38 matches
-
timp și a se aplica în termen optim, cele mai eficiente componente ale combaterii integrate. Prin avertizare se înțelege stabilirea perioadelor optime de aplicare a tratamentelor de prevenire și combatere a agenților fitopatogeni și dăunătorilor în funcție de biologia acestora, corelată cu fenologia plantei gazdă și cu condițiile climatice locale. Odată stabilită necesitatea unui tratament, alegerea produsului farmaceutic prezintă o importanță deosebită și se ține cont de însușirile pe care acesta le posedă, eficacitatea, gradul de fitotoxicitate pentru unele specii sau soiuri, remanența
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
putea influența apariția, instalarea și manifestarea unor boli; 64 - Criteriul fenologic urmărește etapele de creștere și dezvoltare ale plantei la care urmează a se aplica tratamentele. Principiul metodei constă în corelarea etapelor care se succed în biologia agenților patogeni, cu fenologia și evoluția factorilor climatici: temperatură, precipitații, umiditate relativă și stabilirea momentului optim pentru aplicarea tratamentelor. Exemplu: Elaborarea graficului de avertizare a tratamentelor pentru mana cartofului (Phytophthora infestans (Mont.)de By) Importanța economică. Mana cartofului este una dintre bolile cele mai
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
în experiențele de combatere efectuate în străinătate și mai ales în țara noastră (Victoria Șuta și colab. 1974, 1980), au stat la baza întocmirii schemelor de combatere a bolilor și dăunătorilor la măr. La aplicarea tratamentelor se ține cont de fenologia mărului, rezerva biologică, momentul apariției patogenilor și de evoluția factorilor climatici. Un rol deosebit în prevenirea bolilor 131 la măr, îl are aplicarea la timp a tratamentelor fitosanitare de prevenire. În tabelul 12 va fi prezentată o schemă orientativă de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
poate fi: necolorat, slab colorat (Merlot) și puternic colorat la soiurile tinctoriale (Alicante Bouschet). 1.4. Sămânța 1.4.1. Numărul de semințe în bob. Se stabilește odată cu analiza prezenței semințelor în bob . 2. Descriptori pentru însușiri agrobiologice 2.1. Fenologia 2.1.1. Căderea frunzelor. Se are în vedere căderea fiziologică a frunzelor, care poate fi: timpurie (nota 1), mijlocie (nota 3) și târzie (nota 5). 2.1.2. Durata perioadei de vegetație. Se exprimă prin numărul de zile, de la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
acestora. I. Korodi publică în anul 1960 o lucrare asupra compoziției avifaunei Grădinii Botanice din Cluj. Între 1969-1970, Dan Stănescu studiază ornitofauna Parcului "Sub Arini" din Sibiu, prezentând lista sistematică a 95 de specii de păsări din acest parc, precum și fenologia anuală și calculul valorii indicelui de diversitate și biomasă. În "Studiul preliminar asupra avifaunei Grădinii Botanice din București" apărut în 1994, Andrei Giurginca face o inventariere a speciilor Grădinii Botanice din București identificând 68 de specii. I. Ion și Carmen
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
I. Ion și Carmen Gache au publicat în 1997 "Dinamica anuală a păsărilor din parcurile orașului Bacău". Această lucrare reprezintă un studiu realizat în Parcul Gherăiești și Parcul Hemeiuși și prezintă lista sistematică a speciilor din aceste parcuri( 108 specii), fenologia actuală și repartiția păsărilor în zonele de studiu. Lucica Toader în studiul "Observații asupra ornitofaunei urbane din orașul Galați" în anul 1999, inventariază 100 de specii de păsări (14 ordine taxonomice reprezentate de 37 de familii) în Grădina Botanică din
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Valenciuc publică lucrarea "Aspecte ale ornitofaunei din Grădina Botanică Iași". Observațiile s-au desfășurat pe o perioadă mai lungă de 19 ani, între 1963 1981. Lucrarea prezintă un inventar de 87 specii, categoriile de regim de hrană, aspecte legate de fenologie, aspecte cantitative( efective observate). În studiul "Observații ornitologice în zona Ciric Iași", publicat în Analele Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași, în anul 2004, Carmen Gache prezintă 80 de specii identificate în zona Ciric, lista taxonomică, aspecte fenologice, influența
