69 matches
-
colaborarea la foile umoristice ale vremii. În 1873, la „Ghimpele”, el susține rubricile „Varietăți” și „Una-alta”. Este după aceea girant responsabil la „Alegătorul liber” și corector la „Unirea democratică”, unde e prezent, însă fără semnătură, la rubricile „Diverse” și „Felurimi”. În 1877, scoate revista umoristică „Claponul” (făcând să apară, în 1878, și un „Calendar al Claponului”) și publică în „Albina Carpaților”. Colaborări nesemnate mai are la „Telegraful” (în cadrul rubricii de „Curiozități”) și la „Bobârnacul”. Împreună cu Fr. Damé, dirijează efemera foaie
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
toate organele vorbirii și le au întregi, desăvârșite și sănătoase, acolo acest fel de glăsuire cu 9 nu este socotit decât ca un lefet sau o greșală a naturii; un acest fel de om ce pronunțiază așa trebuie să aibă felurimi de adjective spre batjocură, precum peltic, gângav și altele. Cum poți dumneata să gândești că poate nația noastră să se 'nobileze prin lefeturile și greșalele naturii? ["ÎN DISCURSUL ȚINUT LA l MAI... "] 2264 În discursul ținut la 1 mai în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
an, iar ai noștri doar 12 conform Regulamentului Organic (cel puțin așa era stabilit formal), primii trăiesc totuși mai bine. Explicația: niciunuia dintre ceilalți "nu-i lipsește din auzul urechii, de cum se naște și până moare, cuvintele: ado bani! cu felurimi de mijloace prefăcute, în auzire numai drepte" (Golescu, 1963: 50). Altfel spus, impozite aberante, plătite doar de cei săraci, nedreptate, împilare, lipsă de cultură și educație. Toate acestea pe fondul unei conduceri despotice, lipsită complet de grija pentru cei conduși
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
UNIREA DEMOCRATICĂ, cotidian apărut la București între 2 noiembrie 1876 și 16 august 1877. Corector al acestei gazete liberale a fost I.L. Caragiale. Unele articole politice, dar mai ales notele și anecdotele nesemnate de la rubrica „Felurimi” sunt redactate de el. Rubrica „Bibliografie” include anunțuri despre cărți recent apărute, însoțite de prezentări sumare și de condițiile sau înlesnirile acordate la cumpărare. La „Foișoara” ziarului Șt. C. Michăilescu semnează, cu pseudonimul Stemil, textele Condeie dăscălești și Condeie teatrale
UNIREA DEMOCRATICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
volumul lui Ion Ghica Scrisori către V. Alecsandri, recent apărut, legenda populară Ion Istețul și povestea Popa care știa prea multă carte, comunicate de V.A. Urechia, precum și o lungă narațiune ce evocă episoade petrecute în războiul de la 1877. Rubricile „Felurimi” și „Întâmplările zilei” conțin informații despre evenimente mondene - balul Curții, baluri mascate, decernări de medalii -, spectacole teatrale, concerte, congresul vorbitorilor de volapük, mersul bolii lui Mihai Eminescu (buletine medicale preluate după „Curierul român” din Botoșani). „Cronica teatrală” este susținută de
UNIREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290349_a_291678]
-
pe scrisori, este că s-a stins (sau a fost asasinat) în închisoare. V. era cunoscut pentru îndemânarea cu care improviza, pentru fantezia și trăirile sale repezi și aprinse. Gheorghe Peșacov, admiratorul său, susține că V. scria versuri „amestecate cu felurimi de limbi carii le știa, cu grecește, cu turcește, cu franțuzește și altele, pre carii le-am văzut în diferite locuri de persoane mari cetindu-se, cinstindu-se și țiindu-se ca la niște monumenturi foarte scumpe și rarnice”. Mare parte din
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
spunea Heliade) era însă cunoscut datorită circulației orale a multora din versurile lui. Din acest „Anacreon românesc” Heliade cita, în introducerea gramaticii de la 1828, Primăvara Amorului, iar Vasilie Popp, în prefața la Psaltirea lui Ion Prale, vorbea „de mulțime și felurimi de poeme ale sale vrednice de a vedea lumina”. La acea dată V. era considerat sufletul vieții literare din epocă. Un volum, Poezii alese, îi apare în 1830. Când în 1833 se întemeiază Societatea Filarmonică, propunându-și înființarea unui teatru
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
până la scrierile cuviosului Siluan ori de la predicile părintelui Cleopa până la mărturiile arhimandritului Andrei Scrima străbați, într-un anumit fel, aceeași albie. Pentru ortodocșii aflați cu un pas dincolo, alteritatea e o bucurie, iar diferența un permanent mister. În această minunată felurime se cuvin citite și cele mai insolite afirmații ale părintelui, care aduc mărturie despre „înțelepciunea cea de multe feluri” (Efeseni 3, 10) a lui Dumnezeu. Părintele Teofil va rămâne în amintirea celor care l-au iubit acel duhovnic situat mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
