55 matches
-
primăvară. Combaterea chimică a rapănului, constituie măsura de bază ce se aplică în livezile de măr. Tratamentele se fac la recomandarea stațiilor de avertizare pe baza celor trei criterii, cel ecologic (condițiile climatice), cel biologic (evoluția agentului patogen) și cel fenologic (mersul vegetației pomilor), ținându-se seama și de rezerva biologică a agentului patogen, sensibilitatea soiurilor și de eficacitatea și remanența produselor folosite. Numărul de tratamente diferă în funcție de criteriile de mai sus, între 5-12 și anume: la soiurile rezistente se aplică
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
referă la biologia agenților patogeni, particularitățile diferitelor stadii (infecția, incubația, fructificarea), cerințele față de mediu etc.; · Criteriul ecologic vizează evoluția elementelor climatice (temperatură, umiditate, precipitații etc.) din zona de interes, care ar putea influența apariția, instalarea și manifestarea unor boli; · Criteriul fenologic urmărește etapele de creștere și dezvoltare ale plantei la care urmează a se aplica tratamentele. Principiul metodei constă în corelarea etapelor care se succed în biologia agenților patogeni, cu fenologia și evoluția factorilor climatici: temperatură, precipitații, umiditate relativă și stabilirea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sunt antrenați de apa de ploaie sau de cea de la irigație în profunzimea solului. Acesștia pot ajunge în solurile nisipoase până la adâncimea de 10-15 sau chiar la 20 cm. Metodica avertizării constă în urmărirea a trei criterii: biologic, ecologic și fenologic, între care se vor stabili corelații care servesc în continuare la avertizarea tratamentelor. 1) Criteriul biologic urmărește evoluția patogenului și anume momentul apariției, al fructificării, procentul de atac. Pentru stabilirea momentului apariției agentului patogen Phytophthora infestans, în zonele de cultiră
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
se iau în considerație și unele aspecte ale biologiei patogenului, știind că la temperatura medie zilnică de 12,5oC, perioada de incubație este de 10 zile, la 15oC incubația durează 5 zile, iar la 18,5oC doar trei zile. Criteriul fenologic constă în urmărirea fazelor de vegetație ale cartofului, știindu-se faptul, că plantele sunt deosebit de sensibile la infecțiile cu mană, în faza de îmbobocire. Acest aspect este orientativ, deoarece în unii ani, atacul se poate observa și mai devreme de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
puțin 4 ore. Astfel, cele mai favorabile condiții de realizare a infecțiilor sunt: temperaturi de 16-20oC, ploi sau burniță și ceață, cel puțin 24 de ore, higroscopicitatea aerului peste 75 % 100%, care să dureze 24 de ore. Toate datele climatice, fenologice și biologice se reprezintă într-un grafic și pe baza lor, se realizează avertizările, care conțin date privind produsele recomandate și perioada optimă de aplicare. Graficul evidențiază prezența a trei momente susceptibile la atacul de mană ceea ce a necesitat eliberarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
la timp a tratamentului la costuri minime. Sistemul AgroExpert utilizează pentru estimare diferiți parametri, cum sunt: condițiile de infecție, perioada de incubație, indicele de presiune, datele climatice măsurate în câmp, cât și date introduse de utilizator cum ar fi: fazele fenologice, tipul culturii, tratamente. Pe baza acestor date extensia permite recomandarea unui tratament, ce trebuie aplicat pentru cultura respectivă. Totuși, utilizatorul este cel care decide în final momentul foarte exact al tratamentului, mai ales, în cazul extensiilor bazate pe calcularea indicelui
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
indicele de infecție), care sunt orientate mai mult pe prevenire. Și în cazul utilizării sistemului AgroExpert se păstrează regulile de aplicate a tratamentelor și anume: alternanța produselor de contact și sistemice, utilizarea produselor din grupe diferite, aplicarea în timpul unor faze fenologice când sensibilitatea plantelor este mai mare pentru anumite boli. Cum se ia decizia momentului aplicării unui tratament? În protecția plantelor se utilizează două tipuri de tratamente: preventive și curative. Extensiile care înregistrează evoluția bolii pot evidenția momentul aplicării unui tratament
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
al zonelor industriale, al sectorului feroviar etc.). Menționăm că fiecare din aceste climate locale și microclimate au caracteristici specifice, ce variază în timp, în funcție de caracterul suprafeței active, de albedoul și conductivitatea termică a acesteia, schimbându-se, de exemplu, în funcție de faza fenologică prin care trec plantele, în cazul microclimatului culturilor agricole, în funcție de apariția noilor bazine acvatice, a noilor obstacole, a noilor artere stradale etc. Din cele expuse, rezultă că și clima, ca element al cadrului fizico-geografic al teritoriul județului Iași, constituie o
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
