38 matches
-
dalmatica. Diaconul se învesmântează, rostind scurte versete biblice. Preotul își binecuvintează și vesmintele proprii, si se învesmântează, rostind și el versete biblice. Astfel, își ia stiharul, epitrahilul, mânecuțele, brâul, si felonul. Dacă e demnitar, preotul își ia și epigonațiul pe sub felon și, eventual, crucea pectorala. În cazul în care e de a face cu un episcop, acesta își pune și omoforul și, eventual, un sacos în loc de felon. Slujitorii își spală mâinile, rostind a doua parte a psalmului psalmul 25, incepand cu
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
epitrahilul, mânecuțele, brâul, si felonul. Dacă e demnitar, preotul își ia și epigonațiul pe sub felon și, eventual, crucea pectorala. În cazul în care e de a face cu un episcop, acesta își pune și omoforul și, eventual, un sacos în loc de felon. Slujitorii își spală mâinile, rostind a doua parte a psalmului psalmul 25, incepand cu versetul: « Spăla-voi între cele nevinovate mâinile mele, și voi înconjura altarul tău. » Apoi se duc la proscomidiar, o măsuță, uneori tocmai scobita în perete, în
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
coasei este incomodă puținii supraviețuitori au fost închiși în rezervații cele mai multe dintre posesiunile sale sunt imaginare dar pot fi furate această teză absurdă nu a fost dezvăluită telespectatorului imediat în toate riturile răsăritene în afară de cel bizantin capa a înlocuit definitiv felonul vechi alții susțin că bătălia înseamnă doar respingerea unui raid și nu a fost un eveniment marcant de altfel capitala este centrul religios al țării precum și un centru important al întregului cult budist produsele rezultate din agricultură sunt comercializate în
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
parte. Apoi urmează rugăciunea trisagiului și trisagiul, un ultim prochimen, apostolul, evanghelia, predica și ectenia stăruitoare. Aici ne vom ocupa amănunțit de liturghia cuvântului împletită cu tipicele. Proestosul, preot sau episcop, îmbrăcat cu toate veșmintele - stihar, patrafir, brâu, mânecuțe și felon - tămâiază presbiteriul, icoanele și poporul, până în nartex și până la ușa locașului de cult. Tămâind rostește psalmul 51. Duminica, la greci și în Ardeal, această tămâiere se face în timpul doxologiei mari de la sfârșitul utreniei, căci în aceste părți utrenia precede liturghia
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
o icoană a Maicii Domnului pe pânză pictată de Ierodiaconul Ierotei la anul 1772; - o dveră (tablou) de stofă brodată în stil bizantin din secolul al XVIII-lea cu broderie cu fir de argint în relief cu elemente florale; - un felon și un epitrahil confecționate din stofă de epocă la sfârșitul secolului al XIX-lea; - sfinte acoperăminte pentru disc si potir, tot din secolul al XIX-lea; - două pomelnice pe lemn ale ctitorilor din secolul al XIX-lea; - un set de
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
împreună cu țăranii, animalele și atelajele proprii domeniului. Dreptul feudal francez stipula că nobilul (seniorul) feudal conducea așa cum dorea treburile domeniului său, exercitând funcții militare, administrative, judecătorești, atâta timp cât își îndeplinea obligațiile feudale față de suzeran. Trădarea suzeranului, felonia, însemna anularea contractului feudal, felonul fiind pedepsit cu moartea. În aceste condiții, este evident că seniorul feudal era un exploatator fără scrupule, deoarece nimic nu-i limita puterea. Cea mai grea condiție o aveau servii ("les serfs"), țărani cu un statut juridic aparte, al căror
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
slavonești și grecești, cărora li se adaugă 91 manuscrise din diferite epoci și în diferite limbi. Dintre odoare e suficient să amintim icoana Deisis din secolul al XVI-lea, o adevărată capodoperă a școlii medievale românești de pictură pe lemn, Felonul Sfântului Ion Gură de Aur, atribuit stilistic broderiei moldovenești din secolele XV-XVI și marele Epitaf din veacul al XVIII-lea ce reprezintă Plângerea și punerea în mormânt a lui Iisus. O piesă cu totul deosebită, ce reține atenția nu atât
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
galbenă cu câte trei crengi, trei cruci, un potir de sticlă, un disc de argint, o stea suflată cu aur, un antimis din 1839, trei icoane, un sfeșnic pe proscomidiar și o scatulă pentru comunicat. La capitolul veșminte aflăm trei feloane de mătase, din care două negre, două stihare albe, două perne de mătase, două patrafire, două fețe de masă pentru altar, doi prapori de păr și două ștergare. Sunt însemnate în același inventar și următoarele cărți: o Evanghelie (de România
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
XVI-lea, ambele predate muzeului bisericesc, precum și un Evangheliar în limba slavonă din secolul al XVI-lea, dăruit Bisericii Cuvioasa Parascheva, azi dispărută. Pe lângă acestea, în altar se află o serie de obiecte de cult precum un epitaf (1763), un felon, un antimis sârbesc (1708), un tetraevanghel și o evanghelie în limba română (1762). Lângă ruinele bisericii construite la sfârșitul secolului al XIV-lea au fost descoperite vestigiile unei alte construcții, despre care arheologul Florin Hău a presupus că a avut
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
fost ""cumpărat de Constantin Roșca mare vornic și l-au ferecat fratele său Ghoerghe vistiernic și Vasilie mare armaș și l-au dat sfintei mănăstiri din Solca"", o candelă de argint cu inscripția ""Vartolomei, arhimandrit din Solca 1772"", precum și un felon de culoare cărămizie, împodobit cu numeroase icoane, cruci și ornamente de fir de aur și argint și având o inscripție în limba slavonă (""Acest felon l-a făcut binecinstitorul Domn Io Ștefan Voievod pentru sufletul său și al părinților și
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
din Solca"", o candelă de argint cu inscripția ""Vartolomei, arhimandrit din Solca 1772"", precum și un felon de culoare cărămizie, împodobit cu numeroase icoane, cruci și ornamente de fir de aur și argint și având o inscripție în limba slavonă (""Acest felon l-a făcut binecinstitorul Domn Io Ștefan Voievod pentru sufletul său și al părinților și al copiiilor săi în anul 7122 (1614) martie 18""). La Mănăstirea Sucevița se află două feloane de atlas roșu și cu aceeași inscripție ca și
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
argint și având o inscripție în limba slavonă (""Acest felon l-a făcut binecinstitorul Domn Io Ștefan Voievod pentru sufletul său și al părinților și al copiiilor săi în anul 7122 (1614) martie 18""). La Mănăstirea Sucevița se află două feloane de atlas roșu și cu aceeași inscripție ca și cel de la Putna, un stihar diaconesc din atlas roșu și un tetraevanghel slavon cu următoarea însemnare: ""Această sfântă evanghelie este a mănăstirii Solca să (se) știe. Varlam, egumen Solca"". La Mănăstirea
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
Prohodul Domnului. Slujba se încheie cu procesiunea de înconjurare a bisericii, care simbolizează înmormantarea Domnului. Pe la ora stabilită spre seară se bate toaca îndelung, paracliserul trage apoi clopotele. Credincioșii se adună în biserică iar preotul se îmbracă în epitrahil și felon. Esste tămâiată întreaga biserică și se începe slujba utreniei Sambetei celei Mari. Se face slujba utreniei duminicilor până la "Dumnezeu este Domnul..." . Apoi se adaugă troparele din Triod. Și sfârșindu-se troparele de cântat sau citit credincioșii aprind lumânări din ceară
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]