necunoscute care aveau să ne ducă, probabil, spre pieire. Am ajuns în preajma prăvăliei lui Iov înainte de ceasul fixat, drept care ne-am mai învârtit prin târg, nu înainte de a arunca un ochi spre palatul exarhului, mirându-ne de belșugul și de felurimea mărfurilor. În timp ce mă simțeam în al nouălea cer, Gundo se plângea necontenit din pricina aglomerației, a mirosurilor și a zarvei. Ne-am cumpărat de-ale gurii cât să umplem desagii goi și am vizitat, ca niște adevărați pelerini, biserica San Vitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
XXIII-lea, de conciliul Vatican al II-lea. DE LA O RADICALITATE DE OCHII LUMII LA O PROFEȚIE TRĂITĂ Până aici, folosindu-ne de indicațiile magisteriului papei Francisc, am insistat pe sorgintea profetică a vieții consacrate în toate formele sale, în «felurimea darurilor sale», cum se exprimă Conciliul. Pe lângă toate acestea trebuie să ținem seama de inevitabilele, poate chiar doritele schimbări, transformări și maturizări pe care dorința inițială o traversează de-a lungul unei întregi vieți dăruite. Profetul este cel care nu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
zile Tommaso rămase pe gânduri; părea că se lecuise de curiozitatea și dorința de a se cufunda în paginile cărților spre mângâiere și iluminare. Se preumbla în ceasurile libere, privea în jurul său oprindu-se asupra celor mai mici amănunte: observa felurimea ierburilor, a arbuștilor, a plantelor, a micilor animale ce se ascundeau în tufișurile și ungherele grădinii mânăstirii. Natura era o carte imensă, mult mai grăitoare decât paginile cărților, dar nu era ușor de priceput acel limbaj al culorilor și al
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
rămân, în final, la fel de necunoscute ca și în debutul operei, dau dreptate acelor exegeți care consideră că anumite cânturi sunt prea elaborate, uneori chiar stufoase. Intenția, chiar vanitatea lui Boiardo, este de a-i uimi pe ascultători prin bogăția și felurimea intrigilor, atrăgându-i în aventurile cele mai ciudate. Dar concepțiile cele mai originale, situațiile cele mai interesante cedează tocmai când ating punctul culminant; te afli într-o lume fantastică, și te trezești deodată într-una vulgară, Angelica se transformă într-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cântare frumoasă, se aseamănă cu un ospăț duhovnicesc, căci „Ce este mai plăcut decât această desfătare? Căci și cu psalmi ne desfătăm, și cu rugăciuni ne răcorim, și cu lecturi ne hrănim. Într-adevăr, după cum unii comeseni sunt desfătați de felurimea mâncărulor, tot așa sufletele noastre se îmbogățesc printr-o lectură felurită și prin cântarea imnelor”. În viziunea nicetană, cântarea în biserică este simbolul credinței, al evlaviei și al iubirii față de Dumnezeu, dar și un îndemn la iubirea semenilor. Pentru ca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
superior celor mulți și diferiți. Dar trebuie știut și aceasta, că dacă lumea s-ar fi făcut de către mulți, ar avea și mișcările deosebite și neasemănătoare. Căci depinzând de mulți făcători ar avea și mișcările deosebite. Și în 17 această felurime, cum s-a spus mai înainte, s-ar arăta iarăși o dezordine și un haos. Pentru că nici o corabie cârmuită de mulți nu va pluti drept, dacă nu i-ar ține cârma un singur cârmaci 16. Și nici lira lovită de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
latente ori ascunse pentru ca astfel forța lui nucleară să înlesnească pătrunderea în lumi originare; mai mult încă, să introducă în mister, în lumi născânde, embrionare, în ceea ce Ion Barbu numea increatul cosmic. Dacă admitem că poezia e un fenomen hipercomplex, felurime de agregări și convergențe, de conotații asigurând transcendența, admitem implicit că ea e, totodată, o imensă succesiune de re-începuturi. Actul demiurgic, tensiunea în care se așază poetul având în minte un punct de mirum îmbietor, punct care se îndepărtează perpetuu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
vă iubiți unii pe alții cum v-am iubit eu pe voi!" Aceasta este Marea Lucrare. Lucrarea înafară se face cu ajutorul celei lăuntrice, extrasă într-o cascadă a Dumnezeirii, care curge în lume și, curgînd, se îmbracă în multitudine, în felurime, implicînd penumbra deosebirii, măcar într-un gînd. Dar și asta înseamnă să faci voia lui Unu pur, neatins de nici o deosebire. Astfel devii fiu iubit, în care Tatăl este iubit și te simți ca la sînul Său. Căuta-voi Adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
neînțelegeri le sale cu soția se datorează intervențiilor cotidiene ale soacrei. Mu ta rea acesteia în casa lor a avut drept efect spargerea familiei. „Dă când au venit această făr de lege femee, eu cu dânsa urât am petrecut, făcând felurimi de diavolii, au dat farmece“, susține bărbatul, acu zând-o chiar că a vrut să-l scoa tă din minți cu tot felul de poțiuni magice vărsate în mâncare. Gheorghe hangiul pretinde că motivul neîmpăcării sale cu soția îl constituie tatăl