primăvară. Combaterea chimică a rapănului, constituie măsura de bază ce se aplică în livezile de măr. Tratamentele se fac la recomandarea stațiilor de avertizare pe baza celor trei criterii, cel ecologic (condițiile climatice), cel biologic (evoluția agentului patogen) și cel fenologic (mersul vegetației pomilor), ținându-se seama și de rezerva biologică a ciupercii, sensibilitatea soiurilor și de eficacitatea și perioada cât rămân active produselor folosite. Numărul de tratamente diferă în funcție de criteriile de mai sus, între 5-12 și anume: la soiurile rezistente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a reduce numărul acestora, stropirile în plantațiile viticole se execută ținându-se seama de particularitățile biologice ale ciupercii (criteriul biologic), de influența condițiilor climatice asupra evoluției agentului patogen (criteriul ecologic), cât și de starea de vegetație a plantei gazde (criteriul fenologic). Aceste criterii urmărite în timpul perioadei de vegetație stau la baza funcționării stațiilor de prognoză și avertizare a căror importanță este foarte mare pentru combaterea eficientă a manei viței de vie. Aplicarea tratamentelor numai după fenologia viței de vie sau numai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporilor de rezistență ce dau contaminările primare și a celor ce dau infecțiile secundare, perioada de incubație și apariția miceliului cu spori), criteriul ecologic respectiv condițiile climatice (temperatura aerului, a solului, cantitatea de precipitații, durata umectării frunzelor), cât și criteriul fenologic (formarea frunzelor ce pot fi infectate, lungimea lăstarilor neacoperiți de soluție, înflorirea etc.) se înscriu pe un grafic, obținându-se elementele necesare pentru a putea avertiza tratamentele în timpul perioadelor de incubație, astfel ca la apariția miceliului și a sporilor (când
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
creștere, stagnare sau scădere a populațiilor, în funcție de interrelațiile acestora cu mediul lor înconjurător, în câte locuri a fost depistată prezența speciei (numărul caroiajelor), statutul de conservare actuală, habitatul specific și starea de conservare al acestuia, precum și dușmanii biologici și grupa fenologică. Denumirea păsărilor a fost redată în mai multe limbi, denumirea științifică în limba latină, cea populară în sârbă, română, maghiară, engleză și germană. S-a folosit „euring cod“ care arată poziția fiecărei specii de păsări în evidențe internaționale. Există și
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
substanță activă. Fertilizarea foliară în câmp și în vasele de vegetație s-a realizat cu îngrășăminte obținute atât în țară cât și în străinătate. IV.2.2. METODICA OBSERVAȚIILOR ȘI MĂSURĂTORILOR După însămânțare, la 1-2 săptămâni s-au făcut observații fenologice în care s-a urmărit: data răsăritului considerată când 75% din plante au ieșit la suprafața solului și rândurile erau vizibile; desimea plantelor s-a stabilit prin numărarea plantelor pe doi metri de rând în trei puncte aleatorii ale fiecărei
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de fenologie, aspecte cantitative( efective observate). În studiul "Observații ornitologice în zona Ciric Iași", publicat în Analele Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași, în anul 2004, Carmen Gache prezintă 80 de specii identificate în zona Ciric, lista taxonomică, aspecte fenologice, influența factorului antropic. În anul 2005 Maria-Magdalena Butnaru prezintă în studiul "Aspecte preliminare privind compoziția avifaunei în orașul Iași", publicat în Analele Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași un număr de 73 de specii de păsări identificate în parcurile
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
din Parcul Copou, Parcul Expoziției și Grădina Botanică Iași am realizat analiza taxonomică comparativă a avifaunei studiate Obiective: O1. Evidențierea structurii taxonomice a avifaunei Grădinii Botanice, a Parcului Expoziției și Parcului Copou din Iași O2. Repartizarea din punct de vedere fenologic a speciilor de păsări identificate O3. Observarea distribuției pe habitate a avifaunei Grădinii Botanice Iași O4. Identificarea structurii trofice a avifaunei Grădinii Botanice Iași O5. Evidențierea influenței factorului antropic asupra răspândirii speciilor de păsări O6. Sensibilizarea elevilor asupra importanței protejării
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
2006, în Grădina Botanică, Parcul Expoziției și Parcul Copou Iași de-a lungul traseelor stabilite. Am identificat în Grădina Botanică Iași un număr de 102 specii de păsări aparținând la 37 familii și 14 ordine. Pe parcursul cercetării am urmărit prezența fenologică a acestor specii, modul de cuibărit, analiza calitativă și cantitativă a ornitofaunei din zonă, influența factorului antropic asupra răspândirii speciilor de păsări precum și apartenența lor la anumite familii, respectiv ordine. În tabelul nr. 3 este prezentată lista sistematică a speciilor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
valori minime ale biomasei, metabolismului și fluxului energetic, până la o anumită limită la care viața este întreținută pe de o parte de microfauna din sol iar pe de altă parte de către homeotermele sedentare și de către unii oaspeți de iarnă. Statutul fenologic al păsărilor în acest sezon este : sedentare și oaspeți de iarnă. Cunoașterea aspectelor sezoniere ale dinamicii naturii organice determinate de schimbarea anotimpurilor, formează capitolul aparte al ecologiei, numit fenologie. Fenologia păsărilor se referă la observații despre venirea speciilor migratoare, începutul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
iarnă. Cunoașterea aspectelor sezoniere ale dinamicii naturii organice determinate de schimbarea anotimpurilor, formează capitolul aparte al ecologiei, numit fenologie. Fenologia păsărilor se referă la observații despre venirea speciilor migratoare, începutul cuibăritului, depunerea ouălelor, eclozarea, zborul puilor, plecarea păsărilor călătoare. Analiza fenologică a avifaunei Grădinii Botanice Iași este prezentată în tabelul nr. 7. În Grădina Botanică Iași, în cursul observațiilor asupra avifaunei am stabilit că speciile de păsări identificate se încadrează în șase categorii fenologice (tabelul nr. 6.). Observăm în figura nr.
