125 matches
-
de substanță activă la kilogramul de produs agricol. Zeamă bordoleză 5 (fructe) Zineb 0,6 (produse agroalimentare) Pentru evitarea acumulării de reziduuri trebuie respectate următoarele cerințe: * Produsul de tratat se va alege cu foarte mare rigurozitate, în funcție de momentul aplicării și fenofaza plantei; * Reducerea numărului de tratamente doar la cele strict necesare; * Alternarea produselor aplicate din grupe chimice diferite; * Se vor respecta cu strictețe dozele și concentrația prevăzută la omologare și se vor calcula corect pentru volumul de apă sau suprafața de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
boli, care au un caracter distructiv și care nu pot fi limitate numai prin măsurile agro-fitotehnice. Tratamentele la vița de vie se aplică la avertizare împotriva manei, făinării și a putregaiului, în funcție de biologia agentului patogen, de condițiile climatice și de fenofaza plantelor. Produsele utilizate se aleg în funcție de spectrul de acțiune, gravitatea atacului și fenofaza în care se aplică. Aplicarea produselor trebuie făcută cu discernământ, în ceea ce privește, doza și concentrația și se va avea în vedere să nu se aplice două tratamente succesive
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
prin măsurile agro-fitotehnice. Tratamentele la vița de vie se aplică la avertizare împotriva manei, făinării și a putregaiului, în funcție de biologia agentului patogen, de condițiile climatice și de fenofaza plantelor. Produsele utilizate se aleg în funcție de spectrul de acțiune, gravitatea atacului și fenofaza în care se aplică. Aplicarea produselor trebuie făcută cu discernământ, în ceea ce privește, doza și concentrația și se va avea în vedere să nu se aplice două tratamente succesive cu acelați produs, ceea ce ar determina creșterea rezistenței patogenului. În tabelul 14 este
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
poate fi diminuată sau pierdută. Bolile de nutriție se datoresc carenței sau excesului de macroelemente sau microelemente din substratul nutritiv al plantelor de cultură. Carențele în nutriție pot produce afecțiuni mai mult sau mai puțin grave dacă sunt corelate cu fenofazele sensibile ale plantei și cu condițiile climatice. Excesul de substanțe nutritive poate produce intoxicări ale plantelor urmate de debilitarea lor, fapt ce ușurează instalarea atacului agenților patogeni. Simptomatologia bolilor de nutriție se poate uneori confunda cu cea a bolilor parazitare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Europa în anul 1847 și în țara noastră în anul 1940, apare pe tomate în special în ciclul doi de cultură. În sere sau solarii pierderile pot varia de la 30 % până la compromiterea culturii. Simptome. Tomatele pot fi infectate în toate fenofazele, frunzele prezentând pe margini sau spre vârf pete hidrozate (verde închis). Țesuturile afectate se veștejesc, se brunifică și frunzele se răsucesc spre partea superioară. În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a limbului frunzelor, în dreptul petelor apare un puf
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
putrezirea rădăcinilor sau putrezirea piciorului, boală semnalată și în România de Tr. Săvulescu în 1943 în zona Hunedoarei, unde a produs pagube de 15 % din recoltă. Simptome. Agentul patogen atacă rădăcinile, stolonii, tulpinile dar și tuberculii, cu simptomatologie variată în funcție de fenofaza plantei. Atacul timpuriu la tuberculii abia plantați este deosebit de grav, deoarece aceștia nu mai formează lăstari ori aceștia sunt slab dezvoltați, bruni, ușor putreziți și abia ies la suprafața bilonului. Atacul la tulpini se manifestă prin pete verzi-gălbui, apoi violet
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de epidemii. Chimioterapia, în cadrul luptei integrate, reclamă: utilizarea unor produse fitofarmaceutice selective, mai puțin remanente sau cu acțiune sistemică; aplicarea tratamentelor chimice la momentele optime, pe bază de prognoză rațională și avertizarea operativă, în corelație cu pragul economic de dăunare, fenofaza plantelor și factorii de mediu; acordarea priorității produselor condiționate sub formă de pulberi umectabile (PU), de granule (G) și concentratelor emulsionate (CE) și reducerea utilizării celor sub formă de pulberi; extinderea tratamentelor aplicate la semințe și a stropirilor și reducerea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
asemenea, rezistența plantelor la boli. Factorii interni (endogeni). Dintre factorii interni menționăm pe cei mai importanți: Vârsta. Rezistența plantelor la boli, în general, este diferită în funcție de vârsta tânără, mijlocie și înaintată. Cele mai importante cazuri sunt:Rezistența mică în primele fenofaze (plante tinere) și mare în următoarele. O astfel de rezistență manifestă sfecla și un număr mare de legume și flori (faza de răsad) față de ciuperca Pythium de Baryanum. - Rezistență mare la vârstă tânără și mică în celelalte fenofaze. De pildă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
