KorAP: Find »[drukola/base=femeiesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...43 >

1,059 matches

Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614

Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1161 din 06 martie 2014 Toate Articolele Autorului EXPOZIȚIE DE PORT POPULAR Ciupagul din Clisura Dunării Varvară Magdalena Măneanu, muzeograf În colecțiile muzeului în perioada 1965-1978*, au intrat un numar de 31 de cămăși femeiești scurte( ciupage, spăcele) din Clisura Dunării-Microzona Orșova. Acestea sunt de la mijlocul secolului XX. Cele mai multe provin din sate care azi nu mai există sau care parțial au fost strămutate, aspect care le conferă pe langă valoarea estetică, una documentară-deosebită. Cele mai multe dintre

EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542

reflectând civilizația acestor așezări, păstrate azi în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier. Cele mai multe artefacte sunt din domeniului portului popular 5. Totuși, acum în colecțiile muzeului așezările din Clisura Dunării sunt inegal reprezentate din punct de vedere. Colecția de cămăși femeiești, fără poale, din Clisura Dunării are un număr de 31 de piese, intrate în colecțiile muzeului în perioada 1965-1978. După cum arăta Paul Petrescu”În special costumul de sărbătoare a suferit numeroase modificări6caracteristici pe care le găsim și la piesele din

COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
tunică, poncio. Din același areal al Banatului provin (P. 1407)-Teregova și (P. 2498)- Sasca Montană ca și P.1369 de proveniență necunoscută, dar pe care după aspect o încadrăm în această zonă. Continuând studiul început al colecției de cămășii femeiești fără poale, aflate în patrimoniul Muzeului Regiunii Porților de Fier13, am realizat o nouă etapă: studiul și catalogul cămășilor femeiești din Clisura Dunării(vezi ANEXA I). Acesta alături de alte studii privind portul din Clisura Dunării și Banatul Montan vor lărgi

COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
de proveniență necunoscută, dar pe care după aspect o încadrăm în această zonă. Continuând studiul început al colecției de cămășii femeiești fără poale, aflate în patrimoniul Muzeului Regiunii Porților de Fier13, am realizat o nouă etapă: studiul și catalogul cămășilor femeiești din Clisura Dunării(vezi ANEXA I). Acesta alături de alte studii privind portul din Clisura Dunării și Banatul Montan vor lărgi cunoașterea acestui domeniu atât de complex. ***Articol apărut în formă extinsă în volumul de studii și articole Drobeta, seria Etnografie

COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_port_popu_varvara_magdalena_maneanu_1367929288.html [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857

petrece acolo, zice judecătorul, în fiecare joie se poate considera ca apogeu al obscenității: „Ce mult se iubeau în camera asta plăcută, plină de veselie, cu toată splendoarea ei cam ofilită. (...) Leon gusta pentru întâia oară nespusa delicatețe a podoabelor femeiești. Nu întânlise niciodată asemenea farmec în vorbire, atâta sobrietate în îmbrăcăminte, asemenea atitudini de porumbiță somnoroasă. Îi admira exaltarea sufletului și dantelele fustei. De altfel nu era o femeie de lume și o femeie măritată, cu un cuvânt, o adevărată

DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1447488561.html [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064

sfatul și șopti pierită folosind cu dibăcie regulile conversaționale specifice: - Buna mea prietenă, dar cum oare aș putea eu să fac o baie, sau chiar să dau de o toaletă, căci iată, mă cam încearcă unele nevoi, de-ale noastre, femeiești... Era îngrozită deoarece pe pulpe i se scurgea „vârtutea” ducelui. Micuța contesă o privi speriată ca de moarte și-i spuse, sincer îngrijorată: - Sărmană ființă fără minte, cum adică, să te speli!? Cu apă!? Păi, tu nu știi că din cauza

STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891

a fost invitat și sculptorul Constantin Brâncuși, care nu s-a sfiit să vină în vesminte populare românești , foarte mândru de ele. Matisse avea să fie încântat de culorile țesăturilor românești, deosebit de expresive. Ulterior el impresionat și de frumusețea cămășii femeiești din portul popular românesc, i-a dedicat acesteia o lucrare în semn de mare prețuire, intitulată Ia românească. Cămașă,piesa de bază a costumului popular românesc, este din pânză albă. Piesele mai vechi, de lucru, sunt țesute din cânepă și

CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
fi întâlnit și registrul unic, numit tablă. Pieptul cămășii, format din două foi, este de asemenea Piesele sunt de la începutul secolului XX și prima jumătate a secolului XX . Este important de menționat că azi funcționează un atelier de confecționat cămăși femeiești la Ponoare- Oana Pârvan. Cămășile lucrate aici deși s-au îndepărtat de cromatică întâlnită la piese mai vechi cele de 1900, o cromatică sobra unde predomina negrul-alb, reiau motive decorative pa care le întîlnim la exemplare mai vechi. *Expoziție realizată

CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064

rămas uimit de ușurința cu care creiona și felul în care țesea din creion florile de pe așa-zisa pânză de in, ce o puteai observa pe hârtia pe care mi-o întinsese să văd: nu vreau să desenez prostii, cele femeiești nu difereau prea mult. Pantalonii pe care îi purtam erau albi și drepți. Era o îmbrăcăminte foarte lejeră. R: Dar la brâu cu ce vă încingeați? M.V.: La brâu ne prindeam betea (corect: beteală), care era din catifea neagră, cusută

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347

metopele și basoreliefurile de la Adamclisi, era alcătuită dintr-o cămașă de pînză încrețita la gît, de o formă purtată pînă azi în Moldova, peste care este încinsă de la brîu în jos o bucată de țesătura asemeni catrinței. Ținută vestimentară populară femeiasca este compusă din cămașă, poale și piesă care acoperă de la brâu în jos care se diferențiază de la o regiune la alta. Ea poartă mai multe denumiri în concordanță cu zona geografică ”catrința”, ”vâlnic”, ”fota” și ”opreg”. Catrințele Peste poale, în

STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
În Maramureș catrințele sunt țesute din lână, pe fond negru cu dungi orizontale gri (în antichitate) roșii sau portocalii (actual) . În încălțări atât femeiele cât și bărbații purtau șosete groase de lâna numite călțuni, încălțămintea tradițională fiind opincile. Portul popular femeiesc din zona Muscel se caracterizează în primul rând printr-o unitate desăvârșită, fiind cunoscut și sub numele de „portul românesc cu fota”. Elementele constitutive: fota , iia, marama, ștergarul, betele, etc., (așa cum este costumul în care sunt îmbrăcată eu acum!) În ceea ce privește

STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
occidentală și orientala ce și-au adus aportul în modernizarea costumului de curte și boieresc, în perioada evului mediu. Pentru că cercetări demne de luat în seamă vorbesc de Maramureșul istoric (dacic) se poate face un studiu comparativ al costumului popular - femeiesc și bărbătesc - al acestui ținut cu celelalte costume din provinciile românești, raportate la costumele reprezentate pe monumentele antice amintite. Zona maramureșeana -azi - se constituie într-un spațiu al populațiilor mixte, prin urmare și al întâlnirii dintre diferite datini, obiceiuri și

STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
aspecte ale creației populare materiale și spirituale, inclusiv și în domeniul costumului, poartă amprenta structurii demografice a zonei etnografice concrete. Aceste mici deosebiri se referă la croiala, ornamentica, culoarea unor detalii din structura costumului.nsamblul costumului bărbătesc comparativ cu cel femeiesc conține mai putine variante tipologice și este decorat mai redus. Pentru iarnă atât bărbații cât și femeile aveau șube, sumane sau cojoace aproape identice. Voi prezenta pe scurt, elemente vestimentare comune, nelipsite în anotimpurile reci, purtat atât de femei cât

STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
cojoace aproape identice. Voi prezenta pe scurt, elemente vestimentare comune, nelipsite în anotimpurile reci, purtat atât de femei cât și bărbați în toate regiunile: Pieptarele și cojoacele În general, pieptarul, laibărul, bonda, guba și sumanul, fiind elemente comune atât portului femeiesc cât și celui bărbătesc, nu prezintă diferențe semnificative, de aceea voi insistă asupra acestora doar în măsura în care reflectă anumite variații.De pildă, în Maramureș: pieptarul este scurt până la brâu, din piele, căptușit cu blană (chiar și cel din timpul verii), fiind

STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
Corola-blog/BlogPost/380920_a_382249

sponsor care să suporte atunci, costul foarte ridicat, al acestei operații! Prin trecerea timpului, cele două sexe s-au maturizat, începând între ele, o luptă internă dură, pentru supremație, în corpul care părea, prea strâmt: Câștigau pe rând, când sexul femeiesc, când bărbătesc: Datorită acestei permanente lupte interne, tensiunea ei arterială era foarte mare: Avusese și un infarct, din care scăpase cu mult nororc, pentru că, doamna Maria, chemase atunci urgent ambulanța, care a sosit la timp! Se retrăsese în singurătate aici

ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A TREIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1461640027.html [Corola-blog/BlogPost/380920_a_382249]
Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363

Sf. Gheorghe - Mirăuți din Suceava, la Mănăstirea Probota, la Biserica Sf. Nicolae - construită la Bălinești de logofătul Nicolae Tăutul - au îmbogățit colecția de textile arheologice ale muzeului sucevean. Colecția de textile arheologice este foarte complexă, fiind vorba de veșminte bărbătești, femeiești și veșminte pentru copii, îmbrăcăminte pentru laici, dar și vestimentație clericală. Restaurarea textilă, o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste piese textile au fost restaurate în Laboratorul zonal de conservare-restaurare, laborator în cadrul căruia funcționează atelierul de restaurare

COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_textile_arheologice_a_muzeului_bucovinei.html [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
Corola-blog/BlogPost/339526_a_340855

Pentru că nu avea parte de copii, bătrânul rege Asvapati din Madras s-a legat să trăiască în asceza ani de-a rândul, săvârșind de nenumărate ori jertfă focului (agnihotra), împreună cu rugăciunea savitri. “Savitri” este la Indieni soarele, închipuit că zeitate femeiasca. “Soarele este la noi masculin; deși este puțin ciudat în românește, i-am păstrat genul acesta indic și se va vedea din povestire, că altfel nu puteam face” , ne spune Gh. Bogdan Duică, traducătorul povestirii. În pantheonul vedic există o

Mirela Teodorescu: SAVITRI – Povestire din Mahabharata. Recenzie by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-savitri-povestire-din-mahabharata/ [Corola-blog/BlogPost/339526_a_340855]
Corola-blog/BlogPost/348416_a_349745

se mulțumește cu firimituri de amor incert, nesigur și neîmpărtășit. Ea va vedea în partenerul efemer același rebel vânător în căutare de ceva nou ca și „ex”-ul, cu un creier micșorat de hormonii ce dau năvală în fața unui trup femeiesc, dar în esență cu aceeași animalitate lipsită de inhibiții. La capătul opus, aș putea spune că se mai întâmplă și așa-zisele abateri de la regulă, excepții, pe care le putem numi cu ușurință minuni. Bărbați care au avut neșansa de

BĂRBAŢII ŞI FEMEILE DIN SOCIETATEA DE AZI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/Barbatii_si_femeile_din_societatea_de_cristea_aurora_1342350383.html [Corola-blog/BlogPost/348416_a_349745]
Corola-blog/BlogPost/349924_a_351253

valuri cu amoru-i nestins, Prin tăcerea din unde nostalgi-s resemnate, În nisipul lui cosmic vânt de stele a nins. Luna-n seară respiră gheața-n gerul grotesc, Iar sudoarea-i de sticlă între lumi ancestrale, Lentă ceața înoată în sublim femeiesc, Umblă-n valuri desculță cu simțiri născătoare, Trupuri uită-nghețarea, în statui clipe zbor, Vers cu chipuri încântă, marș pe muzica iernii, În adânc clocotind viscoliri se strecor Și în zori curg urări renăscute-n vecernii, Aripi cresc din trecut în