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
eclozarea, zborul puilor, plecarea păsărilor călătoare. Analiza fenologică a avifaunei Grădinii Botanice Iași este prezentată în tabelul nr. 7. În Grădina Botanică Iași, în cursul observațiilor asupra avifaunei am stabilit că speciile de păsări identificate se încadrează în șase categorii fenologice (tabelul nr. 6.). Observăm în figura nr. 13 că speciile de păsări oaspeți de vară predomină în Grădina Botanică Iași. 5.2.1 Aspectul hiemal Se caracterizează prin scăderea temperaturii și a duratei zilei, scăderea treptată a luminozității, biomasa și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Iarna anului 2005 - 2006 din punct de vedere termic a înregistrat o temperatură maximă de 150C iar temperatura minimă -90C. Cantitatea de precipitații a fost de 119 mm / mp, încadrându-se în limitele normale pentru această perioadă. În acest aspect fenologic, speciile cele mai des întâlnite aparțin familiilor: Corvidae, Paridae, Fringillidae, ordinului Passeriformes. Alte ordine bine reprezentate sunt ord. Piciformes și ord. Columbiformes. Singura specie oaspete de iarnă semnalată în Grădina Botanică Iași este mătăsarul Bombycilla garrulus, specie accidentală în Europa
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
hrana este mai ușor de procurat. Păsările granivore domină, găsind aici o hrană vegetală alcătuită din semințe de Larix decidua, Acer campestre, Thuja occidentalis, fructe de Taxus baccata, Rosa canina, Crataegus monogina. Migrația este una din cele mai spectaculoase manifestări fenologice din viața păsărilor. Perioadele de migrație ale păsărilor sunt manifestări fenologice ereditare, care încep "automat" la anumite date fiind declanșate de impulsuri hormonale pentru ca specia respectivă să poată călătorii primăvara spre nord în perioada cea mai favorabilă realizării reproducerii, iar
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
o hrană vegetală alcătuită din semințe de Larix decidua, Acer campestre, Thuja occidentalis, fructe de Taxus baccata, Rosa canina, Crataegus monogina. Migrația este una din cele mai spectaculoase manifestări fenologice din viața păsărilor. Perioadele de migrație ale păsărilor sunt manifestări fenologice ereditare, care încep "automat" la anumite date fiind declanșate de impulsuri hormonale pentru ca specia respectivă să poată călătorii primăvara spre nord în perioada cea mai favorabilă realizării reproducerii, iar toamna spre sud, în perioada cea mai favorabilă pentru ajungerea cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de năpârlire. După faza de pregătire a migrației de toamnă are loc perioada migrației care se continuă cu perioada de iernat în regiunile sudice. Astfel, în instinctul păsărilor s-au fixat cronologic și într-o anumită ordine toate aceste manifestări fenologice , una pregătind apariția celeilalte. Dinamica speciilor de păsări va fi în continuă desfășurare atât timp cât condițiile mediului se vor schimba în permanență. 5.3. Distribuția pe habitate S-a constatat faptul că cercetările cantitative asupra populațiilor de păsări pe lângă importanța teoretică
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
În continuare este prezentat minighidul " Parcuri ieșene, refugii pentru păsări", realizat de elevi în cadrul proiectului de mediu. CONCLUZII Studiul vizând principalele aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieșene s-a realizat în perioada 2005-2006, acoperind toate cele șase aspecte fenologice. ● Lista sistematică a speciilor de păsări observate în Grădina Botanică Iași cuprinde 102 specii încadrate în 37 de familii și 14 ordine. ● Cele mai multe specii aparțin ordinului Passeriformes (66%) cu 21 de familii și 67 de specii, urmate de ordinul Piciformes
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
4 ordine și 13 familii. ● Dintre păsările comune în parcuri și Grădina Botanică am identificat cele mai multe specii (77%) aparținând ordinului Passeriformes. ● În Grădina Botanică Iași, în cursul observațiilor asupra avifaunei am stabilit că speciile identificate se încadrează în șase categorii fenologice și predomină speciile de păsări oaspeți de vară și speciile sedentare, după cum urmează: 39,21% oaspeți de vară, 32,35% specii sedentare, parțial migratoare 14,70%, oaspeți de iarnă 5,88%, specii rar iarna 5,88% și specii de pasaj
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]