în primele fenofaze (plante tinere) și mare în următoarele. O astfel de rezistență manifestă sfecla și un număr mare de legume și flori (faza de răsad) față de ciuperca Pythium de Baryanum. - Rezistență mare la vârstă tânără și mică în celelalte fenofaze. De pildă, sfecla pentru zahăr și grâul sunt atacate puternic de ciupercile Cercospora beticola și respectiv Puccinia graminis, aproape de sfârșitul perioadei de vegetație. - Rezistența mică tot timpul perioadei de vegetație. De exemplu, ciuperca Botrytis cinerea, datorită unui echipament enzimatic bogat
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
în urmărirea fazelor de vegetație ale cartofului, știindu-se faptul, că plantele sunt deosebit de sensibile la infecțiile cu mană, în faza de îmbobocire. Acest aspect este orientativ, deoarece în unii ani, atacul se poate observa și mai devreme de această fenofază. După Muller pe parcursul vegetației la cartof se succed următoarele fenofaze: A - germinarea; B - dezvoltarea frunzelor și a tulpinilor; C - formarea mugurilor floriferi - înflorirea; D - formarea tuberculuilor (depunerea substanțelor de rezervă); E - începutul maturării; F - maturarea tuberculilor;. Aceste faze sunt împărțite
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
că plantele sunt deosebit de sensibile la infecțiile cu mană, în faza de îmbobocire. Acest aspect este orientativ, deoarece în unii ani, atacul se poate observa și mai devreme de această fenofază. După Muller pe parcursul vegetației la cartof se succed următoarele fenofaze: A - germinarea; B - dezvoltarea frunzelor și a tulpinilor; C - formarea mugurilor floriferi - înflorirea; D - formarea tuberculuilor (depunerea substanțelor de rezervă); E - începutul maturării; F - maturarea tuberculilor;. Aceste faze sunt împărțite în subfaze notate cu litere arabe de la 1 la 31
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
părți per milion 107 (ppm) sau mg de substanță activă la kilogramul de produs agricol (tab. 5). Pentru evitarea acumulării de reziduuri trebuie respectate următoarele cerințe: - Produsul de tratat se va alege cu foarte mare rigurozitate, în funcție de momentul aplicării și fenofaza plantei; - Reducerea numărului de tratamente doar la cele strict necesare; - Alternarea produselor aplicate din grupe chimice diferite; - Se vor respecta cu strictețe dozele și concentrația prevăzută la omologare și se vor calcula corect pentru volumul de apă sau suprafața de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
boli, care au un caracter distructiv și care nu pot fi limitate numai prin măsurile agro-fitotehnice. Tratamentele la vița de vie se aplică la avertizare împotriva manei, făinării și a putregaiului, în funcție de biologia agentului patogen, de condițiile climatice și de fenofaza plantelor. Produsele utilizate se aleg în funcție de spectrul de acțiune, gravitatea atacului și fenofaza în care se aplică. Aplicarea produselor trebuie făcută cu discernământ, în ceea ce privește, doza și concentrația și se va avea în vedere să nu se aplice două tratamente succesive
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
prin măsurile agro-fitotehnice. Tratamentele la vița de vie se aplică la avertizare împotriva manei, făinării și a putregaiului, în funcție de biologia agentului patogen, de condițiile climatice și de fenofaza plantelor. Produsele utilizate se aleg în funcție de spectrul de acțiune, gravitatea atacului și fenofaza în care se aplică. Aplicarea produselor trebuie făcută cu discernământ, în ceea ce privește, doza și concentrația și se va avea în vedere să nu se aplice două tratamente succesive cu acelați produs, ceea ce ar determina creșterea rezistenței patogenului. În tabelul 14 este
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
frunzelor, forma și culoarea boabelor, morfologia florii etc; caractere cantitative, determinate prin măsurători biometrice (mărimea frunzelor, a strugurilor, lungimea internodiilor) exprimate prin valori numerice. În general, la fiecare soi descrierea se referea la toate organele viței de vie în diferite fenofaze ale perioadei de vegetație. Unele dintre aceste organe sunt mult mai greu accesibile pentru a fi cercetate (exemplu: rădăcina) sau au perioadă scurtă de existență (inflorescența, floarea) în timp ce altele, cum este frunza poate fi studiată de la dezmugurit până la încheierea perioadei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu ajutorul căruia urma să unifice toate metodele de descriere a soiurilor de viță de vie din Europa apuseană. Cea mai complexă schemă ampelografică elaborată de OIV, cuprinde opt capitole care se referă la denumirea soiului, origine și istoric, descrierea botanică, fenofazele de vegetație, caracteristici și însușiri culturale, importanța economică și răspândirea geografică. Această schemă ampelografică a facilitat o descriere unitară a soiurilor de viță de vie, fiind folosită de toate țările viticole, conducând la posibilitatea includerii acestora în Registrul ampelografic internațional