AN DE AN UN COLIND de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1451761301.html [Corola-blog/BlogPost/349924_a_351253]
Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030

Publicat în: Ediția nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU COLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘĂ FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI Analiza structurii colecției de cămăși femeiești fără poale(ciupage) provenite din partea de sud a județului Mehedinți și păstrate la Muzeul Regiunii Porților de Fier evidențiază același dezechilibrul(întâlnit și în cazul reprezentării celorlalte zone ale Mehedințiului), între numărul de artefacte din anumite așezări și reprezentarea subzonei

VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
între numărul de artefacte din anumite așezări și reprezentarea subzonei. Din unele există mai multe exemplare(dar nu suficiente), iar din altele nu există nici o piesă martor în colecțiile muzeului, ceea ce îngreunează tragerea unor concluzii definitive. Trecând în revistă cămășile femeiești fără poale din subzonele: Plaiul Cloșani, Clisura Dunării, Subzona Centrală și de Sud remarcam că această piesă de port femeiesc, cămașă încrețita în jurul gâtului(tipul carpatic), în variată cu mânecă tripartită(tipul inițial, cel arhaic apărut ca urmare al unor

VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
din altele nu există nici o piesă martor în colecțiile muzeului, ceea ce îngreunează tragerea unor concluzii definitive. Trecând în revistă cămășile femeiești fără poale din subzonele: Plaiul Cloșani, Clisura Dunării, Subzona Centrală și de Sud remarcam că această piesă de port femeiesc, cămașă încrețita în jurul gâtului(tipul carpatic), în variată cu mânecă tripartită(tipul inițial, cel arhaic apărut ca urmare al unor necesități impuse de croi, cănd încrețul avea rol funcțional în primul rând) este prezentă în toate aceste subzone etnografie,( avem

VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
P1133), albastru( P1299, P1400, P1153, 2765). În ceea ce privește culoarea albastră a decorului revenim asupra precizării făcute la începutul cercetării noastre asupra ciupagului din Mehedinți. Rămânem la părea că albastrul utilizat la piesele de port popular nu este caracteristică generală a costumului femeiesc mehedințean, dar credem că a fost o culoare la modă la un moment dat(probabil la începutul secolului XX, pana către jumătatea secolului) iar cele mai multe astfel de exemplare, aflate în colecțiile muzeului, s-au păstrat din Zona de Sud, de

VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
altița, pe brațul mânecii, de realizarea decorului cu mărgeluțe policrome, paiete( 12 exemplare) putem concluziona că majoritatea artefactelor păstrate în colecția muzeului au făcut parte din ansambluri vestimentare de sărbătoare. De altfel acest fapt explică că aceste piese de port femeiesc s-au păstrat în stare bună și au putut fi identificate în teren și achiziționate în campaniile din a doua jumătate a sec XX. Materialul avut la dispoziție ne permite sa concluzionam în această fază a cercetării că în Subzona

VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481

hakiarau Moșneagul A ta mâhnire temei n-are! Kiri holi na'i-la zumi! Ea îi femeie! Tu iubești; Voi și jiuvli! Tu piares; Tu porți o dragoste cumplită, Îk pharo kamimos tu phiraves, Statornica, nemărginita. Bi-phirali, bi-gorani. Iar inimile femeiești Thai le jiuvlikane ile Prea înfocat ne îndrăgesc Sobut yaganes amen chailioven Și iar degrabă ne urăsc. Thai sigunes amen nakamen. De-aceasta tu să nu te miri, Kadalatar țuț te na chudis. Că uită-te-n albastrul cer Ka

ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]