac, departe de sabie și
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
în mînă, nehotărît, cîțiva pași mai departe, neputînd să distingă în întuneric mișcarea adversarului și de aceea stătea locului. în acel moment, într-un loc absolut imprevizibil, în beznă, Haralampije Opujiș se aruncă asupra pumnalului austriac, departe de sabie și felinarul pe care celălalt anume îl lăsase înfipt în mijlocul străzii. Și aceea a fost a treia moarte a căpitanului Haralampije Opujiș. "Nu înțeleg nimic", gîndea tînărul Opujiș părăsind cortul. Atunci se auzi un glas din spatele său. - Mai bine că nu înțelegi
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
Letiția Ilea hăul și pustia ea stătea bine așezată bine înfiptă în viața ei ca un felinar într-un oraș în plin război după ce pretutindeni a sunat stingerea. ea își învelea propriul trup ca o haină veche ce pocnea în fiecare zi în altă parte de atâta purtat. ea încerca să-si ascundă trupul gândurile firul de
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
o clipă aceeași spaimă ani de-a rândul că avea să-l piardă - acum se ridicase în sfârșit și plecase ca un copil cu cheia de gât să caute hăul și pustia în spatele altei porți. ea stătea dreaptă ca un felinar în plină alarmă noaptea îi cădea pe piele ca un giulgiu cu monogramă - să fi fost chiar inițialele ei? auzea mașina foarte aproape lovind în plin. n-am să uit nici în seara asta. atunci căutam fără să vreau să
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
nu și de oameni -, pios voi săruta! Sfințească-se umbra și gloria, mărirea ta! Veniți, veniți de luați de la mine scutecele Domnului Înmiresmate: nuci, roșcove, acadele și mere - pelinci dezrobite de vremea iernării. Lumânări de-ntuneric vor arde În mine, felinare de purpură-n pârg de crăiasă! În sobă voi arde biciușca trădării, pe blană de urs tinerețe voi soarbe! Pe o rază de soare, pe o noapte de lună fii minunea sfiirii, duhul bun În faptură. Cumplitul Îngheț se preface
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
transcrise în vers rimat, o raritate la poet, adept al versului liber, cu muzicale fluide. Cele ce se văd pe ecran sunt întâmplări de jurnal, scufundarea Titanicului, războiul cu burii, emoția spectatorului era intensă, obișnuința nu se instalase: "Ieșim cu felinarele în stradă,/ lacrimi ne curg într-una pe față./ Nimeni nu vorbește pe drum./ Florile salcâmului sunt stele de ghiață." Când adolescentul ia cunoștință de marea pictură a lumii, nu se oprește la Rafael Sanzio, la Da Vinci, alegerea îi
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
luna a șaptea în arcul de tămâie și iască pe care-l îmbrac într-o continuă veghere urcând piramide de spaime și fiere mâinile mele lehuze retrase-n pierzanii vor cădea pe hârtie ca pe ugere stranii. Suirea scrum în felinar cu pernuțele degetelor ating sticla afumată parcă de-o veșnicie încă se mai văd pe ea amprentele tatălui ca o goliciune transfigurată și vie aceleași pâlpâiri ca niște respirări de pe urmă ca viața dintr-o oală spartă și legată cu
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
și deznădejde cuvintele dau bună dimineața scamatorilor ordinari ce transformă vinul liturgic în tinctură de vis spălându-i pe față pe dracii împielițați goniți de tămâie în dreptul ușii de la intrarea în iad se adâncește o matahală de umbră purtând două felinare în loc de ochi ceva mai la dreapta spre scara lui Iacob se cațără plămânii mei tatuați cu nicotină se hârjonesc ca niște pui de veveriță și gândurile încep să aibă formă s-au coagulat într-o rânduială atomică fac duș cu
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
luat de-acolo solo Să-l coase pe ici, pe colo" Jumuleală de zile mari, numai că în prologul ei rămăsesem cu pleoapele unui ochi umflate, lipite cu clei, de mă scărpinam întruna: - Ce făcuși, Gică? }i-a stins un felinar, te-a băgat în camuflaj! - Da' și eu i-am cărat câteva șpițuri la gioale, pân-ai venit să-l bubui. - Ai încasat-o de fraier. Fii atent ce-ți zic, bagă la minte. Tu ești înalt și ai alonjă
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
dea jos de pe capră când trebuie, să aibă grijă de cai și mai ales să tragă coviltirul trăsurii când boierul, la pădurea din Băneasa sau Cernica, avea ceva de discutat, mai în secret, cu vreo doamnă de rang sau de felinar, ambele hotărâte să se sacrifice pe același altar. După o noapte de chef, zdrăngănită de dans și igrasiată de băutură, câte una din ele, despărțită de belfer, mai adormea în trăsură. Respectuos, Spilka lăsa caii la pas, să nu-i
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Trebuie să Înțelegem că una este a sufla În lumânare, cum mai facem azi de ziua cuiva ori prin biserici și a sufla În luminare este alta, adică poate să se refere la sursa luminii În general: flacără de lampă, felinar, lemn, gaz aerian, lumânare etc. În Scrisoarea I este vorba despre lampă, și vom arăta de ce. Mai Întâi, Însă, să ne aducem aminte de atmosfera din poezia Noaptea (1871, cu 10 ani Înainte). Edițiile curente, de astăzi, au: Lumânarea-i
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
forță și suferință, prin neliniște și zbaterea de a se adapta. Istorisirile se nasc unele din altele, stând mărturie despre căutarea continuă a unui rost. După cum orbul Minas colindă noapte de noapte străduțele prăfuite ale Focșaniului, ținând În mână un felinar pentru a le lumina altora calea, fiecare poveste luminează un sens care nu lasă lumea să se scufunde În Întunericul uitării, fiindcă, pentru oamenii acestei cărți, nu punctul terminus al călătoriei lor prin lume și prin viață este important, ci
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]