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor , se realizează pe faze de vegetație, după o schemă complexă, ceea ce constituie un criteriu nou, folosit în studiul ampelografic al soiurilor din România pentru prima dată de către Institutul de cercetări agronomice. Se notează caracterele botanice ale soiurilor începând cu fenofaza de dezmugurire (pufozitate, colorit), urmând cea de creștere a lăstarilor când sunt descrise frunzele adulte și cele mature, continuând cu descrierile specifice fiecărei fenofaze, până la căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetație activă a soiurilor; 6. Caracterizarea agrobiologică , completează descrierea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pentru prima dată de către Institutul de cercetări agronomice. Se notează caracterele botanice ale soiurilor începând cu fenofaza de dezmugurire (pufozitate, colorit), urmând cea de creștere a lăstarilor când sunt descrise frunzele adulte și cele mature, continuând cu descrierile specifice fiecărei fenofaze, până la căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetație activă a soiurilor; 6. Caracterizarea agrobiologică , completează descrierea botanică prin observații privind durata perioadei de vegetație activă, vigoarea de creștere a butucilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, afinitatea față de portaltoi, relațiile cu factorii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
amplă alcătuită din două părți. Prima parte se referă la descrierea următoarelelor caractere morfologice: înmugurirea, lăstarii în perioada înfloritului, tipul florii, frunzele tinere, frunzele adulte, coarda, cârceii, strugurele, boabele și sămânța. A doua parte cuprinde caracterele agrobiologice, cu referire la fenofazele de vegetație, vigoarea de creștere, sistemul de conducere al butucilor în plantații, rezistențele biologice, producția de struguri etc. Elementele de noutate ale acestei scheme le reprezintă obligativitatea ca prezentarea caracterelor agrobiologice să fie făcută comparativ cu unul sau mai multe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
VIE Pentru caracterele morfologice ale soiurilor de viță de vie, au fost elaborați 94 de descriptori, descrierea botanică constituind cea mai importantă cale de identificare și descrierea soiurilor. Pentru stabilirea acestora, se vor face observații asupra organelor vegetative, în diferite fenofaze de vegetație, care vor fi apreciate cu cifre (niveluri de expresie). Descriptorii morfologici se referă la următoarele organe vegetative, generative și lemnoase ale soiurilor de vi ă de vie, care au un rol determinant în descrierea și recunoașterea soiurilor de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Descriptorii morfologici se referă la următoarele organe vegetative, generative și lemnoase ale soiurilor de vi ă de vie, care au un rol determinant în descrierea și recunoașterea soiurilor de vi ă de vie. 1. Lăstarul tânăr. Observațiile se efectuează înaintea fenofazei de înflorit, la un număr de 10 lăstari tineri cu lungimea de 10-30 cm. Pentru acest organ vegetativ au fost stabiliți 5 descriptori ampelografici. 1.1. Forma vârfului lăstarului (cod OIV 001; UPOV 2; IBPRG 4.1.1.) se apreciază
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
2.) sunt specifice speciei Vitis rotundifolia și mai rar evidențiate la soiurile vinifera . 2.5.2. DESCRIPTORI PENTRU ÎNSUȘIRILE AGROBIOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile agrobiologice ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate, secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate, secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de descriptori agrobiologici. 1. Desfășurarea fenofazelor de vegetație. Pentru această însușire au fost stabiliți 6 descriptori fenologici. Pentru evidențierea acestora observațiile se efectuează în diferite momente ale perioadei de vegetație, care corespund fenofazei respective, stabilindu-se astfel o grupare a soiurilor în clase de variație, expresia
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de descriptori agrobiologici. 1. Desfășurarea fenofazelor de vegetație. Pentru această însușire au fost stabiliți 6 descriptori fenologici. Pentru evidențierea acestora observațiile se efectuează în diferite momente ale perioadei de vegetație, care corespund fenofazei respective, stabilindu-se astfel o grupare a soiurilor în clase de variație, expresia caracterului, inducându-se și soiurile de referință . 1.1. Epoca dezmuguritului (cod OIV 301; UPOV 1; IBPRG 7.1.1.) se stabilește când 50% din muguri se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
labrusca, în care aminoacizii sunt reprezentați de alanină și triptofan (Kluba și colab., 1978). O cantitate importantă de aminoacizi se găsește în seva care circulă prin organele lemnoase ale butucului de viță de vie. Lorcheveque (1998) analizând seva în diferite fenofaze ale perioadei de vegetație (dezmugurit, înflorit, creștere și maturarea boabelor) în decursul a mai multor ani, a constat că ponderea totală a aminoacizilor variază de la un an la altul. 3.2.1.2. Analiza acizilor nucleici (ADN și ARN). Bazele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]