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Caragiale, putem vorbi de un comic al cotidianului parodiat, care mizează pe "întregul sistem de fenomene extraliterare convertibile într-un univers artistic sau cu destinație artistică"257. De aceea, de la improvizațiile cu Mitică, personaj central (dar și alte nimicuri, mofturi felurimi), ale căror poante condensate esențializează metehne ale mentalului nostru colectiv, până la narațiuni mai ample cu substrat polemic, în varianta basmelor parodice sau a Cronicilor (sentimentală, fantezistă, fantastică), Caragiale se exersează în identificarea și diagnosticarea reflexelor deviant-rizibile ale unei lumi răsturnate
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ale caragialismului. Consecința idealului de esențializare și concentrare maximă a fost concretizată la Caragiale în preferința pentru formulele literare de mici și foarte mici dimensiuni, de la cele specifice nuvelei și schiței, la șiragurile de fragmente în zig-zag, la "mofturi", "gogoși", "felurimi" etc. Gustul pentru astfel de formule ale conciziei s-a păstrat, așa cum vom vedea în capitolul respectiv, și la descendenții din rândurile "Școlii de la Târgoviște". În privința scriitorilor din generația '80, majoritatea criticilor au remarcat efortul acestora de a resuscita formele
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
firesc derivată din nevoia de fărâmițare pentru o cunoaștere a întregului prin parte, a "infinitului mare" prin "infinitul mic", în termenii lui Caragiale din Câteva păreri. Preferința pentru genul scurt și foarte scurt, de la schițe și "momente", la comprimatele Cronici, Felurimi, Instantanee, Gogoși, Zig-Zag-uri, Anecdote, etc., formând "o singură carte mozaic"11, este la Caragiale o ilustrare a unui "fragmentarism avant la lettre"12. Observația îi aparține chiar lui Mircea Horia Simionescu, cel care prefațează și selectează textele din volumul I. L
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cineva cu înlesnire" (Aaron, 1839, p. 22). Însă nu e vorba despre o simplă continuitate etnică (în speță, romană), ci despre o continuitate multidimensională, de ordin nominal, lingvistic și cultural: "Acești lăcuitori romani, cu toate că până târziu au fost supuși la felurimi de nații barbare, nu s-au clătit din Dacia patria lor, până când scăpând de tot jugul strein, se norociră însfârșit a-și dobândi slobozenia lor cea dorită. Cu adevărat prin amestecarea cu atâtea nații barbare ce au stăruit pe pământul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
actorilor noștri, vor sfărâma toate piedicile în calea noastră. Când vom fi dat lovitura noastră de stat, vom spune poporului: Totul mergea grozav de prost, toți au suferit mai mult decât puteau răbda. Noi nimicim cauzele suferințelor voastre, naționalitățile, frontierele, felurimea monedelor. Bineînțeles sunteți liberi să ne jurați credință, dar nu puteți să faceți acest lucru pe bună dreptate, dacă l-ați face înainte de a proba ceea ce vă dăm noi?... Atunci ei ne vor slăvi și ne vor purta în triumf
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
canonic, Editura Curtea Veche, București, 2011. Exprimând justa receptivitate pentru Eminescu a românilor, copleșitoare și în trecut și astăzi, G. Călinescu, hotărându-l poet național, l-a fixat în ipostaza de canon, mai exact de normă axiologică în lirica românească. Felurimea expresiei lirice a multor veacuri s-a concentrat, la Eminescu, în una din expresiile absolutului. De aici senzația de aer tare de înălțimi, care arde plămânii sensibili ai gândirii, senzație pe care o descoperim și în poezia lui Ion Barbu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cineva cu înlesnire" (Aaron, 1839, p. 22). Însă nu e vorba despre o simplă continuitate etnică (în speță, romană), ci despre o continuitate multidimensională, de ordin nominal, lingvistic și cultural: "Acești lăcuitori romani, cu toate că până târziu au fost supuși la felurimi de nații barbare, nu s-au clătit din Dacia patria lor, până când scăpând de tot jugul strein, se norociră însfârșit a-și dobândi slobozenia lor cea dorită. Cu adevărat prin amestecarea cu atâtea nații barbare ce au stăruit pe pământul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
câștig, obținut din privirea laolaltă a romanelor din umbră, echivalează esteticește cu un mare roman izbutit; pentru că mai întâi plăcerea mijlocită de aspectul variat este de natura aceleia pe care ne-o dă contemplarea vieții înseși, iar apoi pentru că 61 felurimea operelor ne conduce în aceeași structură intimă de autor, din care au ieșit romanele de primul ordin.” 1 În 1967 („Tomis”, iunie, 1967Ă Vladimir Streinu revine asupra ideii de varietate romanescă, nuanțând-o: „...de la formula realistă la formula psihologică, de la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]