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
parte de către homeotermele sedentare și de către unii oaspeți de iarnă. Statutul fenologic al păsărilor în acest sezon este : sedentare și oaspeți de iarnă. Cunoașterea aspectelor sezoniere ale dinamicii naturii organice determinate de schimbarea anotimpurilor, formează capitolul aparte al ecologiei, numit fenologie. Fenologia păsărilor se referă la observații despre venirea speciilor migratoare, începutul cuibăritului, depunerea ouălelor, eclozarea, zborul puilor, plecarea păsărilor călătoare. Analiza fenologică a avifaunei Grădinii Botanice Iași este prezentată în tabelul nr. 7. În Grădina Botanică Iași, în cursul observațiilor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de către homeotermele sedentare și de către unii oaspeți de iarnă. Statutul fenologic al păsărilor în acest sezon este : sedentare și oaspeți de iarnă. Cunoașterea aspectelor sezoniere ale dinamicii naturii organice determinate de schimbarea anotimpurilor, formează capitolul aparte al ecologiei, numit fenologie. Fenologia păsărilor se referă la observații despre venirea speciilor migratoare, începutul cuibăritului, depunerea ouălelor, eclozarea, zborul puilor, plecarea păsărilor călătoare. Analiza fenologică a avifaunei Grădinii Botanice Iași este prezentată în tabelul nr. 7. În Grădina Botanică Iași, în cursul observațiilor asupra
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
vegetație a plantei gazde (criteriul fenologic). Aceste criterii urmărite în timpul perioadei de vegetație stau la baza funcționării stațiilor de prognoză și avertizare a căror importanță este foarte mare pentru combaterea eficientă a manei viței de vie. Aplicarea tratamentelor numai după fenologia viței de vie sau numai după datele meteorologice, a dus la rezultate nesatisfăcătoare, fiind necesară și corelarea cu datele privitoare la biologia ciupercii, respectiv durata perioadei de incubație, în funcție de temperatură. Metodica avertizării după cele trei criterii a fost stabilită de către
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cea de măslin. Descrierea la timp a acestei corespondențe ar fi revoluționat poate mersul însuși al istoriei naturale. În continuare, alte fraze cu alte idei. De ce oare tocmai depozitele din subconștientul omului și de ce tocmai centrele purtătoare de fototropism, fotosinteză, fenologie ale frunzelor? Experiențele pur științifice pot dovedi cum nu se poate mai bine că până și în magie nu există minuni. La ce sunt bune aceste analogii, încă neclare? Poate tocmai la explicarea unor legături de comunicare, de schimb de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
implicată? Și care parte a evaluării? - Dispunerea generală a parcelei, structură - Metodologie - Starea coronamentului - Eșantionare - Sol, soluția solului - Analiză - Starea frunzelor și a acelor, așternut de frunze uscate - Calcul - Creșterea arborilor - Depozite și calitatea aerului ambiant - Etalonare comparativă - Meteorologie și fenologie - Controlul și evaluarea calității - Strat vegetal - Evaluare - Teledetecție Scurtă descriere a activităților: Obiective: Aplicare: Rezultate scontate: Persoană de contact: Data începerii: 20.. data încheierii .. / .. / 20.. Telefon: Obiectiv intermediar nr. 1: .. / .. / 20.. de: Fax: Obiectiv intermediar nr. 2: .. / .. / 20.. de: Adresa
jrc4335as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89500_a_90287]
-
data exactă când a fost descoperită peștera. Cea mai veche mențiune asupra peșterii este făcută de A. Szirtfi în 1847. K. F. Peters și A. Schmidl dau primele informații științifice în 1861, respectiv 1863. Al. Borza studiază repartiția florei și fenologia vegetației din pereții avenului, Emil Racoviță (1927) cercetează formațiunile de gheață iar V. Pușcariu (1934) face o prezentare științifică și turistică. "Rezervațile" Ghețarului sunt explorate de-abia în 1947 de Maxim Pop și Mihai Șerban. După o stagnare de 15
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]